412 matches
-
iertare, să ne pocăim, să punem odată și odată început bun! Dar dacă au făcut ceva bun, fraților, și noi nu vedem, plânge cerul de lacrimile lor, urlă pământul de sângele lor vărsat și uitat pe nedrept, mocnesc oasele lor neîmpăcate sub mall-urile noastre, se răsucesc în nemormintele lor, fără cruci... și greu blestem se adună asupra noastră.” (Capitolul VI-Fetița în verde, p. 317) FLOAREA din ASFALT-ALEXANDRA-SVETLANA, surprinde prin deplina naturalețe, prin unda simplității, prin flacăra spirituală a definirii
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
cica? -Nu puteam s-o aduc, tăticule! Încearcă să înțelegi! Ce să mai înțeleagă bietul muribund, când numai această dorință îi mai ținea sufletul agățat de trup? -Să-i spu...neți...că...am plecat...la...îngeri... Așa a plecat bunicul Acolo... Neîmpăcat că nu a mai văzut-o pe Floricica. *** Referință Bibliografică: FLORICICA MAMEI-1 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1431, Anul IV, 01 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FLORICICA MAMEI-1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371944_a_373273]
-
2014 Toate Articolele Autorului A trecut noaptea în care strigoii și-au făcut de cap după spusele moșilor și, în dimineața zilei de Sântandrei, mi-am luat una dintre odrasle să mă însoțească la Mănăstirea Cașva, în plânsetele celeilate odrasle, neîmpăcată că o răceală urâtă o obligă să stea în pat. Drumul umed, nu foarte aglomerat, păstrând urmele unui strat subțire de fard zăpeziu, se întinde leneș spre Munții Gurghiu, promițători prin zăpezile scânteietoare de pe culmile sprijinite-n nori. Fetița mea
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]
-
Și privirea-mi să găsească Ăst acas-al meu din gând. AȘTEPTARE Lipesc urechea de pământ S-aud ecou de pas ce vine Îmi țipă astăzi iar un gând Că mi-e un dor nebun de tine. C-un tremur de neîmpăcat Mai caut printre manuscrise Bătrânii vraci de-au inventat Un leac pentru-ale mele vise. Păstrez presate-ntr-un caiet Alinturile tale toate Și-n buzunarul de la piept Tot ce-mi șoptești târziu în noapte. Am pregătit într-un cadou Trei
EVADARE DIN MAGAZINUL DE VISE (2) (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344770_a_346099]
-
câmpiile". La începutul secolului al Ill-lea se aflau nenumărate biserici creștine înfloritoare în toate provinciile imperiului. Prăbușirea Imperiului Roman de Apus, în secolul al cincelea al erei noastre a adus cu sine și căderea culturii antice. Într-un conflict de neîmpăcat, creștinismul a negat tot ce a însemnat lumea păgână a antichității. Ciocnirea celor două lumi mocnea demult, dar acum ajunge la apogeu. Papa Grigore I spre sfârșitul secolului al VI-lea condamnă literatura și civilizația laică , punând la baza noii
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
de vin și aflaseră că respectivul era un om așezat, care avea propria sa afacere și care trăsese din greu pentru a realiza ceva. Era firesc să fie supărat pe proprii lui părinți că-l desconsiderau. Din când în când, neîmpăcat și supărat foc, repeta: Auzi dom’le, tata a trimis-o pe mama la Montreal să vadă cu ce mă ocup! Patroana restaurantului în care se petrecuse această întâmplare, plecase la un moment dat în Argentina să studieze puțin piața
UN AL TFEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348714_a_350043]
-
de vină de-obrazul înlăcrimat cu ce-s de vină că nu te-am ascultat cu ce-s de vină de taină ori floare cu ce-s de vină de-a sângelui culoare cu ce-s de vină că ești neîmpăcat cu ce-s de vină că azi te-ai certat cu ce-s de vină că nu ești bucuros cu ce-s de vină că-mi merg toate pe dos cu ce-s de vină că te-ai răzgândit cu
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
cer. Un comentariu aparte ar merita textele „clasice”, care aduc o atmosferă a delicateții, bucuriei sau suferinței și revoltei. Multe se vor meditații, riscând o anume uscăciune „reflexivă”, altele oferă sonuri de cantabilitate firească, expresivă. Imaginea poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în peisajul liricii contemporane, atestând, în poemele
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun. “Ce este patria,mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
dat să treacă Timișul măcar cum. Și pentru că s-a întâmplat nu mult după aceea ca Birtul podului să ia foc, iar bietul străbunicul să piară tot atunci, aceiași oameni poate vor fi văzut în asta o răzbunare din partea lotrilor, neîmpăcați cu gândul că au fost păgubiți, și încă de o femeie!” Mă uitam la mama care mângâia toga zgrunțuroasă a sfântului Nepomuk, știind că ea gândea altfel și că în imaginația ei îi vedea pe cei doi călugări cum stăteau
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
în orașul natal, la mormântul lor. Doar o dată pe an. Atât putea. Mai erau acolo Margareta , în casa părintească și George, căsătorit. A fost și anul acesta. Dar , de data asta, ceva i-a displăcut tatei și a venit acasă neîmpăcat. I-a povestit și Elisei, mama noastră. Timpul a trecut, o lună , două și iată că Ana i s-a arătat din nou în vis. „Toma! Tu să faci acolo, la mormânt, o cruce durabilă! Ai vazut-o pe cea
TU POȚI! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376793_a_378122]
-
între contemplare și acțiune autodistructivă (p. 536), nu departe de ceea ce presupune în vedantism vârsta renunțării, despre care am amintit mai sus. Bătrânul are o structură lăuntrică triadică: eul e dezbinat între un eu trupesc și unul spiritual, aflate în neîmpăcat conflict, această tensiune fiind permanent observată, consemnată și deplânsă de supra-eu, de conștiință. De aici, dorința de a ieși din existență, un fel de thanatofilie, de aici nevoia de uitare, de stingere a tuturor confruntărilor, de aici tânjirea spre Nirvana
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
de mult...prea demult Umbrele să nu mai rostească numele împreună Cât de reali sau nu am fost...Te ascult! Numai Dumnezeul nostru va ști Să ne potrivească lumina-i sub pleoape Să nu rupă chipul încovoiat în a fi Neîmpăcat cu sine în noapte. Te-aștept tăcută pe lespedea albă de noi De parcă nici o așteptare nu a fost inventată încă Și reînnoiesc veșnicia cu noi amândoi Pastrandu-ți cuvintele toate. De mult prea demult... Peste cerul albastru și marea adâncă
ÎNSCRISUL DIN STÂNCĂ... de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373093_a_374422]
-
de care îmi este teamă, umbrele ce pe la coțuri ne ascultă, vămuindu-ne clipa,zborul, păsările și cântecul cu dorul. 2 “Ce este patria,mamă?” -Este mormântul necunoscut al unchiului tău, mort pentru țară. Într-un nesfârșit hău. Este lacrima neîmpăcată După casa de comuniști demolată, Este minciuna ce ne-o spun Pentru un viitor promis Și bun. “Ce este patria,mamă?” Este ce vezi,de peste tot, Și nu e al tău E al celor care te văd Și te socot
CE ESTE PATRIA, MAMĂ? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373123_a_374452]
-
ca pruncul dolofan.” Cred că sunt și azi oameni în sat, care mai știu de via lui Codreanu. Când s-a făcut colectivizarea, lui tetea i-au arat nu numai via, ci i-au brăzdat și inima. A trecut dincolo, neîmpăcat, în august, 1973. Acum, înțeleg ce a simțit el... Ce a simțit țăranul român, în general ... Slăvit fie, țăranul român!!! (Floarea Cărbune-„Rădăcini-Purani de Videle, locul magic al copilăriei mele), Editura Lidana, 2010 TOAMNA Sub cerul în amurg de-octombrie-n grădină
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
spune filosoful, „face mai mult pentru fericirea omului decât ceea ce are sau ceea ce reprezintă”. Cât privește fericirea, pesimismul lui Schopenhauer nu se dezminte nici cu această ocazie. El admite că există fericire, însă ne avertizează în legătură cu cei doi dușmani etern neîmpăcați ai fericirii omenești: durerea și urâtul. Ceea ce, în definitiv, aproape că o anulează, căci, ne face cunoscut gânditorul german, „vedem poporul de jos într-o luptă necurmată cu nevoia, așadar cu durerea, iar clasele bogate și înalte în luptă veșnică
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
poeziilor doamnei profesor Catinca Agache este, sui generis, emoționantă, captivantă, ideile „curgând fluent și muzical”, după cum remarcă și reputatul scriitor ieșan Daniel Corbu, care este redactorul lucrării. Subscriem la cele mai multe dintre aprecierile domniei sale, din Prefața intitulată „Catinca Agache sau neliniștile neîmpăcatului cu lumea”. Într-adevăr, Catinca Agache este o „neîmpăcată cu lumea”, dar nu cu orice lume, ci cu o parte din lumea societății contemporane, aflate într-un proces evident de degradare morală, o lume în care nu mai prevalează valorile
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
captivantă, ideile „curgând fluent și muzical”, după cum remarcă și reputatul scriitor ieșan Daniel Corbu, care este redactorul lucrării. Subscriem la cele mai multe dintre aprecierile domniei sale, din Prefața intitulată „Catinca Agache sau neliniștile neîmpăcatului cu lumea”. Într-adevăr, Catinca Agache este o „neîmpăcată cu lumea”, dar nu cu orice lume, ci cu o parte din lumea societății contemporane, aflate într-un proces evident de degradare morală, o lume în care nu mai prevalează valorile tradiționale ale umanismului, ale creștinismului, o lume a decadenței
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
Ecuatorului și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii: „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii: „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
limba melcilor din casta lombardă a graurilor ... ” Cel de-al patrulea element al cosmogoniei tradiționale - focul - este prezent cu toate valențele lui purificatoare, mistuitoare, izbăvitoare, ucigătoare: „De dragul tău las flacăra să ardă părul însângerat al nopții de sabat, neîmpăcat, neîmpăcat, neîmpăcat vâlvorește în triluri focul furat ... ” Atitudinea armonizării visului cu fapta reală este asimilată în versuri ce amplifică dramatismul trăirii: „Așa visez să fiu corsar și plaur, așa-mi doresc să ard sub vreasc de foc, fildeșul nopții, mântuie-l, femeie
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Pedagogia comunistă înseamnă fie alb, fie negru: promovarea a ceea ce este bun este inseparabilă de denunțarea inamicului, în context, chiaburi, echivalenți cu kulacii (ruși), țăranii bogați. Lozinca " Noi ajutăm țărănimea săracă, facem alianță cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă neîmpăcată contra chiaburimii" este o expresie a ortodoxiei leniniste. Alianța se încheie între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Această afirmație teoretică se concretizează într-o practică a terorii la sate, ca și cum pentru conducători, dintre care mulți proveneau dintr-un mediu rural
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Presa" că, fără a fi inamici ai asociațiunilor străine cari ar fi oneste și folositoare țării, sîntem cu atât mai mult partizanii cei mai sinceri ai asociațiunilor românești când ar întruni aceste condițiuni. Dară sîntem și vom rămânea inamicii cei neîmpăcați ai asociațiunilor cu scopuri personale și direcțiune puțin onestă, fie ele străine, fie îmbrăcate în mantia strălucită a patriotismului. Și, în aceste din urmă condițiuni, declarăm pe cele de felul al doilea cu mult mai primejdioase, căci patriotismul devine atunci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aspirații nemărginite și de-o nulitate atât de mare? Iată ce răspunde Edgar Quinet: Mă tem să ridic vălul ca să nu-i găsesc printre slugarnicii cei mai de jos ai Imperiului (lui Napoleon I). E destul a vedea pe Huguenin, neîmpăcatul președinte al Comunei insurecționale, solicitând și găsindu-se norocit că a putut dobândi un loc de alergător la o barieră... Groaznicul Santerre deveni omul cel mai blând decum fu îmbuibat de primul consul. Oameni ca Bourdon, de l'Oise, Albette
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Austriei asupra părții Dunării dintre Porțile de Fier și Galați. Numele primului-ministru englez are darul de-a escita puțin nervii tuturor acelora cari se ocupă cu politica la Viena. Cu sau fără cuvânt, ei văd în el pe cel mai neîmpăcat dușman al monarhiei austro-ungare. Bursa se urcă când el are friguri, scade când el se însănătoșează. Dar afle-se bine ori rău, are într-adevăr d. Gladstone proiectele negre cari escită reclamațiile germane și austriace? Se va vedea ce e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]