415 matches
-
civilizației, începutul premizelor lui! stație, tren în paralel ticsit, de la Sibiu la Tîrgu Mureș, baftalo! atîta sărăcie, nu e, peste o juma' de oră, mai așteaptă, țigănește în românește, ai recomanda, trandafir! termocentrală cu soarele mai sus, alții trei, cinci navetiști coboară, mișcările lor de altundeva, șanț cu porumbe albastre, pod peste Mureș, sălcii, n-am un foc! mi-e teamă că vei fuma în vagon, perdele de salcîm, țigănește, Mureșul cu alt pod, cobori prea mult în subsisteme, Luduș macazurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
agravată. Ora 5,13, în personalul Mărășești Miercurea-Ciuc, în stația Adjud, noapte, dacă nu risipeau venea frica să nu strice risipirea, Urechești în interstițiile vagoanelor fluturătoare spre Adjud, a, dar s-au sculat băieții, au făcut și focul! noi trei navetiștii, asigurarea că e cald, spinarea una cu spătarul care emană căldură, Căiuți gestul distrat, răsucită și cu verdele lanternei spre mecanic. Ora 7,55, în holul stației Onești baie matinală de mulțime și apa ei șovăie în bazinul de acumulare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dumneavoastră, Cămiloiu, Veveriță, Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora 7,15, la peronul gării Tîrgu Mureș, confuz în așteptare, întîrzierea a creat locurile, așa a ajuns interludiul naveta partea lucrativă a vieții de navetist iar pasivitatea modernității activitatea reală, întîrziere 55-60 de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la strunga traversărilor, redefinește probabilistic în lung de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vine stăpîna, derularea explicativă țeapănă de grasă, umblu cu tălpile goale la Radomirești. Vineri, 19 august, ora 18,30, la peronul gării Roșiori, copilăria ruptă în clivajul sat-oraș, medie ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
diferența în inteligența lor. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara Adjud, mesajul vine prin codificare hipercodificare, caută cheia de zi, stea de mai mică magnitudine decît clipirile pe stîlpii satelor, halta Bîlca indistinct, Borzești petice de zăpadă, navetist pîntecos, în locomotivă mecanicul aplecat de spinare, flaneaua de lînă, nașul scrutează din capăt tot doi călători, izvorul biserica scăzînd în anexe muzeistice, clopotnița, "2006 la mulți ani"! acoperișul barului ilegal de aproape, literele invers, lectură srevni în trupul originar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
46, în personalul Buzău București Basarab, după Ploiești Sud, scutit de serviciul la continuitate, Poienarii Burchii număr de București la barieră, stația Crivina către Periș locul fixat de Goe ca să tragă semnalul de alarmă Caragiale, mijlocul kilometrului 24 sugativă de navetiști, mai e plecați pî la mare! sondele, un vagon de bărbați dintre care navetismul, hei, colegu'! închide geamu', ș-așa sîntem bol-návi! vine cu 7! District Chitila fizionomii "CFR IRLU Reparații", soarele aprinde părți din foi și interior. Ora 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de bărbați dintre care navetismul, hei, colegu'! închide geamu', ș-așa sîntem bol-návi! vine cu 7! District Chitila fizionomii "CFR IRLU Reparații", soarele aprinde părți din foi și interior. Ora 7,37, la peronul gării București Basarab, patru linii de navetiști oază de zombi vineri după săptămîna de lucru, ce plin e trenul ăsta de Roșiori! porumbei și vrăbii pe felii de pîine, tampoanele din capăt interzise în miros de urină, chioșcul alimentar dogorește, aparate de refrigerare, bananele pe tejghea, "Magazinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fața mea! tu mi-ai dat cartelă, nu? semințe pigulite din pumn, cojile la coș, omul serios, mustață, atras ca un magnet, ăsta era dicteul automat, să știi pi di rost cum vini mașina, studenți, elevi jucînd șeptic pe mîna navetiștilor învățați cu asta e o metaforă renț rentz, cum mănîncă dă și la vecin, departe, peste culoar, ieșirea din Iași, depoul, întoarce ultimul fund de tramvai "Tatra", ronțăi la semințe, ciudat program de supraviețuire Vonnegut Galapagos, fețele încep să vorbească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Trotușului, scăzămînt în case, canton, ține steagul de pînză, cuib conic în castan, cureți parabolica, vîntul se întețește, după cîte-am înțeles n-au nică și așteaptă de la ei să-i deie! Brusturoasa de ce nu-i dă drumul? nu, dar mulți navetiști din Palanca și așteaptă acolo de jumătate de oră Iași Adjud Brașov acceleratul de Iași km 122+8, munții sus țin centrul cu înălțimile lui care atacă în peisaj, biserică pe coastă, bej calculat din lumina de vecernie dinăuntru, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
întoarcerea spre casă. În camera unde trebuia să ne odihnim am intrat în jurul orei 2 noaptea alături de Boancă și Valentin Boța, fiind toți trei cazați în aceeași cameră. Trenul cu care trebuia să plecăm era un tren personal de navetiști ce pleca spre Timișoara la 5 fără ceva, bilete nu aveam scoase nici unul dintre noi, iar distanța spre gară era destul de mare. Așa că am stat doar două ore în cameră pălăvrăgind vrute și nevrute, după care am pornit pe străzile
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ăștia mai în vârstă, nu știm nimic despre generația voastră. Cât adevăr, câtă emoție, câtă delicatețe într-o întâmplare, la urma urmei banală. De fapt, nu banală. Care nu anunță nimic. La ce să te aștepți într-un tren pentru navetiști? El și ea, toată ziua pe drumuri. Niște drumuri care nu duc nicăieri. Trist, dezolant și, totuși, fermecător. Am spus-o dintotdeauna: stilul e totul, nu subiectul. Îți public cartea și te asigur că va fi un eveniment. Am însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
profesională, la Ministerul Transporturilor. Nu e vorba despre cenzură, să nu mă înțelegi greșit. Să vadă și ei dacă nu-i ceva în neregulă cu trenurile astea care se tot duc și se întorc. Să nu ne facem de râs față de navetiștii matale. Cititorul român e capricios, îți distruge o capodoperă cu niște cuvinte răutăcioase. Ca de pildă: «Talentat băiatu’, da’ se vede că n-a mers neam de neamu’ lui pe ruta Călărași!»“ Temerile directorului se dovedesc a fi întemeiate. Furat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
liniile. Linia 1 e pentru accelerate, or el o ține mereu cu „te aștept veșnic la linia-ntâi“. De mai multe ori, eroul îi aduce eroinei istovite de navetă o cafea espresso fierbinte de la bufetul din vagonul doi. Trenurile pentru navetiști, o știe oricine, n-au bufet. E adevărat că pe linia Călărași controlorul umblă la el cu un termos, dar ce vinde el clandestin e o poșircă rece și va fi sancționat. În plus, chiar dacă ar exista bufet, acesta ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în capitolul 15 se sărută „lung și pasional“. Și asta în ultima cursă de la miezul nopții. Păcat de talentul tânărului, fiindcă numai scena descrisă cu atâta grație și măiestrie în capitolul 3 ar fi de-ajuns, într-un tren de navetiști, pentru un viol în grup. Două vorbe Dinu avea tot timpul păreri. Acestea erau fie răspunsuri la niște întrebări pe care și le punea singur, fie păreri pur și simplu. Lui Dinu nu-i trebuia musai un interlocutor, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să fie legate de tren. În tren nu te leagănă ca-n avion, în tren poți să deschizi fereastra, în tren umblă unul cu reviste de modă, în tren, dacă te plictisești, ieși pe coridor și te plimbi. „În trenul navetiștilor, cu care te duceau pe matale la sor-mea - spune nepotul -, stăteau ca sardelele.“ „Orișicât“, răspunde bunica. Și, ca să schimbe vorba, se interesează la câte curse cade un avion. „Mai încet, bunico - o imploră nepotul -, e un subiect care nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
face și din alte motive decât diferența dintre veniturile oferite în întreprinderi din localități diferite). Într-o comunitate rurală puternic urbanizată, precum Târnava (județulSibiu), am putut remarca unul dintre efectele de această natură ale navetismului:preferința angajaților în genere, a navetiștilor în speță, de a achita în bani contravaloarea obligațiilor de muncă pe care le aveau față de comună. Influența navetismului asupra participării comunitare se exercită însă și prin intermediul mecanismelor valorice, asupra cărora vom insista în continuare. Evaluarea socială a proiectului de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la sat la oraș; situația lor demografică este, de asemenea, mai bună1; - nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat formula PL. Acestea au o rată redusă de ocupare a forței de muncă, puțini navetiști și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ale navetiștilor de la sat la oraș; situația lor demografică este, de asemenea, mai bună1; - nivelul cel mai redus de dezvoltare revine comunelor care nu au adoptat formula PL. Acestea au o rată redusă de ocupare a forței de muncă, puțini navetiști și sunt situate la o distanță mare față de oraș; - situația intermediară sub aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pictural, totuși, discret în manifestări 2, oferă prin Lumea în două zile exemple importante de scriitură ekphrastică. Romanul publicat prima oară în 1975 reface istoria dedublărilor lui Antipa, un funcționar ce-și împarte viața între Albala și Dealul-Ocna (trenul de navetist în care urcă în rutină Antipa face patruzeci de minute dintr-o localitate în cealaltă), pendulând între calmul existenței domestice alături de soția sa (Felicia) și grotescul glumelor pe care le face pe seama celorlalți, completând certificate de deces în avans. Structura
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
De fapt, nu mai este, dar a fost. Patruzeci și opt ani a condus trenul pe același itinerar: Robend Lugosh Brandul de Sus. Nu era o garnitură de lux, nici vorbă, dar era o cursă extrem de utilă, fiind folosită de navetiștii din toate localitățile de pe traseu. Iar Dodo Buddenbrook oprea trenul în fiecare gară, în fiecare haltă. Era un tren sigur, care, deși mergea încet, ajungea întotdeauna la timp la destinație. Pasagerii, aproape mereu aceiași, se cunoșteau între ei, formând o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
s-au născut și familii mai mici. Majoritatea dintre ele mai rezistă și astăzi. Numai că după ce Regatul Vandana (de tristă amintire) s-a divizat în cele două republici surori, Republica Umanistă Vandana și Republica Democratică Vandana, itinerarul cursei de navetiști s-a rupt și el în două și ca să ajungi de la Robend la Brandul de Sus, nu mai treceai prin Lugosh, ci făceai vreo cinci sute de kilometri în plus. Și asta numai dacă aveai norocul de a poseda viza
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai mult. Ca pe vremuri. După care a plecat mai departe, până ce a ajuns la gardul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
tabel centralizator, înaintat și cabinetului de asistență psihopedagogică) 14. Dosar - Sancțiuni, Declarații, Abateri 15. Dosar - Scutiri medicale, vizare de cabinetul școlar 16. Dosar - Activități extrașcolare (documente justificative, fotografii) 17. Tabel situație școlară semestrială și anuală 18. Tabele situații speciale elevi ( navetiști, dificultăți socio-economice, părinți plecați în străinătate, risc de abandon) 19. Tabel evidență absenteism ( conform procedurilor C.E.A.C. și ” Foaia de parcurs, 2011 2012”) 20. Tabel evidență situații de violență ( conform procedură C.E.A.C.) 21. Tabel evidență stiluri de învățare 22
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Autorul se adresează cu predilecție unei anumite categorii de cititori, similară ca vârstă, psihologie și comportament cu personajele pe care le imaginează, mai toate oameni tineri, intenția fiind adesea vădit didacticistă. Protagoniștii din romanele Ora șase (1960), Anii tineri (1961), Navetiștii (1974) sau din culegerea de nuvele Vântul de seară (1962) ș.a. sunt concepuți ca modele de conduită. Tot în ciclul romanelor formării se poate încadra și Jean, fiul lui Ion (1978), unde antagonismul părinți-copii, sugerat de titlu, este numai aparent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
scara vagonului, București, 1966; Cu ușile deschise, București, 1967; Nu trageți în caii de lemn, București, 1967; Durerile altora, București, 1969; Scamatorul, București, 1969; Camera cu oglinzi, București, 1971; Drumul spinos al întoarcerii, București, 1971; Viață de buzunar, București, 1972; Navetiștii, București, 1974; Patima urșilor albi, București, 1975; Arșița verii și a sufletului meu, București, 1976; Roșu pe alb, București, 1977; Jean, fiul lui Ion, București, 1978; Până mă întorc, visează, București, 1980; Suplinitorii, București, 1982; Lege și anexă, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]