373 matches
-
măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că după majoritatea prepozițiilor, substantivul neînsoțit de modificatori este nearticulat. Este mai clară diferența de articulare atunci când substantivul are modificatori: (89) a. *un kilogram de aceste mere ionatane; *un kilogram de merele ionatane din lădița galbenă b. un kilogram din aceste mere ionatane; un kilogram din merele ionatane din lădița
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
necunoscută este în poziție postcopulativă. Acordul se face la plural, la fel ca în structurile specificaționale discutate până acum: (36) a. Mic-dejunul meu preferat sunt / *este ouăle fierte. b. Ouăle fierte sunt / *este mic-dejunul meu preferat. Dacă nominalul ouă este nearticulat, posibilitățile de acord sunt diferite. Acordul la plural este imposibil: (37) a. Mic-dejunul meu preferat este / *sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două) ouă fierte este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt (ceea) ce se aude toată ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / este tot ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / e tot ceea ce vreau să vizitez. Dacă N1 la plural este însoțit de articolul indefinit sau este nearticulat, acordul se face la singular: (48) a. Niște trandafiri e / ??sunt ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Niște cercei e / ??sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Niște muzee și expoziții e / ??sunt ceea ce mă interesează în acest
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Cercei, asta e / *sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Muzee și expoziții, asta e / *sunt ceea ce mă interesează în acest oraș. Corelat cu faptul că este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate, se admite acordul la singular" (punctul d). Se dau exemple ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur, și argint., Carne și brânză se găsește. (C) "dacă elementele componente ale subiectului multiplu se comportă ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
În situațiile de limbă vorbită, dacă acordul verbului antepus se face cu primul conjunct, intervin alte strategii care "salvează" mesajul (de exemplu, se poate repeta verbul). (B) Acordul la singular când termenii subiectului multiplu sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate Aceeași indicație de acord ca în GALR se găsește și la Avram (2001: 341)100 și Gruiță (1981: 100-102)101. Iordan (1954) nu menționează această situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nearticulate Aceeași indicație de acord ca în GALR se găsește și la Avram (2001: 341)100 și Gruiță (1981: 100-102)101. Iordan (1954) nu menționează această situație. Indicația de acord din GALR introduce două criterii: substantivele coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonate trebuie să fie nearticulate și să aparțină anumitor clase semantice: masivele și abstractele. De fapt, așa cum este formulată în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în celălalt (cel sintactic, referitor la articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în celălalt (cel sintactic, referitor la articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate pot apărea în poziția de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate coordonate și verb-predicat la singular, în funcție de tipul de substantive coordonate și în funcție de tipul de verb. În primul rând, tipurile semantice de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate pot apărea în poziția de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate coordonate și verb-predicat la singular, în funcție de tipul de substantive coordonate și în funcție de tipul de verb. În primul rând, tipurile semantice de substantive care pot apărea nearticulate în poziția de subiect sunt mai variate decât cele menționate în GALR. În română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate coordonate și verb-predicat la singular, în funcție de tipul de substantive coordonate și în funcție de tipul de verb. În primul rând, tipurile semantice de substantive care pot apărea nearticulate în poziția de subiect sunt mai variate decât cele menționate în GALR. În română există multe restricții privind utilizarea substantivelor fără determinanți ("nude", cf. engl. bare) în poziția de subiect, dar dacă subiectul este format prin coordonare, o parte dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziția de subiect. Ceea ce denumește sintagma coordonată în (exemplele de mai sus) este un set de indivizi ("mai mulți tineri și mai mulți bătrâni", respectiv "mama și copilul"), prin urmare subiectul (N1 și N2) are trăsătura [+plural]. În general, substantivele nearticulate denumesc proprietăți, dar în sintagmele coordonate menționate ele denumesc indivizi. Acordul la singular este respins în astfel de enunțuri: (27) *Tânăr și bătrân a venit aseară la deschiderea festivalului. (28) (În sala de așteptare erau o mamă tânără și copilul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copilul ei de doi ani.) *Mamă și copil era așezat pe scaunele aproape rupte din vechea aripă a spitalului. Prin urmare, regula din GALR ar trebui restrânsă astfel încât să includă o delimitare semantică a substantivelor: nu este vorba de substantivele nearticulate în general (ar trebui scoasă paranteza care generalizează prea mult). La Gruiță (1981: 100-102) sunt mai detaliate tipurile de substantive și de verbe-predicat care pot apărea în structurile de acest tip: " Cele mai frecvent atestate în această ipostază sînt numele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apărea în structurile de acest tip: " Cele mai frecvent atestate în această ipostază sînt numele de materii, de calități, fenomene ale naturii, stări fizice, sufletești, în general singularia tantum. [...]103 Și substantivele nedefective de plural pot să apară ca subiecte nearticulate, fără determinante, în relație cu un verb al existenței la singular. În asemenea contexte însă ele au sensul cel mai general cu putință, așa cum este consemnat în dicționar, reprezentând clasa, nu un anume individ al ei"104. Se pun câteva
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele numărabile. Cu alte cuvinte, aceste substantive au o referință cumulativă (Quine, apud Dogaru 2007: 26). Nearticulate, ele denumesc o proprietate. Coordonarea a două substantive care denumesc materia, neavând plural, nu declanșează acordul la plural. Sintagma coordonată reunește două proprietăți, enunțul (29) având sensul: (30) " Proprietatea de a fi lapte și proprietatea de a fi unt se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca (29) ?Lapte și unt e în frigider (ca și la (32) Iubire și deznădejde veneau în inima lui), realizarea acordului la singular sau la plural ține, în bună măsură, și de preferința vorbitorilor, în anumite construcții existențiale cu substantive nearticulate, acordul la plural este imposibil pentru toți vorbitorii, indiferent de topică. Construcțiile din (33) și (34) sunt cu dativ Experimentator sau Locativ 107, cele din (35) sunt fără Locativ sau Experimentator exprimat. În (36), Locativul este exprimat sub forma unui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este posibil: (37) c. *Secetă și foamete sunt în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. Acordul se face la singular și dacă substantivele respective sunt articulate (definit sau indefinit), semn că acordul la singular nu trebuie legat neapărat de caracterul nearticulat al substantivelor, ci de alte caracteristici ale construcțiilor existențiale: (38) a. La foamea și setea care-mi e (/*sunt), m-aș opri la primul fast-food. În general, subiectul predicatului existențial nu poate fi articulat definit. În (38a), definitudinea este de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
CD este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau un pronume. 2.1.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 402-403), DC nu este posibilă în următoarele condiții: (i) CD este exprimat printr-un nominal neprepozițional, articulat sau nearticulat, postpus verbului. (ii) CD este exprimat printr-un substantiv cu articol definit, în construcțiile cu dativ posesiv plasat înaintea verbului (dativul posesiv făcând referire la complementul direct). (iii) CD exprimat prin substantiv propriu inanimat este postpus verbului. (iv) CD este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am luat. b. Ai luat florile? Le-am luat. / *Am luat. (6) a. Ai luat pâine? Am luat. / *Am luat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construit pe măsură ce este rostit, fără anticiparea mentală a construcției întregului mesaj (în registrul oral), propoziția cu acord la singular este acceptabilă: (i) La ședință a venit președintele Camerei Deputaților și eu. 100 " Dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sînt substantive nearticulate, este corect acordul la singular: Carne și brânză se găsește (nu se găsesc), Ploaie și vânt a (nu au) mai fost și până acum." 101 "În această ipostază (subiecte fără articol, fără determinanți), substantivele intră în relație cu foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de opțiunea pentru persoană (Boagiu/ Ponta; Ponta/Băsescu). Diferența este marcată de contextul de comunicare, general - în primul enunț, particular - în al doilea, ca și de mărcile "subiective" de opoziție utilizate de cei doi jurnaliști: impersonal/ neparticipativ (contraatac, substantiv comun, nearticulat), personal/ participativ (contraatacul, substantiv comun, articulat cu alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime etc. elemente fundamentale în fixarea
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată prin indici ai persoanei I (voi muri cutremurândumă). 9. Titlul poemului - substantiv simplu, comun, nearticulat - este o secvență paratextuală care condensează semantic ideea poetică și tehnica de creație. prefață este motivul ordonator al viziunii poetice, surprinzând ipostaza creatorului aflat în căutarea unui topos propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care trebuie completat grație informațiilor furnizate de cotext: [Ana și-a cumpărat o casă2]1. Știai [Ø]1?[Ø]2 E frumoasă și bine întreținută.) Și anumite adjective pot conferi valoare anaforică unor expresii nominale, chiar atunci cînd substantivul e nearticulat sau articulat cu articol nehotărît (Ana a cumpărat [o casă veche de două sute de ani]1. [O atare/asemenea casă]1/[Respectiva casă]1 are nevoie de restaurare.) Din punct de vedere sintactic, se poate vorbi despre o anaforă frastică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]