KorAP: Find »[drukola/base=natalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...73 >

1,811 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

internaționale a cunoașterii și a cuceririlor coloniale. Dar, în mod sigur, aceleași țări sunt cele care, poate de peste treizeci sau patruzeci de ani, au sfârșit aproape toate prin a se angaja într-un proces de reducere drastică a cuplului "fertilitate natalitate" (a se vedea următoarele două chenare). Chiar dacă multe țări sărace sunt departe de a pune capăt unei situații considerate, cel mai adesea, de sărăcie extremă, multe din ele (și nu dintre cele mai mici) au făcut totuși destule progrese economice

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai dinamice), și, bineînțeles, prin mijloace foarte coercitive, China. Astfel, segmente mari ale populației mondiale încep, în grade evident diferite și de mai bine de douăzeci de ani, un proces aparent durabil de reducere semnificativă a fertilității și deci a natalității. Tabelul 2 prezintă o sinteză a acestor diverse evoluții. În fiecare moment o populație este un "stoc" ce evoluează în permanență, cantitativ și structural, sub efectul fluxului de "intrări" (adăugări la stocul existent) și fluxului de "ieșiri" (retrageri din stocul

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
eroarea statistică nefiind niciodată nulă când măsurăm efectiv diversele elemente care constituie formula [1]. Vedem, pe de altă, parte că tendințele fluxurilor N, D, I, E reacționează și ele asupra compoziției (structurii) unei populații. De exemplu, o puternică creștere a natalității nu poate, ceteris paribus, decât să determine o reîntinerire (proporția celor cu mai puțin de 20 de ani) a populației. Exemplele precise abundă. Rata fertilității totale (numărul mediu de copii născuți de o femeie de vârstă fertilă), un bun indicator

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Tabelul 2. Indicații asupra mișcării demografice mondiale 1950 2005 gen % Evoluția populației totale Pe glob Țări mai puțin dezvoltate (PmD)1 Țări bogate (PR) PmD (%) din Populația mondială PR (%) din Populația mondială Mari indicatori demografici Țări mai puțin dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
dezvoltate (PmD)1 Țări bogate (PR) PmD (%) din Populația mondială PR (%) din Populația mondială Mari indicatori demografici Țări mai puțin dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale 2 556 517 137 1 749 772 512

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai puțin dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Țări dezvoltate: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale Pe glob: Rata natalității (la 1 000) Rata mortalității (la 1 000) Rata creșterii naturale (%) Rata fertilității totale 2 556 517 137 1 749 772 512 806 744 625 68,44 31,56 47,30 23,40 2,39 6,93 21,80 9

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
și Malaezia), unde scăderea creșterii demografice este de asemenea certificată, constatăm că mai mult de 57 % din populația mondială se găsește astfel în curs de tranziție demografică, la acest început de secol al XXI-lea (Granier, 2003). Să începem de la natalitate și să pornim de la un exemplu precis. Știm, datorită recensământului și informațiilor stării civile, că populația franceză a trecut, între 1 ianuarie 1990 și 1 ianuarie 1991, de la 56 577 000 la 56 893 000 de persoane, adică o creștere

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
INSEE estima soldul migrator la 80 000 de persoane. "Populația medie" din 1990 (media aritmetică a populației dintre cele două zile de 1 ianuarie succesive) era de 56 735 000 de indivizi. Definim pentru un an dat "rata brută a natalității" n drept raportul dintre nașterile din acel an și populația medie corespunzătoare. În exemplul nostru: n = 762 407 / 56 735 000 = 0, 01344 sau 13,44 ‰. Într-o manieră mai generală notând cu n = rata brută a natalității (pentru o

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
brută a natalității" n drept raportul dintre nașterile din acel an și populația medie corespunzătoare. În exemplul nostru: n = 762 407 / 56 735 000 = 0, 01344 sau 13,44 ‰. Într-o manieră mai generală notând cu n = rata brută a natalității (pentru o mie, ‰), Pm = populația medie și N = numărul de nașteri din perioada respectivă: n = (N / Pm) x 1 000. Deseori această rată este calculată pentru diverse sub-populații (regiuni, departamente, grupe de vârstă, etc.). O problemă capitală este aceea de

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
n = (N / Pm) x 1 000. Deseori această rată este calculată pentru diverse sub-populații (regiuni, departamente, grupe de vârstă, etc.). O problemă capitală este aceea de a ști cum "se explică" nivelul atins pe parcursul unui an de rata brută a natalității n. Acest procent depinde de fapt de trei elemente: fertilitatea populației, cu alte cuvinte, de intențiile cuplurilor în ceea ce privește numărul total de copii pe care doresc să îi aibă pe parcursul vieții lor fecunde (noțiunea de descendență finală). În realitate, este vorba

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
cunoscut de acum înainte, inițial calificat drept revoluție demografică (înainte de 1970) (Landry, 1982), iar mai apoi numit tranziție demografică (Chesnais, 1986). Înainte de această tranziție, speranța de viață la naștere era foarte scăzută (de ordinul a 30 de ani): rata de natalitate și cea de mortalitate, foarte ridicate și foarte apropiate una de alta, se găseau într-adevăr cuprinse între 45 și 50 la mie. Rezultă că populația totală era relativ stabilă și, desigur, în medie foarte tânără (durată de viață individuală

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
au ameliorat, a survenit, în general, o modificare progresivă a fenomenelor demografice, în primul rând în sensul unei reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
modificare progresivă a fenomenelor demografice, în primul rând în sensul unei reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
reduceri a mortalității, rapid urmată, la un orizont de la 15 la 30 de ani, de o reducere a fertilității și deci a natalității. Astfel, unui secular echilibru demografic anterior (natalitate mare, mortalitate mare) i s-a substituit un grav dezechilibru (natalitate mare, de ordinul a 45 50 ‰ și mortalitatea în declin, scăzând rapid pe la 25 35 ‰): populația a avut astfel tendința să crească rapid și speranța de viață s-a ameliorat puternic (Rollet, 1998 și 2002 și, la fel, Noin, 1998

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
1998). Totuși, destul de repede, fertilitatea s-a redus la rândul ei (pe atunci, fără progrese remarcabile ale tehnicilor și practicilor contraceptive); nașterile s-au diminuat și s-a ajuns, de-a lungul deceniilor, la un nou echilibru, caracterizat printr-o natalitate scăzută și printr-o mortalitate scăzută a unei populații inevitabil îmbătrânită, durata medie de viață fiind considerabil ameliorată (a se vedea chenarul de mai jos). Nici una dintre țările bogate în prezent n-a scăpat până acum de acest proces: numeroase

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
opiniei publice. Acest lucru s-a soldat, în ultimă instanță, cu considerabile progrese realizate în studiul dinamicii populației și, de asemenea, într-o manieră mult mai concretă și mai realistă, prin conceperea și punerea în aplicare a primelor politici de natalitate franceze (Tapinos, 1997). Într-adevăr, Franța a fost una din primele țări din lume care a început, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o autentică tranziție demografică. Și, în afară de asta, a făcut-o într-o manieră originală

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
fost una din primele țări din lume care a început, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o autentică tranziție demografică. Și, în afară de asta, a făcut-o într-o manieră originală, începând prin reducerea fertilității, și deci a natalității, cu mult înainte ca mortalitatea să se diminueze în mod semnificativ. Or, aceasta este exact ordinea inversă pe care o observăm la imensa majoritate a celorlalte țări care au realizat sau care își realizează în prezent tranziția: peste tot diminuarea

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
revoluției industriale... O îmbătrânire sigură dar progresivă, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea Tot ceea ce am prezentat până acum ar putea stârni uimirea pentru faptul că îmbătrânirea populației, după două secole de scăderi regulate și simultane ale fertilității și natalității, nu a survenit mult mai repede și nu a avut până acum o amploare superioară celei observate în mod concret, mai ales în Franța. De fapt, trei factori explică păstrarea, pe parcursul secolului al XX-lea, a vârstei medii a populației

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
mai ales în Franța. De fapt, trei factori explică păstrarea, pe parcursul secolului al XX-lea, a vârstei medii a populației din lumea bogată, în mod special în Franța, la un nivel acceptabil: mai întâi scăderea mortalității infantile și juvenile; explozia natalității din anii 1946 -1975; și, în fine, rolul mișcării migratorii. Este într-adevăr un fenomen căruia nu i-am acordat, în general, decât prea puțină importanță: reducerea "mortalității juvenile" (care survine înainte de a trece 20 de ani) și mai exact

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
care survine înainte de a împlini vârsta de un an). Cu toate acestea, în acest caz este vorba de variabile care au jucat un rol capital în menținerea nivelului de populare al acelor țări bogate care au început să își reducă natalitatea începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea. Să luăm în considerare în special mortalitatea infantilă. În 1800, din 1 000 de prunci născuți vii, doar 770 au atins prima lor aniversare (230 au murit), ceea ce reprezintă deci un

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Fenomenul s-a manifestat începând cu 1946. În acel timp, demografii, economiștii și sociologii, traumatizați fără îndoială de lipsa nașterilor din anii 1930, nu au prevăzut venirea unui asemenea eveniment (Daric, 1948). Pentru a ne menține la situația din Franța, natalitatea a crescut brusc până la 20 ‰ la început, pentru a se stabiliza imediat apoi la 18 ‰, în timp ce mortalitatea a coborât încetul cu încetul de la 9 la 10 ‰. Și această revenire demografică, însoțită bineînțeles de o puternică întinerire a populației, nu a

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de structură. În primul caz, ținem cont de faptul că, în ciuda relansării fertilității observată începând cu anul 1965, aproximativ, creșterea importanței numerice și a părții relative de tinere femei fertile, datorată puternicei fertilități a precedenților douăzeci de ani, va susține natalitatea aproximativ până în 1975. În cel de al doilea caz, nu ținem cont decât de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de tinere femei fertile, datorată puternicei fertilități a precedenților douăzeci de ani, va susține natalitatea aproximativ până în 1975. În cel de al doilea caz, nu ținem cont decât de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice s-ar întâmpla, este un contrast manifest între media procentelor anuale franceze de natalitate ale anilor 1930 (15,73 ‰) și cea a raporturilor înregistrate de la 1946

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de anii de puternică fefertilitate stricto sensu, estimând că viitoarea scădere a natalității și a excedentului natural era deja înscrisă în tendințele demografice începând cu 1965-1966... Orice s-ar întâmpla, este un contrast manifest între media procentelor anuale franceze de natalitate ale anilor 1930 (15,73 ‰) și cea a raporturilor înregistrate de la 1946 la 1965 (19,00 ‰) sau chiar de la 1946 la 1975 (18,1‰). Aceasta este epoca în care Franța depășește pragul de 40 000 000 de locuitori (la care

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
care s-a prelungit până în 1940 și s-a combinat cu noile amenințări ale războiului, scufundând populația, ceea ce e ușor de înțeles, într-un profund pesimism: ea a devenit malthusianistă, în sensul curent al termenului, cu alte cuvinte anti-natalistă. "Criza natalității", de acum înainte comportamentală, a rezultat dintr-o fertilitate care nu a încetat să scadă: din 1936 până în 1940, s-au numărat anual mai multe decese decât nașteri... , francezii limitându-și astfel reproducerea, fără să se fi remarcat pe atunci

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]