507 matches
-
conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi“. Articolul 11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
11 trata problema dobândirii cetățeniei române și cea a naturalizării străinilor:“Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților”. Conform articolului 12: “Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în cazurile și după formele stabilite de lege. Nimeni nu poate fi deținut sau arestat decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
spre deosebire de Constituția din 1923 care prevedea faptul că “nici o lege nu poate înființa pedeapsa confiscării averilor“, cea din 1938 a adoptat formularea “afară de cazurile de înaltă trădare și delapidare de bani publici“. Un alt exemplu era cel reprezentat de posibilitatea naturalizării străinilor.Acesta se acorda în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisii, formată din: primul președinte și președinții Curții de Apel din București, că solicitantul îndeplinește condițiile legale. Tratatele de pace de la Paris impuneau României prevederi categorice
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
pe baza deplinei egalități a celor două sexe. ART. 7 Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de originea etnică și de limbă, nu constitue în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Numai naturalizarea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. Naturalizarea se acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
acordă în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în mod individual de Consiliul de Miniștri, în urma constatării unei comisiuni, compusă din: primul-președinte și președintii Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Curții de apel din Capitala Tării, ca solicitantul îndeplinește condițiunile legale. O lege specială va determina condițiunile și procedura prin care străinii dobândesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Soția și copiii minori profită, în condițiunile prevăzute de lege, de naturalizarea soțului sau tatălui. ART. 8 Nu se admite în Stat nici o deosebire de naștere sau de clase sociale. Toți Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare. Capitolul 2 Despre drepturile Românilor ART. 10 Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea muncii, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. ART. 11 Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților. ART. 12 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. ART. 11 Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților. ART. 12 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în cazurile
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
din care decurg drepturi în condițiunile statornicite prin legi. ART. 11 Naționalitatea română se dobândește prin căsătorie, prin filiațiune, prin recunoaștere și prin naturalizare. Naturalizarea se acordă prin lege în mod individual; ea nu are efect retroactiv. Soția profită de naturalizarea soțului și copiii minori de aceea a părinților. ART. 12 Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau percheziționat, decât în cazurile și după formele stabilite de lege. Nimeni nu poate fi deținut sau arestat decât în puterea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sau încheierea păcii, stabilind condițiile în care acestea se puteau realiza 800. Principii erau obligați să accepte hotărârile dietei. Consimțământul "întregului sfat și statelor țării" în acest sens era necesar 801. Dezbaterile aveau ca obiect și probleme administrative: autentificarea documentelor, naturalizări și stabilirea străinilor în țară, întemeierea sau colonizarea "orașelor haiducești"802 etc. Nimeni nu putea deschide și exploata ocne de sare fără consimțământul și aprobarea Dietei 803. În privința activității judecătorești a Dietelor, se impun câteva precizări. Dieta judeca în primă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
U. pînă în 1996, în 1986 refuzînd aderarea 70% din corpul electoral. În 1992 a urmat refuzul aderării la Uniunea Europeană, iar în 1996 refuzul de a participa la operațiuni de menținere a păcii sub egida O.N.U., refuzul facilitării naturalizărilor pentru străinii născuți sau crescuți în Elveția ș.a.m.d. Izolaționism total, din care guvernul declară că se va ieși pe măsură ce electoratul se va maturiza din punct de vedere politic. De altfel, ideea europeană și-a croit deja drum, opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
civilității". Totuși, ca orice erou de tragedie, Othello e, de fapt, prizonier în aria de interacțiune a celor două universuri, alegerile lui fiind fără orizont, predispuse erorilor fatale. Identitar, el nu are acces complet la civilizația venețiană, dar, totodată, prin naturalizarea europeană, protagonistul nu mai găsește nici calea de întoarcere în lumea Egiptului arhaic. Maurul își pierde, ca atare, reperele, devenind manipulabil și vulnerabil (ipostază perfectă pentru diabolicul Iago hotărît să-și ducă la bun sfîrșit răzbunarea pentru propria-i lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Otto Rank!) pentru editarea celor trei volume în această ordine: Tropicul Cancerului (1934), Primăvara neagră (1936) și Tropicul Capricornului (1938). În al doilea rînd, judecat ca "piesă dintr-un "întreg" epic, Primăvara ... capătă un sens major acela de experiență "mediană" (a "naturalizării" franceze, să o numim!) între excesul descoperirii noului și alterității din Tropicul Cancerului și blazarea (anterioară venirii în Franța) viețuirii într-un orizont închis. Rămîne, în egală măsură, adevărat faptul că "ideea" unei trilogii ar putea fi contrazisă de două
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lapidar orice posibilitate de a-i da ideii poetice noi sensuri. Limbajul este ceea ce Roland Barthes numea "limbaj coercitiv", pentru că "puterea se insinuează, oriunde apar forme ale schimbului social. Și doar literatura, proliferând semnificantul, s-ar putea opune stagnării, osificării, naturalizării rostirii. Numai ea ar putea trișa limba, scoțând-o în afara puterii"242. Coerența se instituie prin utilizarea prezentului continuu, la puținele verbe existente, care redau, în cel mai autentic mod posibil, dar și în cel mai liric, realitatea. Conținutul e
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Principiile de organizare a școlii fuseseră stabilite prin anaforaua din 20 mai 1840 a Epitropiei Învățăturilor Publice către domn, fixând durata cursurilor la patru (ulterior la cinci) ani și dreptul exclusiv la învățătură al moldovenilor, implicit al străinilor ce obținuseră naturalizarea, spre a răspunde astfel scopului fundamental propus. Procesul didactic viza nu doar latura profesională, ci și pe cea morală a educației ucenicilor, pentru care se instituia "o necurmată regulă și supraveghere"; în fiecare duminică și sărbătoare legală, tinerii ucenici erau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neplăceri milioanelor de oameni. Științele sociale și umane, vechi de circa trei secole, au generat nu numai probleme filosofice specifice conștiinței și libertății umane, dar și unele asemănătoare cu cele puse de științe ale naturii (prin tendința botezată de americani "naturalizare"). Exemplele sociobiologiei, geografiei populațiilor, temele foametei și ale sărăciei, ale bolilor generate de viruși, ale influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
referiri la statutul juridic al minorităților etnice din țara noastră. Astfel, pentru prima dată în istoria legislației naționale, prin intermediul articolului 28 al tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din România”. Pe baza acestui articol a fost emisă Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tratatului, era abordată problema „egalității confesiunilor religioase din România”. Pe baza acestui articol a fost emisă Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu sunt supuși unui stat străin, fără distincțiune de religiune
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Legea cu privire la naturalizarea străinilor născuți în țară - Legea Marghiloman (27 august 1918). Pe baza legii Marghiloman, în luna octombrie 1918, președintele Comisiei județene de Naturalizări a cerut Primăriei Bacău să anunțe pe toți cei îndreptățiți că pot depune cererile de naturalizare. În adresă era precizat faptul că „legea de împământenire, dă dreptul tuturor străinilor ce nu sunt supuși unui stat străin, fără distincțiune de religiune, să ceară a fi declarați de cetățeni români”. Anunțul a provocat o adevărată avalanșă de cereri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Amintim aici doar câteva din numele importante: 5 octombrie - Avram Brill - prima cerere de acordare a cetățenie din Bacău, Ancel Negrescu, și Mendel Haifler; 13 octombrie - Zisu Calmanovici și Iacob S. Filderman; 7 noiembrie - Herșcu Aroneanu. Având ca principiu al naturalizării un sistem rigid, ce acorda accesul la cetățenia română numai anumitor categorii de „străini” și potrivit unei proceduri complicate, legea a reușit să producă efecte concrete numai în cazul câtorva zeci de persoane. Dealtfel, legea a fost abrogată în luna
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]