332 matches
-
România singură sau în relație cu UE. Aș propune să încheiem cu România într-un context geopolitic mai larg. Rusia se apropie din nou de frontierele noastre. Am citit recent însemnările de călĂ‑ torie Anii de antrax - cartea dumneavoastră netermi‑ nată, pusă deoparte, poartă marca inconfundabilă Alina Mungiu-Pippidi. E, deopotrivă, a scriitorului, dar și a gânditorului politic. Cred că va avea mare succes și impact atunci când o veți lansa. Sunt mărturii despre cele văzute în lume, comentate la un nivel intelectual
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
curtezana Europei galante, cu toți marii duci ruși la picioarele ei, „La Belle“ Otero, care pomenește În memoriile ei despre bătrânețe, despre dragostele purtate În Bucureștiul nostru („foarte pitoresc oraș, cu multe biserici, cu străzi strâmte și cu grădini minu nate“) cu acel fericit necunoscut Nargilescu, cum și de palmele trase unui alt compatriot al nostru dubios, Guido Vasco. Fapt semnificativ: nici unul din banda lunatecă a boemei noastre melomane nu am frecventat, diprețuind-o chiar, sărmana și uitata operetă, În plină glorie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îngrijind până la urmă de o corectă și preafrumoasă tehnică a tiparului, vrednică de o asemenea operă, imprimând-o pe hârtie bună, cu chenare de culoare la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
intimă În nevoia impe rioasă sau capriciul lui de a sparge, din când În când, zidul sever al complexelor sale, ordinea prea simetrică ce și-o impusese și la care ținea, deși nu era chiar pe potriva firii sale insubor do nate, de n ar fi fost blestematele lui temeri și intimidări, mereu pomenite aci. [...] Plecasem odată cu Cora În nu mai știu ce ascunziș de la munte, feriți, pe cât puteam, de ochii și gura rea a lumii și lă sând vorbă la tipografia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care abia dacă se mai pot mândri astăzi cu acest din urmă titlu ce le-a mai rămas. Vestea Însurătoarei mele, la care avui curajul să mă gândesc și să mă zoresc chiar prin vara anului 1910, cu școala netermi nată și cu armata nefăcută, a pătruns În sălașul nostru băiețesc ca o nuia Într-o gaură de șoareci, stricând rosturile noastre de până atunci și punând pe gânduri prietenii mei de odaie, rămași acum de capul lor și trebuind să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
via cu bu tucii de viță groși ca o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum auzeam În copilărie de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
budinca de orez, rumenă, fierbinte, abia scoasă de la cuptor, tăiată din plin dintr-un colț al tăvii, răsturnată În farfuria de dinainte-ți și cu o lingură mare de dulceață de vișine aruncată cu ochii Închiși deasupra, este totdeauna minu nată când este făcută În casă, dar am găsit-o tot atât de bună și galantomește servită [și] la Bolintineanu din Brăila, cel mai național dintre birturile naționale din țară. Printre imaginile delicioase ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele, dar cu un documentar nou și instructiv cu privire la condiția femeilor și la minu nata organizare a lucrurilor În aceste fabrici furnizoare de plăceri. Una din cheltuielile inutile și nici măcar somptuoase din banii țării a fost și cea cu reprezentările noastre pe la congresele internaționale din străinătate. Am participat la două din aces tea și n-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bun venit ducelui. Din fericire, părintele Anselm salvă situația, binecu vântându-l pe oaspete și urându-i bun venit În limba la tină, pe care ducele o vorbea cu deosebită plăcere. Între timp, castelana pricepu mustrarea soțului ei și murmură ruși nată cuvin tele pe care și le pregătise pe Îndelete În cursul dimineții. * * * În zilele care au urmat, bătrâna doamnă se strădui za darnic să afle mai multe amănunte de la soțul ei. Ministe rialul era Încăpățânat ca un catâr: „Ce tot
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Conrad ar putea atunci intra cu ușurință În cetate. — Uite-i, uite-i, strigă unul dintre slujitori. Nobile Bodo, acolo e domnița Adelheid! Într adevăr, de după un stâlp apăruseră cei doi fugari care-o duceau pe brațe pe fata leși nată. — Adelheid, Adelheid, strigă Bodo uitând de prudență și năpustindu-se către ei. Dar nu făcu decât câțiva pași. Eglord, care auzise strigătul, se Întoarse brusc și aruncă cu furie sulița spre el. — și aici ai Îndrăznit să pătrunzi, negustor blestemat
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
corecți, Rodopi). Sau țigă rile chinezești ori vietnameze. Dar o discuție separată, dacă e să vorbim de țigările venite din țările frățești și prietene, merită cele cubaneze. ¡ Ay, Popular, Ligeros, H. Upmann ! Fiecare cu personalitatea ei : Ligeros, cele mai rafi nate, citadine aș putea spune, dar care numai ligeros nu erau - unu’, Zarzără, care nu prea știa cu ce se mănîncă țigările astea, la practică agricolă, în vie, după ce trăsese primul fum, a căzut mai întîi poc ! în fund și dup-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fremătau, în aer se roteau pitulici. Pe un picior, ciorapul alb căzuse puțin și făcea niște cute urîte sub rotulă ; pe celălalt picior, ciorapul stătea întins. Genunchii se apropiau din cînd în cînd și se frecau discret ; cutele rămîneau, încăpățî nate, pe poziție. Fata nu mai știa ce să facă de rușine, era sigură că tot peronul se uită la ea și rîde, și de aceea nici nu avea curajul să privească împrejur. Stătea cu bărbia în piept, cu o gentuță
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
toate cărțile: tot ce era Zottoviceanu, Peltz (le citez pe cele mai bune!), tot rândul pe care tu voiai să-l vinzi sau să-l arunci. Bineînțeles, toate cărțile mele au plecat, fiindcă nu erau semnate, iar pe cele sem nate puseseși tu, peste semnătură, ștampila: Biblioteca E. L. Îmi pare îngrozitor de rău că printre ele se aflau și cărțile lui G.; erau acolo cărți interzise - cum nu mă atinsesem de ele, nu știam că se aflau în casă, altfel le-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
către celălalt: „Portret de familie“ - și apoi tu la 4 ani, pictură de Pica, și alte două tablouri mici mi-au rămas. În rest, au inventariat tot: măsuța din lemn de trandafir, biroul tău Biedermeyer... tot, tot. Sunt deocamdată desem nată custode conservator provizoriu, dar asta n-o să poată dura mult. Vor fi obligați să mă mute în altă parte. Am făcut contestație pentru tot, cu excepția bibliotecii și a apartamentului (a clădirii). Îl am ca avocat pe Sandu L., fratele lui
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca și în trecut, o mică insulă aparte în arhipelagul familiei. Am răsuflat ușurată, mulțumită. Noi două vorbim o altă limbă și asta creează o rudenie indisolubilă, în ciuda distanței. [...] Singurul lucru perfect la Slatina e finuța ta care îți zice „Nata“, din nu știu ce toană de copil. Poate vine de la „Nașa“? „Nata tu mac-mac“ - a zis ea, uitându-se la fotografia ta în chip de Diană la vânătoare. [...] 48/1950 II Vineri, 29 septembrie [1950] [...] Am avut numai surprize plăcute, să batem
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
familiei. Am răsuflat ușurată, mulțumită. Noi două vorbim o altă limbă și asta creează o rudenie indisolubilă, în ciuda distanței. [...] Singurul lucru perfect la Slatina e finuța ta care îți zice „Nata“, din nu știu ce toană de copil. Poate vine de la „Nașa“? „Nata tu mac-mac“ - a zis ea, uitându-se la fotografia ta în chip de Diană la vânătoare. [...] 48/1950 II Vineri, 29 septembrie [1950] [...] Am avut numai surprize plăcute, să batem în lemn: am obținut, provizoriu, completarea pensiei până la 12 mii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lumina difuz-maladivă scursă din becuri chioare, găunoase tirade patriotice, gigantomanii absurdiste care proiectau în smârcul levantin „ctitorii” megalomanice în gustul satrapiilor orientale, imprecația cea mai virulentă, decăderea morală etc. Pintilie își invita acest spectator să se vadă prin intermediul unei intențio- nate deformări a operei lui Caragiale pe care o instrumenta analitic și ludic, și din care extrăgea substanța unei puneri în abis a complexelor identitare românești. În interviul pe care Constantin Coroiu i-l ia lui Mircea Muthu pentru ziarul Adevărul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dintr-o serie virtuală de ecranizări niciodată realizate, supuse astfel unui auto dafé simbolic, „un feu de Carnaval”, o imagine de asemenea exorbitată a consumului spectral al unei opere arse pe interior. Reperele care jalonează filmului lui Pintilie, coor- do natele sale hermeneutice configurează trei tipuri de deformări discursive pentru care regizorul întrebuin- țează termenul de „delir”. „Delirul politic ăformă degene- rată a liberalismului burghez, al cărui dușman neîmpăcat era Caragiale, setos de ordine și autoritate - Situațiune, O lacună, Atmosferă încărcată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Catană (7 chile de păpușoi); Herșcu sin (fiul lui, n.n.) Ițic (25 chile păpușoi); Ilie Romila (7 chile păpușoi); Mihai Romila (8 chile păpușoi); Iosip Romila (10 chile păpușoi); Ion Matei Romilă (10 chile păpușoi); Anton Roca (35 chile păpușoi); Nata Leibu (30 chile grâu); Anton Athomei (30 chile păpușoi); Ion Vintilă (15 chile păpușoi); Moara de Foc (6 chile grâu); Mihai Patraș (1 stog de fân); Gheorghe Mihai (5 chile păpușoi); Marin Pagu (7 chile păpușoi); Matei Buzilă (25 chile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cei mai mulți dintre noi nau ținut niciodată în mână nici măcar un pistol. Prin intermediul televizorului, viața ni se umple zilnic de tone de violență și mintea noastră are la fel de multă informație despre acest subiect ca mintea unui asasin plătit. Ea este impreg nată de imagini cu bătăi, morți violente sau cataclisme. Unii ar spune că sângele din filme nu e sânge și că nimeni nu moare de fapt. Greșit. În mintea noastră, personajele mor deadevă ratelea, iar sângele de pe ecran e cât se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
o stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le punea sub pernă. Mai bine mi-ar fi pus
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stradă aproape de piață. Era alături un han, La Nicolaev, unde mă duceam câte odată seara de mâncam câte ceva, așa, mai pe sponci, fiindcă salariul era mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le punea sub pernă. Mai bine mi-ar fi pus medicamente
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mic. Familia Iziumenco avea numai fete: Olga, măritată cu Ion Bucă, Tanea, Sașa și Nata. Nata era elevă în clasa a VI-a de liceu (a zecea de astăzi), iar cea mai mică dintre ele, Elena, era la cursul primar. Nata făcea poezii și mi le punea sub pernă. Mai bine mi-ar fi pus medicamente fiindcă am reușit să fac pleurită apoi pleurizie. Făceam injecții cu săruri de aur, un produs francez numit "sopion". O fiolă costa 400 de lei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
un bărbat înalt, bine făcut, brunet și cu o mică pată neagră pe față) și doctorul Sebastian Ionescu și cu materna îngrijire a doamnei Iziumenco am scăpat cu bine. Se pare că și acum, dacă or mai trăi, Alla și Nata stau tot în vechea locuință dacă nu s-or fi mutat cu tot cu ea în Rai. În iunie a trebuit să plec de la familia Iziumenco fiindcă veneau fetele mari în vacanță și nu mai era loc pentru toți. Mi-am găsit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
A. Rosetti pe Calea Victoriei pentru a merge în strada Columb, unde locuia atunci dentistul. Cunoștințele care mă întâlneau mă opreau minunate, și eu cu ele râdeam de escorta mea care, desigur, știa românește. Între alții, doamna Zoe Golescu, in dig nată de atâta prostie din partea Guvernământului Militar, mă îmbrățișă în mijlocul Căii Victoriei. Rasa ultimilor germanofili dispărea cu Constantin Golescu de la Creditul Agricol, cu Carp chiar, care își pierdea iluziile. Când, în fine, ajungeam la doctorul Fessler, soldatul nu voia să intre
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]