321 matches
-
împuternicit să semneze cele două Acorduri economice și Înțelegerea privind reluarea relațiilor economice și consulare. În cadrul convorbirilor, Gheorghe Rădulescu a declarat că schimbările din Peru sunt o problemă strict internă și este cunoscut faptul că guvernul român promovează consecvent principiul neamestecului în treburile interne în relațiile sale cu alte state. El a apreciat pozitiv hotărârea noilor autorități de a recunoaște acordurile convenite cu vechiul guvern. Gheorghe Rădulescu a precizat că pentru semnarea lor, potrivit practicii diplomatice care se aplică în astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în mod deosebit următoarele: reducerea substanțială a cheltuielilor militare ale statelor mari, puternic înarmate; asumarea, printr-un acord internațional cu forță obligatorie și vocație universală, a unor angajamente ferme de nerecurgere la forță sau la amenințarea cu folosirea forței, de neamestec, sub nici o formă și în nici o împrejurare, în treburile interne ale altor state; renunțarea la efectuarea de manevre militare pe teritoriul altor state; interzicerea creării de noi baze militare și a amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine; retragerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
prezentat o propunere completă, referitoare la principiul egalității suverane și al respectării drepturilor inerente suveranității, la care propunerile altor delegații ni s-au părut anemice. Am prezentat propuneri de completare a principiilor nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța, neamestecului în treburile interne ale altor state și dreptului popoarelor la autodeterminare. Ca urmare a unor negocieri prelungite, și-au găsit locul în documentul adoptat prevederi referitoare la: dreptul fiecărui stat la egalitate juridică, la integritate teritorială, la libertate și independență
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de relații internaționale în care securitatea fiecăruia să fie, în același timp, securitatea tuturor.." îi vor apăra de amenințarea sau folosirea forței, la adăpostul principiilor subliniate în documentul convenit la București: respectarea suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și neamestecului în treburile interne, a integrității teritoriale. Imixtiunea brutală a semnatarilor Declarației de la București, cu excepția României, în sugrumarea "Primăverii de la Praga" a anulat credibilitatea sincerității intențiilor URSS, dar prin pozițiile de inobediență română și cehoslovacă multe cancelarii europene și nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
romană a neamului. A. stăruie asupra ideii de continuitate a romanilor în Dacia, precum și a legăturilor neîntrerupte cu cei așezați în sudul Dunării. El reia, de fapt, ideile lui Petru Maior, aducând unele mărturii noi și insistând mai mult asupra neamestecului „ghintei românești” cu popoarele migratoare, ca și asupra vetrelor de romanitate de pe cele două maluri ale Dunării. A. are o argumentație strânsă, însuflețită, cu izbucniri polemice, retorice, cu expresii metaforice nu lipsite de plasticitate. În prefață (Cătră cetitoriu), preocupat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
anii 1982-1984 i-au protejat de jocul concurențial dur. Pe de o parte, patronatul și liderii sindicali au stabilit relații speciale cu statul federal american, iar acesta a negociat contingentarea importurilor din Japonia. Pe de altă parte, patronatul a pretins neamestecul, oferind rivalilor lor japonezi șansa de a construi uzine comune pentru realizarea modelelor japoneze de autoturisme; producătorii americani au câștigat astfel un nou segment de piață, o parte corespunzătoare din profituri comune și accesul la tehnologia japoneză pentru automobilele de
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
al Versailles-ului”, Polonia, mai bine și-a realizat un brâu protector la frontierele vestice sovietice, plus deschiderea unui conflict pe viață și pe moarte între principalele state capitaliste care, în concepția Kremlinului, oricând puteau forma o coaliție antisovietică. Pentru neamestecul Moscovei, Hitler a fost dispus să plătească prețul asigurării spatelui lui cu Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania (care, inițial, rămânea în sfera germană), o mare parte din Polonia și Basarabia. Astfel făcute aranjamentele între cei doi coloși totalitari, prima victimă a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care, la fel ca țara noastră, urmăreau să înlăture influența țărilor coloniale și să stabilească relații diplomatice cu state interesate care să le devină parteneri egali în relațiile de colaborare pe temelia principială a suveranității și independenței, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Politica externă a României, după anii 1950, s-a concentrat, treptat, spre stabilirea de relații diplomatice cu noile state ce-și obțineau independența. Dacă după al Doilea Război Mondial, România avea relații diplomatice doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
acreditare a avut loc la 28 aprilie 1967. La baza raporturilor româno-libaneze au stat permanent principiile de Drept internațional și regulile de conviețuire pașnică între regimuri social-politice și economice diferite, recunoscute și promovate consecvent de ambele state. Egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, respectarea independenței și suveranității naționale a fiecărei țări, nefolosirea forței sau a amenințării cu forța și avantajul reciproc au asigurat raporturilor bilaterale o dezvoltare armonioasă și benefică. După stabilirea relațiilor diplomatice româno-libaneze, s-a intensificat schimbul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
bilateral, dezvoltării și diversificării schimburilor comerciale, extinderea cooperării economice, culturale, politice etc. Atât în relațiile cu Irakul, cât și cu celelalte state ale lumii, inclusiv cu țările arabe, România s-a condus după principiile respectării independenței și suveranității naționale, al neamestecului în treburile interne, al egalității în drepturi și avantajului reciproc, principii apreciate în mod deosebit de țările mici, mijlocii, inclusiv statele arabe, și cele în curs de dezvoltare după destrămarea sistemului colonial. România a privit cu multă responsabilitate și interes dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
țara noastră. Declarația din 1964 a devenit cartea de vizită a României în relațiile cu statele în curs de dezvoltare, inclusiv cu cele din Asia de Sud și Sud-Est. Dialogul la vârf, pozițiile similare privind respectarea independenței naționale și a suveranității teritoriale, neamestecul în treburile interne, nealinierea, respingerea înarmărilor, lupta împotriva nuclearizării militare, rezolvarea pe cale pașnică a conflictelor și conlucrarea la conturarea viziunii politice, strategice și economice a țărilor în curs de dezvoltare, ceea ce reprezenta un element novator în raporturile internaționale, așezate pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și căile de consolidare a cooperării bilaterale. Cele două Părți au convenit să depună eforturi pentru dezvoltarea și în viitor a relațiilor lor de cooperare pe multiple planuri în beneficiul celor două state, atât pe baza respectării reciproce a suveranității, neamestecului în treburile interne, egalității, cât și pe baza principiilor fundamentale ale drepturilor omului și democrației. Cele două Părți au convenit dezvoltarea relațiilor bilaterale economice, comerciale și financiare pe baza interesului reciproc, crearea unui climat economic și legislativ favorabil activităților de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
treaptă superioară, relațiile româno-afgane în domeniile politic, economic și cultural științific 2. Astfel, principala cale de comunicare a României cu statele lumii, având la bază principiile respectării reciproce a suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, al neamestecului în treburile altuia, prin stabilirea relațiilor diplomatice cu statul Afganistan, la nivel de legație (5 iunie 1958) și ridicarea acestora la nivel de ambasadă la sfârșitul anului 1969, era pusă în practică. În România, pagini despre trecutul istoric al îndepărtatului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
R.S.S. se dezvoltă cu succes pe baza principiilor marxist-leniniste, internaționalismului socialist, colaborării și întrajutorării tovărășești (formulă dogmatică susținută de sovietici și care nu putea fi evitată), în condițiile strictei respectări a egalității în drepturi, respectării reciproce a independenței și suveranității, neamestecului în treburile interne și îmbinării, pe această bază, a intereselor fiecărei țări cu interesele generale ale sistemului socialist mondial (sublinierile ne aparțin)7. Prin integralitatea enunțurilor sale, "Declarația de independență", act temerar și inovator, se înscria pe făgașul prefacerilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Carta O.N.U. în principal, stabilesc normele și principiile de drept care, respectate riguros de către toți actorii în raporturile lor reciproce, configurează bazele apte să asigure triumful spiritului de justiție și legalitate în relațiile dintre state. Suveranitatea și independența națională, neamestecul în treburile interne, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu folosirea forței, rezolvarea pașnică a diferendelor, observarea drepturilor omului și ale popoarelor sunt comandamente opozabile deopotrivă tuturor membrilor comunității internaționale, indiferent de mărime, potențial economic și militar, nivel de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
23 martie 16 iunie 1964). În mesajul adresat conferinței de președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, se afirma interesul României pentru stabilirea de relații economice normale între state, bazate pe principiile strictei respectări a suveranității naționale, a egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Delegația română a susținut pozițiile țărilor în curs de dezvoltare, votând alături de ele numeroase propuneri avansate de acestea. Au fost create, în acest mod, premisele ca România să devină membru fondator al "Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
de căruță. S.B.: Deci în 1989 nu existau semne care să arate o posibilă schimbare. N.B.: Niciunul. Ba, circula un zvon că la noi nu se va petrece nicio schimbare, că el o ținea înainte cu socialismul și comunismul, cu neamestecul în treburile interne. S.B.: V-ați gândit că la Congresul al XIV-lea, care a fost în noiembrie 1989, s-ar putea petrece o schimbare? N.B.: Da, ne-am gândit. Auzisem și de Pârvulescu acela, care la contrazis pe Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
istoriografica, a cărei „feminizare” Îi indică deopotrivă noutatea și relativă marginalitate. «În faza de post-mobilizare, un contract social implicit Între conducători și conduși Înlocuiește teroarea și ideologia ca principal mecanism de control și de coeziune: consumul și bunăstarea materială În schimbul neamestecului În treburile stăpînirii.», Christian Jopke, op.cit., p. 9. «Sistemul de Învățămînt, statul, biserica, partidele politice sau sindicatele nu sînt aparate, ci cîmpuri. Într-un cîmp, agenții și instituțiile se luptă, urmînd reglementările și regulile constitutive ale respectivului spațiu de joc
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și alianță între China și U.R.S.S. a fost parafat la 14 august 1945, ziua capitulării Japoniei; într-o formă juridică erau menționate prevederile înțelegerii convenite la Yalta. U.R.S.S. recunoștea suveranitatea Chinei asupra Manciuriei, obligându-se să respecte principiul neamestecului în treburile interne ale Chinei, iar guvernul chinez era dispus să recunoască independența Mongoliei Exterioare (Republica Populară Mongolă) în urma unui plebiscit. Războiul declarat de U.R.S.S. la 8 august 1945 Japoniei s-a încheiat într-o săptămână, cu ajutorul forțelor armate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și diversificare în toate domeniile de activitate: politic, economic, cultural, tehnico-științific, sportiv etc. Cele două state și-au desfășurat relațiile în conformitate cu principiile marxism-leninismului și ale internaționalismului socialist, cu principiile respectării cu strictețe a egalității în drepturi, independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și întrajutorării tovărășești. Pe parcursul deceniilor (1949-1989) de la stabilirea relațiilor diplomatice, între cele două state au avut loc numeroase întâlniri la nivel înalt și schimburi de vizite de partid și guvernamentale, parlamentare, militare, culturale care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
existente în economiile lor pentru intensificarea schimburilor reciproce comerciale, cooperarea economică și tehnico-științifică și, de asemenea, relațiile culturale și în alte domenii. Principiile pe care se bazau relațiile indiano-române în planul extern respectarea independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecul în treburile interne, avantajul reciproc au fost apreciate de președintele Indiei ca principii care au cunoscut o creștere a semnificației și eficacității acestora. Pozițiile concordante ale celor două țări în probleme internaționale se concretizau în recunoașterea necesității ca divergențele între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
recunoscut de Pakistan în 1974). România a recunoscut Republica Populară Bangladesh în vara anului 1972, la cererea acesteia, și a stabilit cu acest stat (fostul Pakistan de Est) relații diplomatice, pe baza principiilor respectării suveranității și independenței, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. Întrucât și Ministerul de Externe indian s-a adresat M.A.E. român, prin ambasadorul român la New Delhi, cu rugămintea de a recunoaște noul stat Bangladesh, a fost transmis la Dhaka ambasadorului român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
sau apropierea punctelor de vedere într-o serie de probleme internaționale, hotărârea de a continua întărirea și intensificarea relațiilor în domeniile politic, economic, precum și în alte privințe, având la bază principiile cu aplicație universală ale respectării independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, egalității în drepturi și avantajului reciproc. În domeniul relațiilor economice și comerciale, în anul 1972, la scurt timp după recunoașterea de către România și stabilirea relațiilor diplomatice la rang de ambasadă, între cele două țări a fost negociat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Bulgariei și României. În toate ocaziile potrivite, ambasadorul a știut să prezinte bine și competent politica externă a României pentru a fi corect înțeleasă de interlocutori, pe baza principiilor stabilite în Declarația din aprilie 1964 independență, suveranitate, egalitate în drepturi, neamestec în treburile interne, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, avantajul reciproc, precum și pozițiile României în toate problemele internaționale importante ivite în convorbiri. Pentru contribuția ambasadorului român la adâncirea prieteniei româno-bulgare și la dezvoltarea relațiilor bilaterale, el a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a acționat pentru promovarea intereselor și pozițiilor României în problemele internaționale, multe dintre aceste poziții fiind actuale și în prezent: instaurarea unor raporturi democratice între state, întemeiate pe principiile dreptului internațional, ale respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, renunțării la forță și la amenințarea cu forță, ca singura bază trainică a unui climat de pace și securitate internațională; încetarea cursei înarmărilor și trecerea la dezarmare, inclusiv nucleară; instaurarea unei noi ordini economice internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]