414 matches
-
impersonal: ” Staționăm douăzeci de minute! Atenție la trenul care vine din sensul opus.” Deși era timp berechet, cei mai grăbiți să coboare erau fumătorii. Agitați, își pipăiau buzunarele căutând din mers țigările, bricheta. Imperturbabili de forfota din jur, cei doi navetiști: Pandele și Marian se concentrau asupra finalului partidei de table. Pandele era mai în vârstă. Îți dădeai seama după mâinile crăpate ce-i ieșeau din mânecile salopetei bleumarin încheiate corect până sub bărbie. Aplecat asupra jocului, cozorocul șepcii îi ascundea
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
poluarea. Din păcate, suntem în 2010 și mai avem mult de lucru - muncim de luni până vineri, uneori peste program și avem de amânat picnicuri pentru că ploua. Mașină zburătoare Apare în nenumărate filme science-fiction și escaladează prin visele zilnice ale navetiștilor blocați în trafic. Reprezintă o fantezie umană care nu a luat încă o formă reală. Au existat tentative de realizare, dar nu s-a ajuns la un model funcțional. De la “Pințo” - mașină cu aripi din 1973 care a condus la
CUM S-AU TRANSFORMAT CONCEPTELE SCIENCE-FICTION ÎN REALITĂŢI ALE ZILELOR NOASTRE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345298_a_346627]
-
primită cu un “da, bine, ai grijă de tine” de către Horia netrezit încă bine din somn. După o oră și jumătate de mers cu acceleratul a coborât în gara cenușie, a orașului unde nu mai fusese niciodată. Frig. Lume multă, navetiști, călători grăbiți să ajungă la căldură. În timp ce cauta un taxi a începe să ningă. A coborât aproape de hotel. Fulgii jucăuși, uriași sunt din ce în ce mai deși. Deodată o cuprinde o bucurie atât de mare încât îi vine să danseze. De undeva din
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
Pașcani. Sunt elevi care fac naveta de la peste 20 km depărtare. Am rezolvat parțial efectul acestui decalaj, print-un orar flexibil și prin convingerea agenților economici, la care elevii efectuează orele de practică, să fie înțelegători și să întocmească pentru navetiști un program care să respecte posibilitățile de navetă ale acestora. Cu toate aceste greutăți, elevii și părinții, consideră că școala noastră, prin oferta ei, le-a dat o șansă. Șansa de a obține o calificare în domeniul serviciilor, unde au
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
și să rămână oamenii fără locuințe asigurate și cu copii pe la diferite orașe. Deci, să fie situația clară pentru toți în toamnă și toți care pleacă la actualul loc de muncă să plece cu familia și să nu mai fie navetiști cum am avut câteva cazuri. De exemplu, șeful de la Miliție Brașov acum a dat un telefon la tovarășul Toader, fără să raporteze conducerii Ministerului și a rugat dacă se poate cu mișcările acestea de cadre să îi găsească și lui
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu au posibilitatea să se aprovizioneze cu pâine nici din comunele unde locuiesc și nici de la locul de muncă. În zilele de 11 și 12 ianuarie a.c., un număr de 13 mecanizatori de la Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii Bucovăț și 200 navetiști din comuna Malu Mare, care lucrează la întreprinderi din Craiova, au intenționat să se deplaseze în grup de trei autobuze la Comitetul județean de partid pentru a reclama problema respectivă. Cunoscându-se din timp intențiile acestora, s-au întreprins măsuri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deschis realmente Europa pentru emigrația românească. Din acest moment categoriei celor deciși să ajungă în Occident asumându-și anumite riscuri de natură legală i s-au adăugat categoria celor care acceptau eșecul, ceea ce presupunea întoarcerea în România, și cea a „navetiștilor”, adică a celor ce realizau angajamente doar de câteva luni. Urmărirea statisticii numărului de călători transportați (vezi tabelul I.1) marchează clar prin inflexiuni pozitive aceste mutații de natură politico-legală. Tabelul I.1 Sursă: Atlassib Mai interesante sunt diminuările numărului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de navetiști de la sat și plasarea unor industrii ușoare în mediul rural. După 1990, sectorul ne-agricol este alcătuit în mare parte din angajați în instituțiile publice ale statului. Implicarea scăzută a populației în sectorul ne-agricol este explicabilă prin gradul scăzut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
8-10%; * persoanele cu loc de muncă în afara comunei de domiciliu, la oraș (cel mai adesea) sau în altă comună (navetiști) între 18-23%. Restul până la 100% este reprezentat de populația rurală ocupată în agricultură. Se observă că ponderea principală o dețin navetiștii rural-urban și muncitorii ne-agricoli (dintre aceștia, cei mai mulți fiind în construcții). Simplificând, tipurile cheie de ocupare rural-neagricolă sunt profesorii, întreprinzătorii neagricoli, comercianții și muncitorii în construcții. Pentru toate aceste categorii de populație, sursa principală de venit este salariul, urmat de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Pentru cei care au o carieră socioprofesională „volatilă” nu este rentabil să investească prea mult în nici una dintre destinațiile lor provizorii. Spre exemplu, femeile față de profesie (care pendulează între gospodărie, maternitate și profesie), turiștii față de locul pe care îl vizitează, navetiștii față de orașul în care lucrează. În schimb, specialiștii au tot interesul să investească permanent în profesia lor. 3. Mărimea pieței. Specializarea într-o anumită activitate va fi descurajată dacă piața va fi foarte limitată. Lucrătorii vor fi cu atât mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de a colapsa. Acestea sunt niște fatalități istorice care nu pot fi negate, care Îi marchează pe optzeciști la toate nivelurile: posturi blocate peste tot (nu mai existau poziții În facultăți, la reviste), ceea ce a făcut din toți optzeciștii niște navetiști la vremea lor, doctorate Închise, burse inexistente etc. Toate acestea sunt niște realități sociale ce nu pot fi negate. Totuși, nu aș fi atât de pesimist sau atât de sceptic precum este Ștefan. În momentul În care el spune că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pasaje în care autorul mărturisește, implicit ori explicit, ce înțelege prin a povesti sau prin a scrie. În textul de deschidere, O zi din viața lui Nae Stabiliment, protagonistul „exersează”, înregistrând sunetele din jurul său, modul de a vorbi al unor navetiști dintr-un compartiment de tren. Are ochii închiși și recreează mental prezențele celor din jur doar după felul lor de a se exprima. Uneori deschide ochii, apoi îi închide la loc și „încearcă să developeze ce a fotografiat în fracțiunea
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
dovedește a fi instantaneul semnificativ, cu atât mai reușit cu cât autorul se abține să îngroașe tușele prin intervenție directă. Deadline (2003) este un roman autobiografic ale cărui nuclee sunt copilăria petrecută în Colentina, munca în redacții și experiența de navetist. În fond, cartea însăși este o „navetă” între trecut și prezent, construindu-se după principiul reflectărilor concomitente, pe care prozatorul îl utilizase încă din primele sale scrieri. SCRIERI: Carapacea, București, 1979; Nopți de trecere, București, 1984; Vară târzie (despre iubiri
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
lucrurile erau foarte clare, pentru că nici nu mai exista alt magazin de încălțăminte prin preajmă. Cartierul este foarte mare, era și pe atunci foarte mare, era numit cartier muncitoresc și deci vă dați seama că era compus din foarte mulți navetiști. Ca o precizare că nu era nevoie de prea multă politețe... sau foarte multă... ăăă... Adică oricum nu era stăpânul nostru. Adică, indiferent de situație, trebuia să cumpere, să se încalțe, să încalțe copiii... Deci aveam cereri care trebuiau satisfăcute
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care pojghița realului e fisurată de clișeele discursive ale limbii de lemn și de elemente livrești. Așa se întâmplă, de pildă, în Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A. M., unde se conturează o atmosferă sordidă, de mitocănie generalizată, cu navetiști apatici, cu seraliști semianalfabeți și cu duhori de țuică, peste care plutește sumbru obsesia vidului și a ratării: „e cazul să ieșim și noi/ balul bobocilor deși a început/ atacul nemilos al cheliei e cazul/ să dați și voi ceva
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
exterioară, concentrată pe real și concret. De aici, pendularea poemelor între consemnarea interiorității și descripția cu trăsături de peisaj transfigurat, dar și corespondența regnurilor sub semnul fecundității, nostalgia comunicării cu natura și conștiința unei rupturi dureroase: „Să fii un inocent navetist/ să nu-ți părăsești condiția/ tiparul genetic/[...] Să petreci aniversările frunzelor,/ nucilor, fragilor, merelor/ lângă reclame” (Să fii). Notația eliptică autobiografică, tensionată reflexiv, este adeseori interferată contrapunctic cu „decupaje” (cum sunt numite câteva poeme) în real, cu „ficțiuni”, cu „invazia
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]
-
peisajul puternic spiritualizat, fuga din contingentul mărginit în vis. Aceleași preocupări pentru o arheologie recuperatoare a unor arhetipuri o manifestă M. și în romanele sale. Vina este un bildungsroman al transformării unui tânăr țăran, Traian Laru, într-un om hibrid, navetist pe Marele Șantier, acest traseu fiind dublat de radiografia sentimentului culpabilității pe care personajul principal, un inocent, îl simte față de moartea tânărului Sebastian, precum și față de părăsirea satului natal, loc al legăturilor ancestrale. Prozatorul dovedește o oarecare adecvare în radiografierea mediilor
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
oi. O lume a lui „altfel” pentru mulți dintre locuitorii Europei de Vest. O lume a prafului de pe marginea drumului, a clinchetului tălăngii vacilor care se întorc de la păscut, a pârâitului microbuzului uzat cu care se întorc acasă cei câțiva navetiști. O lume a televiziunii locale, a ziarului sătesc care nu critică pe nimeni, o lume în care oamenii se cunosc cu toții pe stradă. O lume a contradicțiilor, în care noul și vechiul se întâlnesc în zbuciumul schimbării. O lume definitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de sate sunt incluse în orașe și nu au fost luate în considerare în această clasificare. Satele izolate sunt doar cu puțin mai bogate în material și uman, însă intră la fel de rar în contact cu orașul și au mai puțini navetiști. Încrederea în oameni este cea mai redusă. Ca și în satele tradiționale, fertilitatea este mai ridicată decât media pentru mediul rural din România. La polul opus, familiile din satele moderne și de imigrare au un grad mai crescut de modernitate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ale satelor de imigrare, un consum media net superior mediei satelor din România, cel mai ridicat între cele șase tipuri de localități. Contactul cu orașul este apropiat ca frecvență de cel al satelor moderne și de imigrare, chiar dacă numărul de navetiști este mai redus, fiind facilitat de dotarea cu autoturisme (în medie cea mai ridicată între cele șase tipuri de sate). Cum am ajuns acolo Delegația Comisiei Europene la București a decis în 2005 să caute să promoveze valorile europene în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o firmă de materiale de construcții, un atelier de tâmplărie pentru persoană fizică, fosta AGROCOOP (include magazin și bar), un punct local de colectare a laptelui, un centru de însămânțare a bovinelor. Există nostalgia vremurilor când în comună existau mulți navetiști și oferte numeroase de muncă în afara satului. Sătenii percep nivelul de trai din acea perioada a navetismului ca fiind mai ridicat față de perioada actuală. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 5. Relatări despre navetismul dinainte de 1989 „Erau mulți navetiști... lucrau la complexul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comună existau mulți navetiști și oferte numeroase de muncă în afara satului. Sătenii percep nivelul de trai din acea perioada a navetismului ca fiind mai ridicat față de perioada actuală. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 5. Relatări despre navetismul dinainte de 1989 „Erau mulți navetiști... lucrau la complexul de porci, fabrica de mobilă, fabrica de zahăr de la Luduș” (sătean). „Înainte de ’89 erau zece autobuze pline; acuma, dacă se mai umple unu cu oameni din toată comuna” (sătean). Există aproximativ 15-20 de persoane plecate din sat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu ziua, 53 de ani), la Chișineu Criș „se duc să lucreze la o fabrică de cusut pantofi” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani), la Arad „merg zidarii” (bărbat, pensionar, 80 de ani). Mijloacele de transport utilizate de navetiști sunt: microbuzele Arad-Oradea-Timișoara, „ocazia”, mașina personală sau mașinile firmei angajatoare (în cazul fabricii de la Nădab). Elevii care frecventează licee sau școli vocaționale în Chișineu Criș sau Salonta (orașele cele mai apropiate) fac naveta. Cei care merg „la școală la Arad
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din tren) pare un decor rămas dintr-un film vechi, folosit doar din când în când în situații de urgență. Garajul pentru biciclete, cu cele câteva mijloace de locomoție de acest fel aflate în permanență aici, mai amintește de forfota navetiștilor de altădată și arată că satul nu este totuși unul părăsit. Pe de altă parte, microbuzele - care asigură un transport mai ieftin și mai flexibil din punctul de vedere al orarului - trec peste calea ferată atât de încărcate încât dau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
populație (aproximativ 300 de persoane) este salariată. Cei care sunt salariați - cu excepția celor 9-10 persoane care lucrează ca vânzători la magazinele din sat și care, majoritatea, nu au carte de muncă - fac naveta în orașele din apropiere. Peste 70% dintre navetiști lucrează în Ploiești, Urlați și Valea Călugărească, iar restul în Mizil, numărul lor reducându-se după închiderea fabricii Relaxa. Marea majoritate a acestora fac naveta cu trenul, orele când sosesc trenurile de dimineață și de după-amiază, respectiv 5,30 și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]