154 matches
-
oamenii aveau o altă mentalitate (...). Toți, dar toți, știau trei limbi: română, germană, maghiară; bineînțeles, majoritatea vorbeau în dialect" (p. 159). învățarea limbilor, impusă de diverse circumstanțe istorice, devine un motiv de mîndrie; este exprimat doar regretul pentru cele rămase neînvățate (de obicei, engleza, pentru că "nu era moda"). Foarte frecvente sînt și observațiile despre diversitatea dialectală a germanei vorbite în România: șvabii și sașii nu se înțeleg între ei dacă își vorbesc dialectul respectiv (p. 69, 82, 141); uneori fiecare sat
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
vin, aștept, cu inima strânsă mă rog să se stingă sămânța vedeniei, dar nu, din tine, bobii grosolani tot cad și naște fiecare-un teritoriu scund, cu zmei pe dată sumețiți și zâne cu diamante-n deget, strugure-n veci neînvățat în arta vinului, nedumirit, cum te-nmulțești iremediabil sub bolta de ivoriu ros a turnului abandonat de regi, fără de care vei fi la fel, neștiutor. Memorie ermeticî Preoteasa închise templul și palatele într-un măr. În zori îl aruncă pe
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
1882) ca un boier generos, apropiat de țărani și păstrător al tradițiilor strămoșești. "„În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate sărbătorile ascultau cu evlavie slujbă bisericească de la
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
decantarea învățăturilor primite în viață. Confruntat cu răutatea și cu meschinăria oamenilor, tânărul începe să observe o "„lume de oameni ahtiați și răi, cumpliți pentru o frântură de avere, neînduplecați, crunți pentru stăpânire, până și între frați. Lumea oamenilor nesubțiați, neînvățați, «ăia» ai bunicului său...”". Publicat în anii '50 ai secolului al XX-lea, o perioadă în care autoritățile comuniste militau pentru o proză realist-socialistă inspirată din scrierile autorilor sovietici și din recomandările lui Lenin în domeniul literaturii, romanul "Ion Sântu
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]