447 matches
-
m (din care numai soclul măsoară 50 m). Este opera arhitectului Diego Mendez. Soclul este un mausoleu în care se află monumentele funerare ale principalilor lideri naționaliști (inclusiv Franco) și republicani. §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Existența/Non-existența unui tratat de pace sau pact de neagresiune nu a reprezentat în istorie o garanție sigură împotriva izbucnirii unui război: Pactul Ribbentrop-Molotov nu l-a împiedicat pe Hitler să atace URSS prin surprindere la 22 iunie 1941. De altfel, după semnarea Tratatului de la Versailles din 1919, mareșalul Foch
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dispare. Lupul îl așteptase... îi ținea calea spre casă... Vântul i-a adus în nări mirosul lui, pe care îl cunoștea. Lupii îl cunoșteau pe Anton, și, între ei se stabilise, parcă, o înțelegere tacită-complice... un fel de pact de neagresiune. Prea des i-au luat urmele... îl cunoaște, făra îndoială; lupii disting cu multă precizie pe vânător de cioban, ori de pădurar, ca protector.. „ - M-a așteptat, fără frică..“, își zise Anton. Oare, l-a determinat pe lup, la așteptarea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Pentru că nu mă pot gîndi la voi ca la cuplul trăsnet al anului 1953. Un zîmbet răsărit din străfunduri, căruia Jack aproape că-i răspunse. Lynn spuse: — SÎntem pe cale să Încheiem o Înțelegere, corect? Un armistițiu. — Da, un pact de neagresiune. — Atunci bagă și asta În pact. Bud l-a abordat pe Pierce În ancheta privind asasinarea unei fete numite Kathy Janeway. Avea numele lui Pierce și al meu de la un individ care o cunoștea. Evident, nu noi am omorît-o, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din Germania nazistă între 1933-1945, al cărui conducător a fost Adolf Hitler 25 Lupta Mea (ger.) 26 Bine (fr.) 27 Mezalianță (fr.) 28 Mulțumesc (fr.) 29 După semnarea de către URSS si Germania nazistă la 23 august 1939 a Pactului de neagresiune sovieto-german (Pactul Molotov-Ribbentrop), pe 26 iunie 1940 Rusia transmite un Ultimatum României în urma căruia statul român este forțat să cedeze Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței (acesta nefăcând obiectul ultimatului) 30 Localitate din județul Storojineț, fostă unitate administrativă a Regatului României
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
deși i s-au dat garanții că siguranța națională nu-i va fi pusă în pericol. Cu toate acestea, Rusia a refuzat să semneze „Parteneriatul pentru Pace” cu Alianța Nord-Atlantică. Pe de altă parte, Uniunea Europeană a propus un pact de neagresiune N.A.T.O. - Rusia. Rusia s-a arătat gata să discute cu țările ce aspiră la calitatea de membru cu privire la „motivele reale” care le fac să opteze pentru Alianță. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei a afirmat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
istoriei, se va dovedi mioapă. Aceasta ar fi optica Rusiei cu privire la extinderea N.A.T.O. V. 1.2. Concluzii Atitudinea Rusiei față de extinderea N.A.T.O. este generată de temerea față de amenințarea propriei siguranțe naționale. Deși U.E. a propus un pact de neagresiune N.A.T.O. - Rusia și s-au oferit garanții asupra inexistenței de riscuri, Rusia a refuzat semnarea „Parteneriatului pentru Pace” cu NATO. Rusia și-a dorit să cunoască „motivele reale” pentru care statele aspirante își doreau calitatea de membru, dorind să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
că, în ceea ce le privește, termenul de „alianță”, datorită unei anumite imagini negative pe care o poate proiecta, a fost abandonat în perioada postbelică cu câteva excepții. Profesorul Zorgbibe distinge, în mare, trei categorii de alianțe bilaterale: 1. „angajamentele de neagresiune” sau de „nerecurgere la forță” care au, prin însăși natura lor, un caracter negativ, părțile obligându-se să se abțină de la „orice acțiune”. Trăsătura lor comună ar fi aceea de a constitui un „superfluu”, deoarece obligațiile asumate nu fac decât
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
atitudini politice comune precum și acordarea unui sprijin diplomatic reciproc. De la aceste pacte până la alianțele formale nu mai este practic decât un singur pas - acordarea asistenței militare pe care, de regulă, ultimele o prevăd. 3. La jumătatea distanței dintre acordurile de neagresiune sau de nerecurgere la forță și pactele consultative se află „tratatele de prietenie” care se limitează în general să exprime voința părților de a face să domnească „o pace inviolabilă și o prietenie sinceră și perpetuă” între ele. Obiectul acestui
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
un stat își exercită de fapt autoritatea“. La 3 iulie 1933 a fost semnată la Londra prima Convenție de definire a agresorului, de către reprezentanții Uniunii Sovietice, României, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Turciei, Iranului și Afganistanului sub forma unui pact regional de neagresiune. A doua Convenție, în termeni identici, a fost încheiată la 4 iulie 1933 între reprezentanții Uniunii Sovietice, Micii Înțelegeri și Turciei care fiind semnată sub forma unui pact general de neagresiune era deschisă tuturor statelor spre aderare. Convențiile de la Londra
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Iranului și Afganistanului sub forma unui pact regional de neagresiune. A doua Convenție, în termeni identici, a fost încheiată la 4 iulie 1933 între reprezentanții Uniunii Sovietice, Micii Înțelegeri și Turciei care fiind semnată sub forma unui pact general de neagresiune era deschisă tuturor statelor spre aderare. Convențiile de la Londra stipulau în articolul 2 că „va fi recunoscut ca agresor, într-un conflict internațional, sub rezerva acordurilor în vigoare între părțile în conflict, statul care cel dintâi va fi comis una
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
nu erau prevăzute sancțiuni pentru cazul în care ar fi fost încălcate prevederile din cuprinsul lor. Pentru a împiedica declanșarea unui nou război mondial, marele om politic român a susținut ideea construirii în Europa a unui sistem de pacte de neagresiune și de asistență mutuală. Degradarea situației internaționale, mai ales după venirea lui Hitler la putere în Germania, la 30 ianuarie 1933, a determinat îngrijorarea statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
se avea în vedere ca această alianță să cuprindă toate statele balcanice. Bulgaria și Albania au refuzat să se alăture acestei noi alianțe. Albania era sub influența Italiei, iar Bulgaria fiind un stat revizionist dorea încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune care nu puteau avea o mare eficiență. În preambulul Pactului se stipula faptul că cele patru state doreau să contribuie la „întărirea păcii în Balcani“. Articolul 1 prevedea faptul că statele semnatare „își garantau mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Rusia Sovietică, în Nicolae Titulescu. Eternitatea unui destin exemplar, (coord. Laurențiu Guțică Florescu, Dorin Teodorescu), Slatina, Editura Fundației „Universitatea pentru toți“, 2005, p. 122. această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933, Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu Maxim M. Litvinov, comisarul sovietic pentru afacerile externe; să semneze
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
exemplar, (coord. Laurențiu GuțicăFlorescu, Dorin Teodorescuă, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți “ , 2005 , p. 122. 6 I. Ciupercă, op. cit., p. 39. 7 4 În această direcție, diplomatul român a decis să negocieze cu Uniunea Sovietică în vederea încheierii unui tratat de neagresiune; să semneze la Londra, la 3-4 iulie 1933,Convențiile pentru definirea agresiunii; să reia relațiile diplomatice dintre cele două țari, la 9 iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu M.M. Litvinov, comisarul sovietic pentru Afacerile Externe; să semneze la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
de a soluționa problemele existente 7 . Principalul obstacol care conducea la eșuarea negocierilor româno - sovietice era reprezentat de problema Basarabiei. Deoarece era adepta sistemului de securitate colectivă, România a încercat să rezolve aceast diferend prin încheierea unui tratat general de neagresiune. Astfel, la 27 august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
clarificare a relațiilor româno - sovietice 10. În acest sens, G.G. Mironescu declara: “Pactul Kellogg care are un caracter general aplicat cu precădere în această regiune limitată, capătă un înțeles și o eficacitate specială. Protocolul echivalează cu un pact reciproc de neagresiune”11. Într-o discuție pe care a avut-o cu Carol Davilla, reprezentantul României care a semnat 10 Ibidem, p. 122. 11 Ion Bitoleanu, Politica externă a României Mari în dezbaterile 12 9 Protocolul de la Moscova, Litvinov considera că reluarea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
putea realiza dacă România accepta organitzarea unui referendum în Basarabia după care ar fi urmat o conferință bilaterală 12. Teoretic, prin semnarea celor două documente, Uniunea Sovietică renunța la folosirea forței în problema Basarabiei. Sovieticii doreau încheierea unor tratate de neagresiune cu Franța și Polonia. În privința Franței, sovieticii aveau în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate tratate de alianță cu Polonia și
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în vedere o refacere a alianței franco - ruse anterioară Marelui Război, prin care își puteau asigura sprijinul francez în cazul unei agresiuni germane. Franța avea încheiate tratate de alianță cu Polonia și România. În consecință a condiționat semnarea tratatului de neagresiune cu Moscova de încheierea unor documente similare cu cele două state aliate. Datorită faptului că relațiile diplomatice Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995, p. 226. 12 Arhivele Naționale Istorice Centrale (în continuare: A.N.I.C.Ă, fond Casa 13 10
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
imposibil pentru guvernul sovietic să accepte dorința noastră de a desfășura negocierile și a încheia un pact în care poziția sa principală în problema Basarabiei să nu fie menționată și că Rusia Sovietică nu va semna niciodată un pact de neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb, Polonia și Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932. Ne exprimăm opinia potrivit căreia chiar dacă Varșovia a anunțat că va ratifica acordul cu sovieticii doar atunci când România va semna unul similar cu aceștia, inițiativa sa și a Franței nu reprezentau
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Doru Dina, Ion Ivașcu, Dorin Teodorescu, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina , Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004, p. 5. 18 15 și-a prezentat demisia din funcția de ministru al României la Londra. Titulescu considera pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietică unul umilitor pentru România deoarece Moscova condiționa semnarea acestuia de recunoașterea existenței litigiului basarabean. Diplomatul român respingea propunerea Franței care dorea includerea în tratat a formulei “litigiu existent” și a Poloniei care sugera ca prevederile Pactului Briand
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Moscova condiționa semnarea acestuia de recunoașterea existenței litigiului basarabean. Diplomatul român respingea propunerea Franței care dorea includerea în tratat a formulei “litigiu existent” și a Poloniei care sugera ca prevederile Pactului Briand - Kellogg să fie înlocuite cu o obligație de neagresiune. Punctul de vedere exprimat de Titulescu avea susținerea guvernului și a regelui Carol al IIlea 23 .Deoarece acest conflict a fost puternic mediatizat în presa internă și internațională, Vaida - Voevod a fost nevoit să prezinte demisia guvernului său 24. Este
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
României deoarece acest domeniu nu trebuie să reprezinte apanajul unui singur om. Desemnat în funcția de ministru de externe la 21 octombrie 1932, în cadrul guvernului condus de Iuliu Maniu, Titulescu a primit libertate de acțiune în problema încheierii tratatului de neagresiune sovieto - român. Diplomatul român își exprima punctul de vedere în această direcție: “România și Uniunea sovietică au semnat împreună la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a primit libertate de acțiune în problema încheierii tratatului de neagresiune sovieto - român. Diplomatul român își exprima punctul de vedere în această direcție: “România și Uniunea sovietică au semnat împreună la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua angajamentul să nu recurgă la război pentru soluționarea eventualelor diferende. Dacă Kremlinul ar propune României un pact bilateral de neagresiune care ar aduce o garanție suplimentară sau cel puțin egală
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua angajamentul să nu recurgă la război pentru soluționarea eventualelor diferende. Dacă Kremlinul ar propune României un pact bilateral de neagresiune care ar aduce o garanție suplimentară sau cel puțin egală cu cea dată de Pactul Briand - Kellogg, atunci guvernul român îl va semna. Dacă însă guvernul 2007Ă,București,Editura Fundației România de Mâine, 2007, p.70. 20 17 sovietic propune
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]