303 matches
-
i-e, a-le-e. I.6. Semnele de ortografie și de punctuație Semnele de ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ortografie (cf. DOOM, 2005; Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dimitriu, 2004; Bertea, 1993 etc.) din limba română sunt: * cratima: valorificată în contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contexte obligatorii sau facultative de diferite tipuri: * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + verb auxiliar: i-a spus, s-au dus; * pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal/ reflexiv, formă neaccentuată + pronume personal, formă neaccentuată: vi-l amintește, și-o amintește; * verb + pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronume personal/ reflexiv, formă neaccentuată: spune-i!, ar lăuda-o, văzându-l, gândindu-se; * verb formă inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
inversată: auzit-ai; * verb + pronume personal(e)/ (+) reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după: * plusul semantic adus în cazul substituirii unor elemente nominale: pronume personal propriu-zis (eu, tu, noi, dânsul etc.) vs. pronume personal de politețe (dumneata, matale, dumnealui, Măria-Ta) vs. pronume reflexiv (pe sine, se, s-, sieși, sie, își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
loc să fie exprimat prin: (a) pronume personal propriu-zis precedat de prepoziție; (b) substantiv în cazul dativ; (c) adverb relativ; (d) locuțiune adverbială; (e) numeral colectiv, cazul genitiv, precedat de locuțiune prepozițională; (f) adverb interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică, având valoare predicativă; (f) un adverb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timp a sunetelor cu o anumită periodicitate și punctuație (Sima I., 1980); - Alternarea regulat În timp a diferitelor sunete mai lungi sau mai scurte (Abadné H.H., 1983); - Succesiunea În care se prezintă timpii tari, accentuați și timpii semiaccentuați sau slabi, neaccentuați (Mociani V., 1985); Ritmul muzicii stimulează mișcarea, o ordonează și o dirijează. De asemenea, favorizează concentrarea (Greder F., 1994). Solicitarea permanentă a executantelor la adaptarea mișcărilor unor ritmuri variate conduce la educarea aptitudinilor coordonative. Ritmul se poate educa printr-o
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
fi fost scoasă, în momentul acela de extaz sublim, la tabla neagră și rugoasă, studenta eminentă Aron Nora s-ar fi apucat să facă schema unei poezii în metru sapphic, — nu fără următoarea inovație: în lăuntrul fiecărui semicerc marcând silabele neaccentuate scurte, era punctat, cu cretă frez, câte un fraged bumb minuscul. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Mereu mă temeam c-o să pleci (1) Pe urmă deschideam ușile greoaie, căptușite cu oglinzi adânci, limpezi, de cuarț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Astfel de clasificări sînt totuși relative, tipologiile ritmice putîndu-se schimba în timp sau în funcție de spațiul în care se vorbește o limbă. De pildă, portugheză din Portugalia e o limbă accentuala, cu un mai mare număr de reducții vocalice în silaba neaccentuata față de portugheză braziliană, care e mai degrabă o limbă silabica. Accentele și tonurile sînt unități discrete de același nivel cu fonemul, dar nu sînt segmentabile că acesta. Unitatea accentuala sau unitatea tonala nu pot fi percepute fără suportul fonemelor și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a civilizațiilor greacă și latină, conviețuirea și fenomenul comun al transhumantei etc., etc., stau la baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
181, 184, 225, 238, 251, 275, 315, 347, turco-~ 220, 255, 269, 311, uralo-~ 225 sidamo 170, 171, 253, 302, 322 silaba 86, 87, 179, 201, 204, 222, 232, 250, 275, 285, ~ accentuată 86, ~ deschisă 86, 213, 267, ~ închisă 86, ~ neaccentuata 87 silabic 150, 201, 238, 250, 251, 252, 259, 266, 271, 303, 314, limba ~a 86, 87, 242, 249, 254, 261, 271, 272, 289, 296, 297, 300, 303, 305, 313, mono~ 59, 189, 190, 247, 251, 313 simbolism 60, 61
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbă a căror asemănare, reală sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
studiat și în vorbirea individuală și în proză. Este lesne de demonstrat că orice proză are un ritm oarecare, că până și cea mai prozaică propoziție poate fi scandată, adică subîmpărțită în grupuri de silabe lungi și Scurte, accentuate și neaccentuate. De acest fapt a făcut mare caz încă în secolul al XVIII-lea un scriitor, anume Joshua Steele *19 iar în prezent există o bogată literatură care analizează pagini de proză. Ritmul este strâns legat de "melodie" - linia intonației determinată
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
cu caracter mixt. Cei mai vechi tip poate fi numit teoria prozodiei "grafice", teorie pe care o găsim în manualele Renașterii. Ea lucrează cu semne grafice reprezentând silabe lungi și scurte, care în engleză de obicei corespund silabelor accentuate și neaccentuate. în general, prozodiștii adepți ai teoriei grafice încearcă să întocmească scheme sau modele metrice pe care poetul trebuie să le respecte strict. Cu toții am învățat la școală terminologia lor, am auzit de iambi, trohei, anapești și spondee. Acești termeni continuă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau scurte fixe, deoarece o silabă "scurtă" poate fi, fizic, mai lungă decât o silabă "lungă" ; și nu există .nici măcar deosebiri obiective de accent, deoarece o silabă "accentuată" poate fi pronunțată de fapt cu mai mică intensitate decât o silabă neaccentuată. Cu toate că nu putem tăgădui utilitatea rezultatelor obținute de această "știință", bazele ei suit expuse unor grave obiecții care îi reduc mult valoarea pentru cercetătorii literari. Ideea că datele obținute de oscilograf sunt direct aplicabile la studiul metricii este greșită. Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Peninsula Balcanică. Spaniola se caracterizează prin cea mai frecventă diftongare a vocalelor latine, indiferent de natura silabei (dacă este în silabă închisă sau deschisă). În structura gramaticală, se remarcă dublarea complementului direct și indirect, ca în limba română, prin forme neaccentuate ale pronumelui personal: Lo he visto a el = L-am văzut pe el. Tot ca în română, spaniola folosește o prepoziție specializată pentru complementul direct, dacă acesta este o persoană: la madre ama a la hija = mama iubește pe fiică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
provine din cel personal latinesc (la persoanele întîi și a doua), fie că provine din cel demonstrativ (la persoa-na a treia) este conservatorismul accentuat, manifestat prin păstrarea mai multor forme cazuale, iar, la cazurile oblice, a unor forme accentuate și neaccentuate, deși evoluția fonetică a dus la structuri diferite din punct de vedere fonetic (de exemplu, lat. ego > lat. pop. * eo > rom. eu [jeu], it. io [io], fr. je [(ö], prov. jo [(o], sp. yo [jo], pg. eu [eu]. De acest statut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noi, francezii". Pronumele reflexiv latinesc a avut o evoluție similară cu cea a pronumelui personal, iar dacă în latină avea forme numai pentru persoana a treia (aceleași la singular și la plural), o dată cu delimitarea unei diateze reflexive (pronominale), unele forme neaccentuate de la persoanele întîi și a doua de la pronumele personal au primit și valoare de pronume reflexive. Latina avea o formă compusă a lui se cu prepoziția cum, secum, din care au rezultat it. seco, sp. consigo, pg. comsigo (formele din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
oblic mig [maj] "pe mine, mă; mie", sued.-nom. jag, caz oblic mig [mεj], norv. nom. jeg, caz oblic meg. Neerlandeza are, de asemenea, o formă pentru nominativ, ik, dar pentru cazul oblic are o formă accentuată, mej, și una neaccentuată, me, în vreme ce limba germană prezintă o gamă mult mai bogată: nom. ich, gen. meiner, dat. mir, acuz. mich, încît, chiar dacă se face abstracție de genitiv, care interferează cu pronumele și adjectivul posesiv, rămîn încă forme distincte pentru dativ și acuzativ
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și așa mai departe, toate cu accentul pe a doua silabă. În pofida lungimii sale, un cuvânt de acest gen avea un singur accent propriu și, În consecință, penultimul accent metric al versului se Întâlnea cu o silabă În mod firesc neaccentuată (nîi În exemplu, din rusă, „la“ În cel din engleză). Acest lucru producea un șoc plăcut, care era totuși un efect mult prea familiar pentru a compensa banalitatea sensului. Ca orice Începător inocent, am căzut În toate capcanele Întinse de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
clipeul prezintă o punctuație relativ deasă, iar vertexul are rugozități punctate. Suprafața pronotului cu o punctuație fină și deasă. Aripile membranoase sunt rudimentare sau absente. Marginile laterale ale elitrelor cu o punctuație fină, iar extremitatea lor apicală prezintă o tuberozitate neaccentuată. Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctuație egală, fină și deasă, punctele prezintă câte o granulă anterioară mică și lucioasă. Cele 3 carene ale elitrelor uniform dezvoltate, carenele interioare ajung până aproape de vârful elitrei. Din Europa până în Asia Mică. Specie
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
organizate după anumite structuri de opoziție și corelație". (18/1, p. 106) 43 Pentru a compara bucătăria franceză cu cea engleză sunt suficiente trei opoziții: endogen/exogen (materii prime naționale sau exotice), central/ periferic (baza mesei și adaosurile) și accentuat/neaccentuat (gust savuros sau insipid). Care este în aceste coordonate, similare celor ale ocurenței fonematice din teoriile și analizele fonologiilor, locul bucătăriei engleze? Aceasta compune felurile principale ale mesei din produse naționale preparate insipid și le completează cu preparate pe bază
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]