24,732 matches
-
ei au cunoscut slăbiciunile trupului”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre văduve, IX, 55, P.L., XVI, col. 251) Dumnezeu ne-a lăsat, spre mângâiere și folos, moaștele sfinților mucenici ,, Arătând Iubitorul de oameni, Dumnezeu, întru tot deosebită purtare de grijă față de neamul omenesc, nu a plăsmuit numai toată zidirea, nici n-a întins doar cerul și marea, ori a aprins soarele și a făcut să strălucească luna, nici doar a dăruit pământul spre locuire și ne-a pus la îndemână toate ale
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
e o încercare originală de a prezenta poporului englez o icoană sinceră a vieții noastre. Și credem că scopul a fost deplin atins. Nu numai oamenii de societate, dar și literații, oamenii politici, folcloriștii... vor putea lua informații prețioase asupra neamului românesc. Englezii preocupați de valorile culturii populare românești cunoscuseră deja, prin două traduceri, făcute de englezi, câte ceva din acest domeniu, în Doine or the National Songs and Legends of Roumania, 1854, E. C. Grenville Murray, Londra; Lord Stanley, Rouman Anthology Collection
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
funciarmente un dramaturg, în fondul originar al personalității sale: "Concepând istoria ca teatru, Iorga impune elementelor ei caracteristice să fie integrate într-o construcție dinamică" - afirmă criticul în sinteza sa din 1991. În viziunea sa grandioasă, Iorga înfățișează "tragedia acestui neam omenesc", desfășurată în scene, acte și conflicte, susținute de personaje fabuloase. Lui I. Negoițescu nu-i place memorialistica din O viață de om sau din Oameni cari au fost, pentru că portretele nu au vivacitate și consideră, concluziv, că "din atâta
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
și-a schimbat obiectul de studiu, înlocuind trecutul cu prezentul, confortul bibliotecii cu disconfortul gărilor, hotelurilor, trăsurilor și al capriciilor meteorologice. Nicăieri nu se văd mai bine aceste lucruri (libertățile și calitățile prozatorului Nicolae Iorga) decât în volumul din 1905 Neamul romănesc în Basarabia, restituit de Editura Semne într-o ediție anastatică, o reproducere în facsimil a cărții, fără nici un aparat critic. Scanarea paginilor, înlocuind procedeul tehnic mai vechi al fotocopierii, mai greoi și mai costisitor, facilitează reproducerea identică a unei
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
identică a unei cărți (pe o altă hârtie, desigur), un substitut de bibliofilie, la îndemâna tuturor. Ce e bine și ce e rău într-o astfel de procedare tipografică voi analiza în cronica viitoare. Revin acum la condiția prozatorului Nicolae Iorga. Neamul romănesc în Basarabia e o carte de tinerețe, dacă, în 1905, la 34 de ani, îl mai putem considera tânăr pe atât de precocele, prolificul și prestigiosul istoric, deja autorul a cel puțin cincisprezece cărți, care va deveni în scurtă
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Benderul), Bugeacul. Suntem preveniți asupra acestui tip de lectură din finalul cărții-surori despre Bucovina, unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
finalul cărții-surori despre Bucovina, unde se spune în final: După lanțurile de aur, voi vedea lanțurile de fier, după conruperea gândului, uciderea lui! Spre Basarabia întunerecului și a robiei!" Volumul Neamul romănesc în Basarabia trebuie citit în continuarea celui despre Neamul romănesc în Bucovina, apărut tot în 1905 și reeditat de asemenea în facsimil de Editura Semne. Bucovina aduce reprezentarea "lanțurilor de aur" ale robiei austriece, pe când Basarabia este înfățișată ca un echivalent al infernului:, "lanțurile de fier" ale robiei rusești
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
în secolul 19, din chiar necesitatea vitală a creării și continuării unei tradiții autohtone exemplare, imaginile identitare tari, substantive comune ori proprii (ospitalitatea românească, bravura puiului de dac, respectiv Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și alte figuri din galeria eroilor neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile în momentul auroral al închegării unei mitologii, ele au devenit, treptat, elemente de discurs, clișeizate prin uz și abuz "patriotic", expuse astfel criticii. Identitatea
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
normele de bun simț în relație cu reprezentanții Bisericii și nici nu se află la prima abatere deontologică ce aduce prejudiciu Bisericii Ortodoxe Române. De exemplu, în urmă cu câteva luni, a prezentat declarația unui locatar din apropierea șantierului Catedralei Mântuirii Neamului, care se pretindea deranjat de aparatele de sudură folosite pe șantier. Ulterior, s-a dovedit că respectivul locatar avea balconul în curtea interioară a blocului, fără vizibilitate la șantier, așa cum se subînțelegea din imaginile prezentate. Patriarhia Română mai declară în
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
Ortodox, este cunoscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost numită, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pretutindeni, viața de după moarte a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
și Dumnezeu, mai ales când oamenii iubesc Biserica lui Iisus Hristos și cinstesc pe sfinții Lui. Prin urmare, comuniunea sfinților cu Dumnezeu întărește și comuniunea oamenilor în rugăciune, în căutarea sfințeniei și a ajutorului lui Dumnezeu. Astfel, sfinții din fiecare neam adună laolaltă în iubirea lui Iisus Hristos credincioșii din neamul lor și din alte neamuri. Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfințenia, bunătatea și rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioși ortodocși din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ș.a. Sfinții
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
Hristos și cinstesc pe sfinții Lui. Prin urmare, comuniunea sfinților cu Dumnezeu întărește și comuniunea oamenilor în rugăciune, în căutarea sfințeniei și a ajutorului lui Dumnezeu. Astfel, sfinții din fiecare neam adună laolaltă în iubirea lui Iisus Hristos credincioșii din neamul lor și din alte neamuri. Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfințenia, bunătatea și rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioși ortodocși din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ș.a. Sfinții nu aparțin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
Lui. Prin urmare, comuniunea sfinților cu Dumnezeu întărește și comuniunea oamenilor în rugăciune, în căutarea sfințeniei și a ajutorului lui Dumnezeu. Astfel, sfinții din fiecare neam adună laolaltă în iubirea lui Iisus Hristos credincioșii din neamul lor și din alte neamuri. Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfințenia, bunătatea și rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioși ortodocși din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ș.a. Sfinții nu aparțin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu și ai întregii umanități
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
iubirea lui Iisus Hristos credincioșii din neamul lor și din alte neamuri. Sfânta Cuvioasă Parascheva adună, prin sfințenia, bunătatea și rugăciunile ei făcătoare de minuni, credincioși ortodocși din popoare diferite ca: români, greci, bulgari, sârbi, ș.a. Sfinții nu aparțin numai neamului lor, ci ei sunt ai lui Dumnezeu și ai întregii umanități; ei ajută pe toți oamenii, fiindcă Dumnezeu iubește pe toți oamenii. În acest înțeles, se spune că la o mănăstire creștină ortodoxă din Serbia a venit un musulman ca să
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
prin ajutorul pe care îl dăruiește celor care caută pe Dumnezeu și iubesc cu adevărat pe sfinți și îi cheamă în rugăciune. Deci, numai așa se explică evlavia atât de mare față de Sfânta Parascheva. Nu datorită teologiei ei, nu datorită neamului ales, nu datorită vreunui oarecare renume, ci, în primul rând, datorită acestei puteri de a ajuta pe cei în nevoi. Puterea aceasta este, de fapt iubirea lui Dumnezeu, care se revarsă prin sfinți. În ajutorul sfinților este de fapt lucrarea
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
al doilea și țintuiește-l de perete până la ultimul rând”. Iată intro-ul editorului: ,,Publicăm pentru prima dată în limba română un ansamblu din scrierile istoricului italian Carlo Troya, apărute între anii 1844-1857, care dezvăluie un desen istoric incitant, în care neamul daco-geto-goților, unul și același, apare ca făcător de istorie și contributor masiv la etnogeneza popoarelor europene din zona de sud și septentrională a Europei și, totodată, exportator de cultură prin amprenta decisivă lăsată de aceiași daco-geto-goți asupra culturii europene la
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de aceiași daco-geto-goți asupra culturii europene la începutul Evului Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule?... Pentru o rapidă deschidere a minții tale și pentru o grabnică fixare a acestor sintagme demne de memorat, le repetăm - conform pedagogiei tradiționale : ,,unul și același” - ,,neamul daco-geto-goților”, ,,făcător de istorie și contributor MASIV la etnogeneza popoarelor europene (...), EXPORTATOR DE CULTURĂ prin amprenta decisivă lăsată (...) asupra culturii europene...”. În al doilea paragraf, Dumitru Ioncică își înfige, temerar, degetele în beregata noastră, a cititorilor, afirmând tranșant și dezarmant
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
întemeiată, calitatea de vizionar a lui Carlo Troya, dat fiind că tot ceea ce acesta a scris acum 160 de ani ,,vine să confirme rezultatele cercetărilor pluridisciplinare recente despre istoria veche a românilor, adică a celor care continuă în acest areal neamul antic al geto-dacilor, cu toate transformările și denumirile istorice suferite”. Exegetul precizează doar unul dintre rezultatele spectaculoase ale cercetărilor științifice de la cumpăna mileniilor: și anume ,,confirmarea scrisului geto-dacic, făcută prin descoperirea Tăblițelor de la Sinaia”. Cu deloc disimulată mulțumire întru spirit
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
științifice de la cumpăna mileniilor: și anume ,,confirmarea scrisului geto-dacic, făcută prin descoperirea Tăblițelor de la Sinaia”. Cu deloc disimulată mulțumire întru spirit românesc și mândrie națională -, înzestratul editor român notează: ,,Carlo Troya este un superb și generos avocat pro bono al neamului nostru, inteligent și obsedat de adevăr. El ne oferă, peste timp, cel mai frumos și cel mai veridic act de identitate al poporului român.”. După ce menționează că Iacob Grimm (unul dintre celebrii frați, autori de literatură fascinantă pentru copii și
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
Nu vreau să fiu patetic, dar persoanele din vârful piramidei ce se cheamă D.P.R.R.P. sunt depășite de vreme și au o gândire limitată, mai ales atunci când câțiva dintre ei primesc leafă pentru a întârzia accesul binefacerilor țării de origine a neamului românesc. Românii din Timoc sunt cei mai oropsiți din acest punct de vedere. Batalioane de politruci au trecut Dunărea în colb și au promis verzi și uscate. Din toate acestea - cu ce s-a ales? Nimic. Am crezut că nerușinarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
se datorează reînființarea - la 12 Decembrie anul 1992 - (a) Mitropoliei Basarabiei, neuitând, astfel, nici o clipă, locurile sale natale încărcate de istorie, cultură și spiritualitate tot românească!... În altă ordine de idei, cartea „Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conștiinței neamului”, recent apărută la Editura „Casa Cărții de Știință” Cluj - Napoca, anul 2012, cu prilejul împlinirii a șapte ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică, se constituie într-un dar spiritual binecuvântat făcut către noi cititorii, creștini ortodocși și nu
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
acesteia. Pe parcursul a 358 de pagini, cartea pune în evidență dimensiuni esențiale și imagini portretistice cu totul inedite ale sufletului și mentalului profund luminoase ale Înaltul Ierarh și cărturar: „adevărat prinț al Bisericii... intelectual de înaltă ținută... pasionat de cauza neamului românesc”, astfel cum într-atât de simplu și de expresiv mărturisea Părintele Prof. Theodor Damian de la New York. Un alt episod, la care se face adesea trimitere, văzut prin prisma relatărilor făcute de către cei care l-au cunoscut direct și nemijlocit
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul presei sfârșitului de secol nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la popor, să-l trezească, pentru că Eminescu a fost un trezitor al neamului său! Redau doar prima parte a acestei poezii și propun ca nimeni să nu mai citească partea a doua , cea cu blestemele, pentru că se știe că energetic, putem atrage forțele răului. Ele nu așteaptă să fie de două ori invocate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând în fiecare celulă a corpului lor fizic genomul originar din aceste locuri, indiferent unde și-au petrecut fiecare până la urmă viața: Mircea Eliade
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]