531 matches
-
ce avere are, acum mai moștenește și din partea ei. „Cacă dracu’ la grămadă!” parcă îl auzea rostind. Era spusa lui, după ce îl iscodea cu cât își mai sporise avutul. Mai ales această vorbă, din limbajul presărat cu zicale și cuvinte neaoșe ale unchiului său, îl scotea din sărite. Din hol răzbătuse în salon țârâitul telefonului. Se ridicase greu, simțind o durere ascuțită în abdomen. Ce naiba?... Probabil căutau să-i dea de urmă cei de la L. Și ce durere! Mai asta lipsea
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
cu orice preț scandal (chiar cu prețul distrugerii totale a sufletului celui incriminat; un fel de război total, de anihilare...). Publicul românesc, îndopat cu talk-show-uri, telenovele și concursuri de sorginte occidentală (nu vedeți că începem să nu mai avem cuvinte neaoșe în această lume nebună, ultrainformatizată?...) ar trebui să vadă și să cearnă din viața unui artist ceea ce rămâne valabil și peren pentru istoria culturală a acelui popor, și nu problemele din viața personală. Acestea vin și trec, precum apa: rămân
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
cea-cea-cea era să se transforme, pentru unii dintre noi, într-o „bătută” de cea mai veridică încăierare „western”-iană - aplicată cu „finețe și dulce amorțire” (să nu-ți ieși din fire, adaugă pentru rimă „liricul” din mine) în cea mai neaoșă și veridică sorginte tradițional-milițienesc-scuristo-românească! Cu apelațiuni, mutatis-mutandis („comorra” , cu legile ei inflexibile bântuia cam de multișor pe acestre meleaguri!) la instrumente de „tortură” verificate cu dezinvoltură și maximă eficiență de promoții întregi de urmași „a la Țurcanu”, „strașnicii apărători ai
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
discernământ, care i-a spus: „Să stai în preajma unui om doar dacă vezi că are sâmbure în ceea ce spune. Dacă nu are sâmbure în ceea ce spune, lasă-l acolo unde l-ai găsit!”. Și bine-a grăit cu înțelepciunea-i neaoșă românească, bunicul din împrejurimile Sibiului, de care prietenul meu își amintește cu mare drag și acum, la anii senectuții! Viața l-a călit, l-a încercat mult și astfel nea Mitică a devenit persoana care-i analiza foarte atent pe
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
un disconfort accentuat! Îmi propusem să nu mai scriu pe teme electorale, dar agresivitatea mitocănească a mercenarilor de la posturilor mocirlă și ale postacilor pe facebook mă determină să reacționez. Ce să-i faci? Nu am calmul lui Dacian-Julien Cioloș, țăran neaoș din Apuseni. Cuvinte mai găsesc și eu, dar cu răbdarea nu stau bine. Deloc. Cum să risipești 55 de minute din cele 70 ale emisiunii cu atacul steril asupra premierului? În loc să afli, de pildă, ce vrea să facă viitorul potențial
TABLETA DE WEEKEND (177): ROMÂNIA INTELIGENTĂ RIDICĂ-TE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368697_a_370026]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în „armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EMINEACU Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Nemuritor și rece. Pe bolta albastrà și seninà Prin spațiu infinit ceresc, Luceafàrul ne dà luminà Prin graiul neaoș românesc. Din spațiul nesfârșit celest Poetul nostru nepereche Ne dà speranțele modest, Prin pilda gloriei stràveche. Poetul nostru nepereche De pe Luceafàrul luminà Nu vrea ca țara, sà-ngenunche In fața hoarde-i rea, hainà. El vede azi, ce-ntuneric, Se lasà
EMINEACU de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363791_a_365120]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
alte sporturi ajunse azi într-un management ce pune în circulație sume colosale de bani și antrenează omenirea într-un curent planetar orchestrat de magnații sportului, cum ar fi de pildă, fotbalul. În România, ceea ce aparține mai mult tradițiilor sportive neaoșe este întocmai ceea ce se supune la fel de mult uitării: jocul de oină! Actualitatea oricăruia dintre noi este fiecare clipă în care ne trăim destinul. Un moment este înlocuit de altul, o trăire de alta... Nu este însă permis ca o națiune
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
în altă parte! Temător, Vasile scoase buletinul din portvizit și îl întinse zdrahonului. Acesta îl întoarse pe toate fețele și după ce citi cu atenție zise: - Se pare că ăsta este curat, dacă luăm în considerație ce scrie aici. - E român neaoș din Bărăgan! - Bă!... dacă ai o origină așa de sănătoasă, de ce te încurci cu jidovii? Ai capul pe umeri, ca să gândești! Uite aici statutul în baza căruia acționăm noi, și dacă te hotărăști, vii la sediul nostru din Calea Plevnei să
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
majoritatea subiecților care au făcut sau care vor face parte în viitor din ceea ce denumim generic „clasa politică” a fiecărui stat al lumii. Privind în ansamblu desfășurarea teatrului autohton mundan, putem lesne constata faptul că amestecul eterogen dintre aportul mioritic neaoș la construirea templului democratic postmodern și rația de occidentalism înghițită fără discernământ și măsură, dar cu forța, în ani, a generat după reperul fix „1989” nașterea unui soi de zgomotăreală politicardă plictisitoare și, pe alocuri, indecentă din orice unghi ai
SINDROMUL DOLFI. UNII AU STAT CU HITLER LA MASĂ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349441_a_350770]
-
însușit bunele maniere de pe Sena. Să nu ne-audă nimeni ! M-au scos din sărite cu politețea lor non stop ! La început am crezut că e artificială. Nu, deloc, ăștia chiar se bucură că muncesc, că trăiesc ! Pe când locul bucureștenilor neaoș (dacă or fi existat vreodată !?) a fost luat de semeni din toate provinciile, deveniți, cei mai mulți, în scurt timp, mitici irecuperabili. Mai nou, vin, și la noi, tot mai mulți coplanetari estici, care se transformă, fulgerător, în mitici de diferite grade
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Inimă afurisită”, „Uite, neica trece dealul”, „Doamne la dușmanii mei”, „Câte-am pătimit și-am tras”, „Roata vieții”, „De-acasă când vine dorul”... Pe cât farmecă, fără nicio șovăire, toate cântecele interpretei Elisabeta Turcu, pe atât farmecă omul Elisabeta Turcu, argeșeancă neaoșă, frumoasă, suplă, cu surâs discret, vorbire liniștită, atentă, elegantă, îmbrăcată într-un costum de scenă mirabil, readus în strălucirea privirii însetate de admirație, dintre veșmintele populare îmbrăcate odinioară de frumoasa, plina de suflet și superbitate, Regina noastră Maria. Dacă are
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
foame nu-și schimbă partidul preferat). Transilvania este prea departe de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în “ armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris- uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I.Mureșan și poezia bună
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344524_a_345853]
-
plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
precedentă. Va fi existat cândva, în timpul trecut, o perioadă în care numărul total al populației să fi fost mai mică decât numărul de rude directe ale unui bunic oarecare. Calculul se complică deoarece , este foarte puțin probabil ca un român neaoș să fi avut rude în China chiar Rom de-ar fi fost. Nu mai zic de rude peste ocean. În concluzie, toți suntem rude între noi. Se zice chiar „suntem rude de la Adam” ceea ce pare adevărul adevărat. Deci omorând oricând
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
s, ziare... Ce mai! Mizerie cât cuprinde. Așa că la capitolul curățenie toate zonele stau foarte prost. Și culmea... mă întreb de ce oamenii de pe-aici sunt aroganți, gălăgioși, încrezuți și indiferenți la tot ce mișcă din „alte țări mai puțin neaoșe”. Nici nu pot să vă descriu... Oare aceștia ne învață pe noi ce înseamnă bunul simț...? Hm! Mai au foarte mult să ne ajungă... Sincer! Dar, desigur, avem și noi foarte multe capitole unde ni se pot da lecții... În
JURNAL LONDONEZ (1) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348104_a_349433]
-
noi: „e nepoata mea, Sofia Rotaru, cântăreață de la Chișinău, cântă la difuzor...”. Da, Sofia Rotaru, chiar dacă este de cetățenie ucraineană și are și reședințe la Yalta, Moscova, Kiev, sau Baden-Baden, se pare că este buhușeancă dinspre tată, din familia veche neaoșă, Rotaru. Dar există la Buhui un spirit metabolizat în insațietatea buzunarului, nu al primatului valorii. Cântecul Sofiei Rotaru, care a răsunat și răsună și azi în toată lumea, nu-i ascultat chiar pe meleagurile strămoșilor ei. Aici, ori tace ce a
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]