264 matches
-
Credeam că te duci! Nu te duci? Unde să mă duc? După Toma. N-ai zis că-i în oraș? Nu te duci să-l cauți? Ce stați, bă, ciobanilor? Simțiți-vă! strigă plutonierul. A intrat o doamnă. Greoi și neîndemânatici, jandarmii săriră de la mese și se îmbrânciră să-i ațină calea. Unul înalt, cu mustață de prepelicar, întinse brațele s-o prindă, dar ea se feri, zvâcnind umărul, cu-o expresie de mirare încremenită pe chip și, fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cerasala, dar și băncilor. Într-un final, Tinel cere ajutorul celor trei fete care se ocupă de masaj - Bella, Mela și Stela, pentru a nu fi nevoit să părăsească locuința. De aici încep încurcăturile pline de umor și senzualitate. Instalatorul neîndemânatic (Octavian Strunilă) , “horoscopista” Mella (Doinita Oancea), femeia în casa (Mariana Liurca) - o basarabeanca dintr-o bucată, acestea sunt doar câteva dintre personajele care își intersectează existentele în casa profesorului. Serialul are și o componentă deloc de neglijat de “românce”, Cornel
Jurații de la Vocea României pleacă pe la alte televiziuni () [Corola-journal/Journalistic/42376_a_43701]
-
într-o mă sură mai mare decât poezia tradițională. E suficientă însă o lectură atentă pentru ca întreg edificiul autorului să facă implozie. Corpurile românești se întind, vlăguite, pe solul irakian, cuvintele rămân în aer, ca niște baloane scăpate de mâini neîndemânatice. ,Răzvan Țupa este, în fond, un postsimbolist la jumătatea distanței dintre Virgil Mazilescu și Mircea Ivănescu", ne avertizează Marius Chivu pe coperta a IV-a a volumului de față. Câtă precizie topometrică!... Din fericire, distanța lui Răzvan Țupa față de poezie
Cuvinte în aer by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10823_a_12148]
-
ca apucații; iar într-un fel de post de observație, în ultimul vagon, era ducele cu șepcuța lui de iahting. Stătea la o masă cu un pahar de băutură în față și ne-a făcut cu mîna, dar ceva mai neîndemînatic. Și noi eram cu toții acolo, uitîndu-ne urît la ei. Thaw rîse. — Și n-a făcut nimeni cu mîna? Cred că eu aș fi făcut-o, așa din politețe. — Cu tot sindicatul pe cap? Te-ar fi spînzurat. Poți să rîzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pînă ce pereții mă strivesc!“ îVUUM) Cînd trecură pe lîngă cîntăreț, Rima făcu niște semne atît de amenințătoare spre un bloc de difuzoare, că un ins o prinse de mînă. Lanark îl împinse la o parte și schimbară cîțiva pumni neîndemînatici în drum spre ușă. Ritchie-Smollet îi despărți, iar vocea lui izbîndea printre VUUMuri ca o șoaptă îndepărtată: — ...numai vina mea... situație delicată... eșec al legăturii...“ Dincolo de ușă era mai liniște, iar Jack îi aștepta cu halate și papuci. Rima nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o spăl... Nu, nu-i nevoie. O să-l hrănim cu o pipetă. Până crește mai mare. La scurtă vreme după această întâmplare, celui mai tânăr „membru” al familiei bunicilor îi apărură ochii, mici cât două măslinuțe. Iar lăbuțele, firave și neîndemânatice la început, încercau acum să părăsească culcușul înjghebat de copii. Când reuși și se treziră cu el prin bucătărie, bunica le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și cicatrice tresări. Imediat, o mulțime de îngrijitori năvăliră în cameră. Multe se întâmplaseră dedesubt, cât timp zăcuse înghețat. Acum ieșise la suprafață, ca grâul de iarnă prin zăpadă. Își întoarse capul, lungindu-și gâtul. Mâinile lui țâșniră în afară, neîndemânatice. Degetele lui traseră de aparatura invadatoare. Cel mai mult ura tubul gastric prin care era hrănit. Când brațele sale învățară să tragă de el, asistentele îl imobilizară cu legături nedureroase. Din când în când, ceva îl îngrozea și se zbătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în zbor. Peste tot, genunchii loveau în față, iar umerii se legănau. Femeia avusese dreptate: tot ceea ce era viu se bâțâia sub clar de lună. Ea râse de el. —Arăți de milioane! Arăta ca un prost. Un pui de pasăre neîndemânatic, trâmbițând sosirea toamnei. Dar trupul îi pulsa în ritmul lucrurilor. Muzica se opri, lăsându-i singuri cu stinghereala lor. Weber rămase într-o baltă de rușine, simțind nevoia să umple golul. Crezi că Mark și prietenii lui au dansat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
invizibile pentru femeia asta, care nu l-a văzut niciodată altfel decât e acum. Dar se întâmplă ceva și mai ciudat: nu-i pasă cum îl vede ea. Nu vrea să-l vadă decât așa cum este cu adevărat: găunos și neîndemânatic, lipsit de autoritate. Fără contur, la fel ca toată lumea. Așteaptă, spune el. Trebuie să vezi ceva. Ceva ce nu-i al lui. Spectacolul de seară e teatru în toată regula. Dar cel de dimineață e religie. Se întorc pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că am adormit pentru că m-a trezit telefonul. Când m-am uitat la ceas, am văzut că era 9:30. Mușchii mi se înțepeniseră din nou peste noapte. Am căzut de pe canapea pe podea, unde m-am folosit de o neîndemânatică tehnică de commando ca să mă târăsc până la telefon înainte să intre robotul. —Jenny, drăguțo, e mătușa Lynn. Fără vești proaste, te rog. E totul în regulă? Mi-aș dori să nu mă mai întrebi asta tot timpul. Harry o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
natural. Chiar era drăguță. —îmi pare rău, dar nu, am spus ca o lașă. Nu mi s-a mai întâmplat asta înainte - sau oricum, nu cu o persoană atât de atrăgătoare cum era ea - și m-am simțit mult mai neîndemânatică decât dacă ar fi fost vorba de un bărbat. Nu voiam să fiu nepoliticoasă. în mod evident, nu era genul de persoană care să creadă că dacă îmi oferă o băutură pe gratis mă obligă la ceva. Dar aveam alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ci cu liniștită încredere: - Nu te necăji, tinere, într-o lună ne facem bine. După ce-și spălă mâinile și-mi scrise rețeta, după ce-mi dădu câteva sfaturi, cu ochii la rubla pe care am pus-o pe masă neîndemânatic și care zăngăni multă vreme până să se așeze, doctorul mă trase de nas și mă lăsă să plec, prevenindu-mă cu o îngrijorare morocănoasă care nu i se potrivea defel că rapiditatea vindecării, ca și vindecarea însăși depind completamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
supărată, dar luîndu-l în serios, nu vezi că ești ca o umbră? O să chem un doctor să te vadă! G. Călinescu Stănică aduse un alt prieten al lui, tot atât de suspect, care îl examină pe Simion cu o atenție exagerată și neîndemînatică. Îi pipăi splina și ficatul, îl întrebă de felurite lucruri, de apetit, de emisiunea de urină. Simion dădu un răspuns foarte original: - Când fac, înțelegi, văd cum ies un fel de flăcări caregăuresc pământul. Toți se uitară la Simion, interesați
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care, dacă nu au nervul ei hrănitor, se transformă în conducte, țevi, orificii de tranzit. Iar cei care-și propun să joace regulamentar rolul vieții, fie ca actori, fie ca mistici, se vor găsi mereu în urma ei, lucrând, cu unelte neîndemânatice, la conductele nefertile ale scurgerii ei; ca ucenici neinițiați în actul ei inițial. Nu e prima oară că pomenesc de un simț al vieții, distinct de celelalte simțuri și anterior lor, un simț care nu vede și nu pipăie materia
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
îndelungă experiență a domeniului practic, de tehnică instrumentală, la această lipsă se asociază o incapacitate - să-i zicem proporțională - de a formula sensuri abstracte, generalități nelegate de locul empiric pe care omul îl are în față. Când astfel de oameni, „neîndemânatici“, sunt puși să povestească ceva, ei nu pot povesti decât scene pur descriptive, cu multe detalii vizuale, fără să caute neapărat un centru de atenție al descrierii; dimpotrivă, totul apare enumerat, compus dintr o suită de detalii, aproape toate egale
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
detalii, aproape toate egale ca importanță; adică, lipsește din acest tip de relatare centrarea pe un fapt esențial, eliminarea detaliului și „sesizarea“ selectivă, prin generalizare, a focarului în care ceva important se desprinde ca atare. Nu știu exact dacă manipularea neîndemânatică se poate lega de neputința de centralizare prin abstracție, dar am această impresie. Și îmi vine în minte gândul grecesc al lui Anaxagoras, că dacă n-ar fi avut mâini omul n-ar fi fost o ființă inteligentă. Gând pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
iar după cină, ieșitul în oraș, goana după femei, care a devenit repede un fel de fixație, un joc plin de surprize, cu noutăți infinite, inepuizabile, care te atrag magnetic. Nici nu conta finalizarea actului amoros, care era mereu frugală, neîndemânatică și fără savoarea întârzierii în intimitate; ceea ce conta era fuga, vânătoarea, senzația de beție a unei curse, în care alergarea era mai importantă decât ținta. Gustasem puțin, înainte să dau examen de admitere la Sibiu, în 1955, din plăcerea interlopă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
roșu, de teamă că o să întârzie. Fata avea umerii fragili și înguști, brațele subțiri, acoperite de un puf negricios. Unul dintre ciorapi îi era deșirat deasupra genunchiului și prins în grabă cu ață albă. I-l zărise în timp ce, cu mâinile neîndemânatice, încerca să-i desfacă fermoarul. O simțea în brațe, țeapănă și morocănoasă, fără volubilitatea ei obișnuită, dar graba și teama îl făceau să nu se oprească. Se împiedica mai departe în nasturi, trăgând cu ochiul din când în când la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nimănui să-mi țină locul... Și când Ivona s-a făcut bine și a început să se învârtă și ea pe lângă băiat și o vedeam că nu știa ce să facă !... Biata de ea, în gospodărie este un antitalent, mai neîndemânatică decât un bărbat... Când o vedeam cum îl ține, cum n-are răbdare să-i dea să mănânce cu lingurița și la baie odată era să-l opărească, atunci, Doamne, iartă-mă, îmi era chiar necaz pe ea. îmi era
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lăcomie - să nu termine baba cu vasele la bucătărie și să nu dea peste ea. Oooo, cât o exasperează că de ani și ani vede cum tot mai rău arată ! Și firele astea albe, de două degete, crescute la rădăcină - neîndemânatică, își trage una peste alta buclele părului tern și rar. Și nasul lung, cu vârful lățit, ciuruit de porii largi, și buzele decolorate, care s-au subțiat și s-au zgârcit înăuntru. în albul gălbui al ochiului, vinișoare roșii, sparte
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca un suspin să stea alături și să mă ocrotească. Iar mai târziu, Sophie a continuat să coboare la aceeași oră în salonul cu șemineul de porțelan, unde și eu continuam să-mi răsfoiesc scrisorile. Poate deja privind cu nostalgie neîndemânaticul nostru început de iubire ? Poate oprindu-se la acest început întâmplător așa cum, tot aproape întâmplător, în istoria unui tânăr stat se alege o anume zi - în fapt banală - pentru a se face din ea sacră sărbătoare națională ?... Indiferent de motive
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pricina, ai fi rămas convins că viața e cum nu se poate mai frumoasă și mai surîzătoare; ai fi putut vedea, apoi, cîțiva jucători de golf foarte buni, bărbați fără vîrstă, cu brațe puternice și agile și cîteva femei cam neîndemînatice cînd loveau mingea, dar foarte frumoase. Dacă mai rămîneai puțin cu nasul lipit de gard și erai perspicace, ai fi putut să-i recunoști pe Juan Lastarria și pe antrenorul argentinean, acesta din urmă jucînd excelent, să-i urmărești cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a cerut ca toată lumea să i se alăture, ea nu a stat nici măcar o secundă pe gânduri. Pașii erau destul de simpli. Conta doar energia cu care îi parcurgeai, realiză Ashling, hipnotizată de șoldurile alunecoase ale lui Alberto. Majoritatea elevilor erau neîndemânatici și stângaci - mai ales Joy, din cauză că nu dormise și că era mahmură - și Alberto părea chiar deranjat de cât de aiurea dansa toată lumea. Ashling, pe de altă parte, făcea mișcările fără probleme. Nu e așa că a fost o idee fantastică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de ce nu așezi cârpele lângă ventuză? Data viitoare când va trebui s-o folosești, cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison se adresează principelui: — Nu uita, slăvite stăpâne, de abluțiunile matinale cu apă rece. Biciuie organismul, dar îl și întăresc. Livia protestează violent: — Ba o să se spele cu apă călduță, ca până acum. Ce, vrei să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
roagă din priviri soția să-l ajute pe cubicular. Suspină sub mâinile experte și îngemănate ale celor doi. Greu e să-i păstrezi echilibrul în agitația mersului. Morfăie printre dinți: — În focul discursului sau în îmbulzeala mulțimii... Schițează o piruetă neîndemânatică. — Să-i suporți greutatea e o povară intolerabilă, șoptește ostenit. — Nu mă întrebați pe mine cât trebuie să o spăl și să o frec ca să-i întrețin albeața, completează pesimist Parthenicus. — Aha! se zbârlește principele. De aceea țesătura se roade
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]