264 matches
-
s-a îndreptat spre bucătărie, Tom a constatat că arătam straniu și m-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva. L-am asigurat că eram în formă după care, în aceeași respirație, m-am auzit mărturisindu-i pasiunea nebunească și neîmpărtășită. — Sunt în stare să întorc lumea pe dos pentru fata asta, am zis, dar nu-mi folosește la nimic. E măritată și, pe deasupra, și sută la sută catolică. Dar măcar îmi lasă loc să visez. M-am încordat, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Cosmina Bojoga O legendă spune că iubirea neîmpărtășită este o luptă nesfârșită cu sufletul tău. Acest lucru însă nu era cunoscut de unii pe pământ și în cer datorită faptului că ploaia și vântul nu pot descrie în cuvinte sentimentele inefabile unul celuilalt. Astfel, vântul așezat pe un
Iubire imposibilă. In: ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_661]
-
deznodământului, când era gata să renunțe, în depărtare sunetul de speranță a clopoțeilor trăsurii prințesei lui îi dădură din nou o șansă. În partea opusă, prințesa era gata să spună ceea ce pe ea o ardea din interior, mai exact, iubirea neîmpărtășită pentru vânt. Speranțele amândurora au crescut când și-au văzut sclipirea imaculată din ochi, dându-și seama că aveau aceleași sentimente unul pentru altul, au fost spulberate asemenea unei oglinzi a sufletului când cei doi s au îmbrățișat cu atât
Iubire imposibilă. In: ANTOLOGIE:poezie by Cosmina Bojoga () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_661]
-
îl strânse ceva mai tare, cu dragoste, de braț, deși era conștient că amândoi pierduseră totuși ceva. Depășiseră faza jucăușă a prieteniei lor. Renunțaseră la spontanele apelative de alint juvenil „dumneata unchiulache” și „nepotache”. Nanone... surghiunul... Marioritza... dragostea frântă... cea neîmpărtășită... grijile... pacea aceea strâmbă... Ce an!... Pentru Iancu fusese anul cu trei ierni și o vară. Nici el, Nicolae, nu se putea lăuda cu o vară mai lungă. Totuși nu ieșiseră prea rău la capăt. Terminaseră un ciclu de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
satisface 85% din nevoile fiziologice, 70% din nevoile de siguranță, 50% din nevoile de afiliere, 40% din nevoile de stimă și doar 10% din nevoile de autorealizare. 6. Trebuințele superioare apar mai târziu pe scara filogenetică și ontogenetică, singura trebuință neîmpărtășită cu alte specii (primate) fiind cea de autorealizare. Caracterul imperativ al unei nevoi scade odată cu avansarea în ierarhie. 7. Nevoia de autorealizare este singura care prin gratificare nu "dispare", dimpotrivă stimulează dezvoltarea ființei umane. Motivele de creștere mențin tensiunea în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
regizorul ajunge la convingerea fermă că nu va putea fi reprezentat (lucru comun oricărei producții teatrale). Oricum, însă, trupa era nepăsătoare, plină de o total irațională încredere în Hector (care ajunsese acum o figură de mare popularitate, iar dragostea sa neîmpărtășită pentru Anthea era de notorietate publică) și în Tom, care își câștigase o vagă autoritate în calitate de coautor. Scarlett-Taylor, după ce emisese câteva prețioase și total tardive critici din punctul de vedere al istoricului, se distanțase de întreaga operație. În acest anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe care și-a Însușit-o prin fiece fibră a trupului său Încă de la vîrsta de cincisprezece ani, și pentru că nu mai există pe pămînt o altă ființă care să Înțeleagă lumea, cu bucuriile, durerile și ciudățeniile singurătății sale de neîmpărtășit, așa cum o Înțelege omul acesta. Lumea În care ar trăi un astfel de om este lumea de peste doi metri, cea mai ciudată și mai singuratică lume care poate exista. Căci marile distanțe ale acestei lumi sînt cele fracționare, diferențele Înspăimîntătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mod deliberat partea victimei și a vrut să fie împreună cu oamenii, concetățenii lui, alături de singurele certitudini pe care le posedă ei în comun, și care sunt iubirea, suferința și exilul. Și astfel nici una dintre neliniștele concetățenilor lui nu a rămas neîmpărtășită de el, nici o situație care să nu fi fost a lui. Pentru a fi un martor obiectiv, el trebuia să se refere mai ales la acte, la documente și la ceea ce se spunea. Dar ceea ce avea el de exprimat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
o persoană autoritară, dar și o persoană dornică să fie condusă. Acești oameni au o atracție clară față de statele totalitare“. Doctorul a remarcat că aceste persoane sunt extrem de receptive la moda de toate genurile și își suprimă opiniile și preferințele neîmpărtășite de grupul lor. — „Extrem de receptivi la modă“ ... asta-i o glumă, nu? zise Josh. Nu, sunt serioși. E doar marketing, spuse Tom Weller. Astăzi, totul este marketing. Citește restul. Deși echipa franceză nu a afirmat că forma normală a genei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Am vrut să iau lucrurile mai ușor de data asta. Ne iubim, dar ne iubim platonic. — Platonic? — Da. E chiar drăguț. Kitty se uită cu neîncredere la Desert Rose. Nu se mai Întâlnise cu genul ăsta de dragoste ascunsă, Înăbușită, neîmpărtășită, din perioada traumatizantă de când era „ultima virgină a facultății“. Dacă i-ar fi stat În putere, ar fi interzis orice platonisme după vârsta de optsprezece ani. — Cum v-ați Întâlnit? o Întrebă Diane, la fel de zguduită de mărturisire ca și Kitty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Bucureștii Noi unde se plimba prin piața de păsări printre porumbei și canari, și iar se întorcea și lua un tramvai, zi de zi, an de an, țesând cu fire nevăzute prin aerul tot mai îmbâcsit al orașului o poveste neîmpărtășită. Ce căuta prin parcurile prăfuite, în vipia verii, în amurgul cu ciori al iernii? Ce căuta la orele de vârf în locurile unde se adună copiii mânjiți cu dulceață, să se bată pe trei bărcuțe ruginite într-un pătrat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
că, datorită magiei, amândoi sunt dintr-odată fascinați de ea și refuză să-i creadă. Dar, pe lângă Hazel Duffy, ceilalți trei îndrăgostiți nu erau decât niște figuri de carton. Rosti replicile Helenei în mod desăvârșit, cu pasiunea și tristețea dragostei neîmpărtășite și, mai târziu, cu convingerea neconfirmată că toți ceilalți își puseseră în cap să-și bată joc de ea. După primul său monolog mai lung, toți ochii se ațintiră asupra ei, într-o tăcere desăvârșită: fără fâțâieli, fără sorbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
însărcinată de când se căsătorise. Își dorea cu ardoare să aibă un copilaș, să-i dăruiască toată iubirea pe care o avea în suflet. Era foarte credincioasă și respecta toate canoanele bisericești; la sărbătorile religioase, de peste an, nu rămânea nespovedită sau neîmpărtășită. Sărbătorile erau pentru ea tabu. Petre nu era așa; nu se spovedea, nu se împărtășea, înjura de toți sfinții. Și el își dorea foarte mult să aibă copii dar Frusina nu rămânea însărcinată și acest fapt îl măcina. - Frusino, degeaba
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
braț și au plecat pe străzile liniștite din jurul teatrului și liceului. Mergând încet îi fulgeră ideea aveau nevoie de sprijin sau de apropiere? Ică era bulversat de-o balerină care nu-i dădea atenție. În timp ce se plângea de dragostea lui neîmpărtășită, a vrut să impresioneze publicul, de fapt numai pe Doina, aprinzându-și pipa. A încercat amabil să îi ofere o priză dar neconvingând-o a continuat conversația pufăind! Ținea o disertație despre amor, teatru și soartă! Lumina slabă a felinarelor
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
piramidelor de arme. În vegetațiile inundînd grădinile, cîntă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas În fundul mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. [...] Toate avalanșele strînse În tine, de la bucuria frenetică pînă la tristețea neîmpărtășită, se vor șterge oare o dată cu pasul tău? Sau din ele și din memoria ta vor purcede plantele și turmele de mîine? [...] Sălbatecile herghelii de cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
asfințire, Pentru că În toată vremea sufletul mi-i În clătire.” De la clătirea sufletului, Conachi ajunge la trecerea lumii spre neant: „Lumea stă pe o schimbare, toate trec și mor și cher...” La originea acestei prăbușiri universale se află o iubire neîmpărtășită. Ea zdruncină temeliile lumii și precipită omul spre un „noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este relația interpersonală bazată pe pasiune (componenta erotico-emoțională) și pe intimitate (sentimentul deținerii unei legături puternice și a apropierii psihologice). Ea este profundă, intensă, excitantă. Dacă este reciprocă, atunci ea ne oferă sentimentul de împlinire și de fericire, de plenitudine. Neîmpărtășită, ea duce la instalarea disperării și a pierderii rațiunii de a fi7. Relațiile angajate în funcție de poziția fundamentală de viață În viziunea Analizei Tranzacționale, fiecare dintre noi adoptăm încă din prima copilărie o anumită poziție fundamentală de viață, numită și poziție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un spațiu care să fie o relație. Iubirea înseamnă să-i permitem acestui spațiu să ia forma pe care vrea s-o ia și să ne asumăm orice risc este necesar" (p. 238). Dragostea poate fi una împărtășită sau una neîmpărtășită. Ea poate dura sufletește cât durăm trupește sau se poate destrăma (înaintea destrămării trupești). Dragostea împărtășită înseamnă pur și simplu că "într-un anumit moment partenerii se iubesc, sunt atrași unul de altul și vor să rămână împreună. Pentru ei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de judecata celorlalți, nu este dat pe față drept ceea ce el era de la bun început: o josnicie. Orice poate fi făcut dacă e făcut cu singură complicitatea noastră. Orice poate fi făcut, cu condiția ca apoi să fie escamotat, ascuns, neîmpărtășit, rămas sub pecetea celei mai depline taine. Ca pragmatică socială, morala nu este decât splendoarea vizibilă a suprafeței perfect șlefuite, care își ascunde subsolurile, viscerele, scurgerile. În accepțiune socială, "moral" nu este un om care nu face ceea ce nu trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doar simple alegorii, Boccaccio își trasează, încă din incipitul Decameronului, dorința de a realiza o inițiere într-o lume complexă, aflată sub semnul bucuriei, al jocului și al cântecului, o lume idilică și ademenitoare, care uneori cunoaște și supliciul dragostei neîmpărtășite și care dorește, cu orice preț, să se afirme, să fie recunoscută și recompensată pentru noile valori pe care le propovăduiește. Cu siguranță, tot refugiul lor și toată existența aproape edenică pe care și-o propun, departe de flagelul ciumei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
surmontate: „Căci una știu: că nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dorește un pamflet.1026 Probabil că acest apelativ se referă și la personajul feminin ce devine o anti eroină în această satiră și care determină diatribele misogine, ocupând o bună parte din conținutul cărții. Naratorul operei suferă din cauza unei iubiri neîmpărtășite pentru o văduvă, are un vis în care se părea că se plimba pe o cărare frumoasă, ce treptat devine țepoasă și inaccesibilă. Se pierde în acest labirint primejdios până când apare o figură umană, care se dovedește a fi umbra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
doar simple alegorii, Boccaccio își trasează, încă din incipitul Decameronului, dorința de a realiza o inițiere într-o lume complexă, aflată sub semnul bucuriei, al jocului și al cântecului, o lume idilică și ademenitoare, care uneori cunoaște și supliciul dragostei neîmpărtășite și care dorește, cu orice preț, să se afirme, să fie recunoscută și recompensată pentru noile valori pe care le propovăduiește. Cu siguranță, tot refugiul lor și toată existența aproape edenică pe care și-o propun, departe de flagelul ciumei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
surmontate: „Căci una știu: că nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dorește un pamflet.1026 Probabil că acest apelativ se referă și la personajul feminin ce devine o anti eroină în această satiră și care determină diatribele misogine, ocupând o bună parte din conținutul cărții. Naratorul operei suferă din cauza unei iubiri neîmpărtășite pentru o văduvă, are un vis în care se părea că se plimba pe o cărare frumoasă, ce treptat devine țepoasă și inaccesibilă. Se pierde în acest labirint primejdios până când apare o figură umană, care se dovedește a fi umbra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]