169 matches
-
fondatorii Cominformului, a fost de asemenea primul (și singurul cu succes) membru Cominform care a sfidat autoritatea sovietică. Că susținător independent al caii către socialism (numită uneori „comunism național” sau „Titoism”), a fost principalul fondator și promovator al Mișcării de Nealiniere și primul secretar general. Astfel, susținea politică de nealiniere dintre cele două blocuri ostile în timpul Războiului Rece. Iosip Broz s-a născut în Kumrovec a Regatului Croația-Slovenia, în acea vreme parte din Imperiul Austro-Ungar. (Croația modernă). A fost al șaptelea
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
cu succes) membru Cominform care a sfidat autoritatea sovietică. Că susținător independent al caii către socialism (numită uneori „comunism național” sau „Titoism”), a fost principalul fondator și promovator al Mișcării de Nealiniere și primul secretar general. Astfel, susținea politică de nealiniere dintre cele două blocuri ostile în timpul Războiului Rece. Iosip Broz s-a născut în Kumrovec a Regatului Croația-Slovenia, în acea vreme parte din Imperiul Austro-Ungar. (Croația modernă). A fost al șaptelea copil al lui Franjo și Marijiei Broz. Tatăl său
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
multe ocazii. Înrtr-o corespondență între cei doi lideri, Tito i-a scris: Cu toate acestea, Tito s-a folosit de înstrăinarea cu URSS pentru a obtine ajutorul acordat de SUA prin intermediul Planului Marshall, precum și să implice Iugoslavia în Mișcarea de Nealiniere, în care acesta a asigurat o poziție de conducere pentru Iugoslavia. Evenimentul a fost important nu numai pentru Iugoslavia și Tito, dar și pentru dezvoltarea globală a socialismului, deoarece aceasta a fost prima sciziune majoră între statele comuniste, punând la
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
ar fi de fapt regimuri marionetă. În zilele noastre, majoritatea istoricilor sunt de acord că guvernul sud-vietnamez nu era decât un regim marionetă sprijinit de americani. Datorită dorinței multor state pentru o independență reală, acestea s-au alăturat Mișcării de Nealiniere, încercând să se îndepărteze de politica Războiului Rece. Chiar și printre statele socialiste au existat participanți la această mișcare, țări care au ales să nu se alieze cu Moscova. Exemplul cel mai cunoscut a fost Iugoslavia, care a fost fondatoare
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
îndepărteze de politica Războiului Rece. Chiar și printre statele socialiste au existat participanți la această mișcare, țări care au ales să nu se alieze cu Moscova. Exemplul cel mai cunoscut a fost Iugoslavia, care a fost fondatoare a Mișcării de Nealiniere. România, deși era membră a Tratatului de la Varșovia, a simpatizat cu nealiniații, uneori opunându-se politicii sovietice. Coreea de Nord a fost o țară socialistă care a căutat să aibă o cale politică independentă, adoptând izolaționismul ideologiei Juche. Când Partidul Comunist Chinez
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
s-a schimbat în 1953, odată cu declanșarea crizei Triestului dintre Iugoslavia și Aliații occidentali, și după 1956, după reconcilierea sovieto-iugoslavă. Poziția de mijloc a Iugoslaviei între cele două tabere a Războiului Rece a făcut ca Belgradul să adopte politica de nealiniere, căreia Iugoslavia i-a rămas credincioasă până în momentul disoluției țării. Partizanii și populația locală, (care a acordat un sprijin masiv insurgenților), s-au implicat în perioada imediat următoare încheierii războiului în acțiuni de răzbunare împotriva persoanelor care au colaborat cu
Partizanii iugoslavi () [Corola-website/Science/311594_a_312923]
-
apoi să respingă unirea într-o federație a slavilor de sud cu Bulgaria, a căutat să strângă relațiile cu țările capitaliste vestice, ajunds în cele din urmă să se alăture mai multor țări din lumea a treia în Mișcarea de Nealiniere. Pe de altă parte, Albania s-a apropiat de Republica Populară Chineză, pentru ca în cele din urmă să adopte o poziție izolaționistă. Singurele țări necomuniste din zonă erau Grecia și Turcia, care erau, (și sunt și în ziua de azi
Istoria Balcanilor () [Corola-website/Science/310619_a_311948]
-
al ONU. Ea are bune performanțe conform mai multor metrici, între care , libertatea economică și libertatea civilă. Irlanda este membră a Uniunii Europene și este membră fondatoare a Consiliului Europei și al OECD. Ea urmează o politică de neutralitate prin nealiniere, nefiind membră NATO, deși participă la Parteneriatul pentru Pace. Primii oameni care au venit pe insula Irlanda au fost vânători-culegători, prezența omului în acest teritoriu datând din paleolitic, cu cca 12.500 ani în urmă. Istoria scrisă a insulei începe
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
apoi să respingă unirea într-o federație a slavilor de sud cu Bulgaria, a căutat să strângă relațiile cu țările capitaliste vestice, ajungând, în cele din urmă, să se alăture mai multor țări din lumea a treia în Mișcarea de Nealiniere. Pe de altă parte, Albania s-a apropiat de Republica Populară Chineză, apoi, în cele din urmă a adoptat o poziție izolaționistă. Singurele țări necomuniste din zonă erau Grecia și Turcia, care erau (și sunt și în ziua de azi
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
este considerat nedemocratic. Bashar al-Assad a devenit președinte în 2000, fiind precedat de tatăl său Hafez al-Assad, care a fost în funcție din 1970 până în 2000. În afară de Națiunile Unite, Siria mai este membră a unei organizații internaționale numită Mișcarea de Nealiniere; în prezent este suspendată din Liga Arabă și Organizația Cooperării Islamice și s-a autosuspendat din Uniunea Mediteraneană. Din martie 2011, o parte dintre sirieni, cu ajutor consistent din afara Siriei, este implicată într-o răzvrătire împotriva lui Assad și guvernului
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Republica Chineză (Taiwan), ca unic reprezentant al Chinei în cadrul Organizației Națiunilor Unite și ca unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. China este, de asemenea, un fost membru și lider al Mișcării de Nealiniere, considerându-se totodată o susținătoare a țărilor aflate în curs de dezvoltare. Împreună cu Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud, China este un membru al grupului BRICS, al marilor economii emergente și a găzduit al treilea summit oficial al grupului, la Sanya
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
dezvoltare sau care fac parte din lumea a treia. Membrii care făceau parte din organizație au fost: Iugoslavia, Argentina, OPASV, Cipru și Malta. Brazilia nu a fost niciodată membru oficial, dar obiectivele sale sunt comune cu cele ale Mișcării de Nealiniere, iar deseori sunt trimiși observatori la congresele sale. Organizația se străduia să fie o alianță la fel de apropiată precum NATO (1949) sau Pactul de la Varșovia (1955), însă nu era suficient de unită, iar mulți membri ai acesteia erau destul de aliniați cu
Mișcarea de Nealiniere () [Corola-website/Science/319684_a_321013]
-
și Pakistan, Iran și Irak). Mișcarea s-a întrerupt din cauza propriilor contradicții interne, când Uniunea Sovietică a invadat Afganistanul în 1979. În timp ce aliații sovieticilor sprijineau invazia, alți membri ai mișcării (în special statele islamice) au condamnat-o. Deoarece Mișcarea de Nealiniere a fost înființată ca o încercare de a contracara Războiul Rece, s-a zbătut să găsească relevanță, deoarece Războiul Rece se sfârșise. După destrămarea Iugoslaviei, un membru fondator, statutul de membru a fost suspendat în 1992 la Întâlnirea Ministerială a
Mișcarea de Nealiniere () [Corola-website/Science/319684_a_321013]
-
doar panglicile iugoslave din motive concrete. Toate premiile sale au fost expuse numai la funeraliile sale în 1980. Reputația lui Țîțo că unul dintre aliații celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu poziția sa diplomatică că fondator al Mișcării de Nealiniere, era principalul motiv pentru care i-au fost recunoscute meritele.
Premiile și decorațiile lui Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/320677_a_322006]
-
nu făcea parte din Blocul răsăritean. În 1948, ca urmare a rupturii dintre Tito și Stalin, Iugoslavia a întrerupt relațiile cu Uniunea Sovietică și aliații ei, iar în timpul Războiului Rece a devenit unul din membrii de frunte ai Mișcării de Nealiniere. După invazia sovietică din Cehoslovacia, în 1968, conducerea iugoslavă a început să se teamă de un eventual atac din partea URSS. Invazia Cehoslovaciei a demonstrat că forțele armate convenționale ale unei țări mici nu pot respinge un atac prin surprindere din partea
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei împotriva ocupanților fasciști și a colaboratorilor lor din Al Doilea Război Mondial, și avea ca scop să-i permită Iugoslaviei să-și mențină sau eventual să-și restabilească starea de independență și poziția de nealiniere în eventualitatea unei invazii străine. Conform doctrinei, "orice cetățean care rezistă unui agresor este membru al forțelor armate", deci întreaga populație ar putea fi transformată într-o rezistență armată monolitică. Începând cu educația din școala elementară, continuând cu cea din
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
patru abțineri (China, Uniunea Sovietică, Polonia și Spania) Marea Britanie a primit sprijin politic din partea Commonwealth-ului și Comunității Economice Europene. CEE a asigurat și suportul economic, impunând sancțiuni economice Argentinei. Chiar și țările din America Latină, ca și cele aparținând Mișcării de Nealiniere, au criticat acțiunea Argentinei. Pe 20 mai 1982, Primul Ministru al Noii Zeelande, Robert Muldoon, a anunțat că poate pune la dispoziția marinei britanice nava HMNZS Canterbury. Războiul a fost un eveniment neașteptat într-o lume dominată de războiul “rece
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Iugoslavă a menținut două planuri oficiale de apărare, unul împotriva unei invazii NATO și unul împotriva unei invazii din partea Pactului de la Varșovia. Tito a folosit înstrăinarea de URSS pentru a obtine ajutor din partea Planului Marshall, si a fondat Mișcarea de Nealiniere, în care Iugoslavia a fost forță conducătoare.
Ruptura dintre Tito și Stalin () [Corola-website/Science/327172_a_328501]
-
Nasser a început să devină tot mai ostil politicii americane deoarece credea că Statele Unite nu vor decât să intervină în politica internă a statelor arabe pentru a dobândi mai multă influență în această zonă. Începând cu 1955 proclamă politica de nealiniere față de Statele Unite și de Uniunea Sovietică. Nasser începe să creadă din ce în ce mai mult în rolul important al Egiptului, nu doar în cadrul lumii arabe, dar și la nivel mondial. La conferința de la Bandoeng din aprilie 1955, ”Nasser realizează că este alături de Tito
Regimul lui Nasser () [Corola-website/Science/329449_a_330778]