382 matches
-
Stendhal, Pavese, Sylvia Plath). Clasând de la bun început etica jurnalului intim în funcție de sentimentul creștin al morții, autorului nu îi rămâne decât să dezbată estetica aceleiași teme. De unde și analiza necruțătoare a inautenticului din aceste însemnări, a treptelor patologiei, a tentației narcisiste ce coagulează de fiecare dată în autoportret. Analiza intimității („miopia” jurnalului față de istorie, de pildă), tipurile de intimitate - una nordic-fatalistă la Virginia Woolf, alta mediteraneană la Cesare Pavese - prilejuiesc deschiderea altor și altor sertare ale subiectului. Ca și în cazul
MIHAIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a călinescianismului, fie de o irepresibilă ispită narcisistă. „Meditația pe marginea statutului teoretic al disciplinei” nu se constituie la G. într-un sistem solid edificat, luând, dimpotrivă, forme publicistice fulgurante. Principii teoretice justificative sunt cuprinse deseori în cronicile sale literare, ca modalitate de susținere a opțiunilor și a
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de S. se instituie în primul rând la nivelul expresiei. Autoarea vine din școala calofilă, personalizată stilistic și ironică, a lui Cornel Regman sau Al. Cistelecan. Textele ei violează precauțiile stilului tranzitiv, autonomizându-se narcisist ca literatură până acolo încât comentarea unei cărți devine uneori un simplu pretext. În Graffiti veriga slabă a selecției autorilor împinge aceste date către autosubminare. Autorii prinși în sumar sunt în bună parte de raftul al doilea. Ca atare, se
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
care vinde ideea satisfacerii instantanee a tuturor dorințelor personale. Rezultatul era era acela că fiecare generație succesivă de americani mai puțin doritoare (sau chiar capabilă) să muncească din greu și să amâne recompensa de moment În așteptarea uneia viitoare. Pentru narcisist, timpul are valoare imediată și este centrat pe propria persoană. Angajamentele din trecut și obligațiile viitoare sunt privite drept restricții inutile și piedici În calea satisfației imediate. În aceasta nouă cultură a narcisismului, fiecare se simte Îndreptățit și, mult mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acest deziderat, America a trecut la o cultură a cărții de credit, care ne permite să ne bucurăm acum și să plătim mai târziu. Mulți americani trăiesc cu mult peste posibilitățile lor și se Îneacă În datorii - ceea ce perpetuează comportamentul narcisist despre care Lasch și Postman au observat că se generalizează În societatea americană. A coborât oare visul american de pe piscul odată Înalt, unde combina escatologia creștină cu utilitarismul iluminist și comportamentul rațional și a devenit un vis de a avea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
numai lucruri bune. Pentru acești tineri, visul american nu mai este o căutare, ci un drept. Dorința de satisfacere imediată, când este combinată cu un sentiment al Îndreptățirii și cu supraîncurajarea, poate crea un amestec emoțional volatil. Tipul de personalitate narcisist este În general mai puțin capabil să facă față multiplelor frustrări ale vieții și mai dispus la comportare antisocială, incluzând până și violența pentru a obține ceea ce ei cred că merită și sunt Îndreptățiți să aibă. Este căutarea, altădată nobilă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca variabilă de personalitate joacă un rol divers (nonlinear) în pornirea spre agresivitate: cei cu o joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine, văd în orice feedback realist o amenințare la stima de sine. Persoanele cu o stimă de sine înaltă, dar echilibrată, au porniri violente în mai mică măsură (Bushman
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Pot fi două feluri: cei cu adevărați timizi și cei care folosesc acest aspect ca pe o strategie. Cei din primul tip rămân izolați în grup, ceilalți se asociază cu oricine, fără să-i intereseze prea mult scopurile grupului; 11) „Narcisistul” reprezintă persoana foarte centrată pe sine, ce vede organizația ca pe o oportunitate de a-și îndeplini scopurile, fiind interesată doar de modul în care grupul o poate recompensa. De aceea, acceptă doar sarcinile care îi sunt folositoare în viitor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este strategia oamenilor slabi și ineficienți. Noman-ul nu este de acord cu nimeni, cu excepția celor care sunt de acord cu el; de aceea, poate fi distructiv pentru grup deoarece domină discuția, provoacă confruntări, ruperi de ritm; 14) „Furiosul” este un narcisist autocentrat cu aspirațiile Prințului și Curteanului. Este dezgustat, nerăbdător, sătul de reguli, caracterizat drept „persoană rebelă”. Este foarte emoțional în perioadele de conflict, vrea să inducă aceleași sentimente în alte persoane, urmărind acceptanță și putere. Aceste roluri pot să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a urmări o anumită cultivare egoistă a realizării exclusive de sine În competiția cu ceilalți. Astfel considerat, orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului de factură competițională, În raporturile persoanei cu ceilalți, dar și de autosusținere, de autoevaluare, de satisfacere narcisistă. Prin aceasta se descoperă Înrudirea directă a orgoliului cu mecanismele de afirmare ale Eului. Orgoliul este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
zona dureroasă, să o maseze. Acest gest are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia În domeniul somaticului” (M. Schilderă. Durerea antrenează, de regulă, o stare de regresiune psihologică a bolnavului, la stadiul sadic-anal sau narcisist, Întrucât orice durere conține un element narcisist. În ceea ce privește durerea, atenția noastră este mai puțin orientată către obiectul care produce durerea și mai mult, sau chiar În totalitate, către senzațiile dureroase pe care le resimțim. În cazul oricărei dureri, obiectul și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are semnificația unui act de „derivare psihică a durerii”, o „derivare a acesteia În domeniul somaticului” (M. Schilderă. Durerea antrenează, de regulă, o stare de regresiune psihologică a bolnavului, la stadiul sadic-anal sau narcisist, Întrucât orice durere conține un element narcisist. În ceea ce privește durerea, atenția noastră este mai puțin orientată către obiectul care produce durerea și mai mult, sau chiar În totalitate, către senzațiile dureroase pe care le resimțim. În cazul oricărei dureri, obiectul și subiectul nu sunt bine diferențiate unul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să te simți inutil În fața propriilor tăi ochi. Este o prăbușire, asemenea unei paralizii a vieții sufletești și morale. 3. Izolarea Aceasta este situația limitativă predominant formală. Este separarea mea de lume, de semenii mei. Izolarea este fie o retragere narcisistă aleasă de mine, fie o claustrare pe care mi-o impun alții. Ea reprezintă Însingurarea, pierderea contactelor și Îngustarea comunicării, atât cu mine, cât și cu ceilalți. Izolarea mă duce la disperare, așa cum disperarea mă rupe de lume și mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-au putut fixa identitatea, sau personalități dependente de părinți, care nu și-au putut rezolva sau depăși situația oedipiană. Cele mai caracteristice În sensul acesta sunt cuplurile de homosexuali. Homosexualii sunt personalități imature afectiv. Acești indivizi nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă redescopăr pe mine. Dar această redescoperire de sine Îmi arată că persoana mea nu este, nu poate și, mai ales, nu trebuie să fie singură. Singurătatea, care Închide și strivește persoana, sfârșește prin a o anula În rigiditatea Încremenirii narcisiste. Eu nu pot fi, nu mă pot afirma și dezvolta decât prin celelalte persoane, precum și Împreună cu modelul arhetipului suprem. Cea care mă conduce și Îmi deschide perspectiva acestei Împliniri este iubirea. Niciun act de restaurare psihomorală a ființei umane nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la școală?”, el așteaptă un răspuns mai complet decât laconicul „Bine!” sau exasperatul „Nimic!” 5. Comunicarea îndeplinește o funcție istorică. Ea permite părinților și copiilor să discute de istoria familiei, legendele, ritualurile și tradițiile familiale. Stabilirea genealogiei reprezintă un exercițiu narcisist, de ordin familial, care poate avea virtuți terapeutice. Acest lucru se realizează în măsura în care, construirea unei legende personale permite reafirmarea identității proprii, adesea, prost gestionată astăzi. Împărtășirea acestor informații contribuie la dezvoltarea unei paradigme familiale, la comunicarea expectanțelor, la construirea unui
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de diferite persoane cu tulburări psihice se află În continuă creștere, cunoscându-se Însă puține aspecte În ceea ce privește manifestările agresive privite ca simptom al tulburărilor psihice În general , cât și a celor
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
legătura Între administrarea nocturnă de nicotină și activitatea onirică; c) visătorii au un somn mai alterat decât nevisătorii cu o semnificativă diminuare a stadiului lor patru. * O serie de cercetări au avut În intenție studiul variabilității tabagismului și variabilitatea dispoziției narcisiste la fumătorii consultați pentru sevraj tabacic. Aceste cercetări s-au regăsit Într-o dublă constatare: aceea a unei variabilități a efcetelor de adicție și cea a unei variabilități a dispoziției narcisiste la adictivi. Unii autori au fost tentați să descrie
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
avut În intenție studiul variabilității tabagismului și variabilitatea dispoziției narcisiste la fumătorii consultați pentru sevraj tabacic. Aceste cercetări s-au regăsit Într-o dublă constatare: aceea a unei variabilități a efcetelor de adicție și cea a unei variabilități a dispoziției narcisiste la adictivi. Unii autori au fost tentați să descrie variabilitatea efectelor adicțiilor. Variabilele umane (pondere, ani, sex) pot pentru rațiuni farmacodinamice și hormonale , modifica efectul adicțiilor. Variabilele legate de substanță, cum ar fi procedeele de fabricație, de alterarea substanțelor, pot
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
tabacice și narcisism. Există câteva studii empirice care testează relația dintre adicția tabacică și narcisism. Deși au pus În evidență rolul factorilor de personalitate În conduita adictivă, nu au putut explora variabilitatea efectelor adicției tabacice În relație cu variabilitatea dispoziției narcisiste. Studii psihometrice au fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
relație cu variabilitatea dispoziției narcisiste. Studii psihometrice au fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza conform căreia dispoziția narcisistă la un fumător afectează și intensitatea condiției sale adictive. S-au luat În studiu 50 fumători prezentați pentru sevraj tabacic, femei și bărbați cu vârsta medie 42 ani. Fumătorii au completat formularul
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza conform căreia dispoziția narcisistă la un fumător afectează și intensitatea condiției sale adictive. S-au luat În studiu 50 fumători prezentați pentru sevraj tabacic, femei și bărbați cu vârsta medie 42 ani. Fumătorii au completat formularul Fagerstrom de dependență la nicotină, Testul de Dependență
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
adictive. S-au luat În studiu 50 fumători prezentați pentru sevraj tabacic, femei și bărbați cu vârsta medie 42 ani. Fumătorii au completat formularul Fagerstrom de dependență la nicotină, Testul de Dependență Psihologică și Comportamentală (TDPC) și Chestionarul de Dispoziție Narcisistă (QDN). Rezultatele au fost: 74% dintre fumători sunt foarte dependenți de nicotină (dependență foarte puternică, 9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
Rezultatele au fost: 74% dintre fumători sunt foarte dependenți de nicotină (dependență foarte puternică, 9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o dispoziție narcisistă medie sau puternică. Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o dispoziție narcisistă medie sau puternică. Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică au fost dependenți de tabac, contrar celor care au prezentat o slabă dispoziție narcisistă. S-au găsit scoruri foarte crescute de dependență tabacică la
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]