378 matches
-
parte, limba reprezintă, așa cum s-a menționat, concretizarea facultății oamenilor de a comunica, cu alte cuvinte, concretizarea limbajului, cu sensul lui de bază. O asemenea concretizare privește însă numai limba ce reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al limbii naturale. Ca atare, limba se prezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a comunica, cu alte cuvinte, concretizarea limbajului, cu sensul lui de bază. O asemenea concretizare privește însă numai limba ce reprezintă limbajul articulat, celelalte limbi, cuprinse în arealul limbajului nearticulat, realizîndu-se și funcționînd pe baza ei. În aceste condiții, limbajul nearticulat (sau limbajul nonverbal) nu se raportează direct la limbaj în înțelesul de "facultate de comunicare", ci indirect, prin intermediul limbajului articulat, adică al limbii naturale. Ca atare, limba se prezintă în două ipostaze în raport cu limbajele determinate (deci nu cu facultatea limbajului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei, ci doar cel mai complex, cel mai elaborat. Se pare însă că doar 10% din informația transmisă este comunicată prin limbă. Alături de semnele lingvistice, în comunicare intervin elementele paraverbale și cele nonverabale. Elementele paraverbale sunt formate din ansamblul sunetelor nearticulate, deci ansamblul emisiilor vocale percepute auditiv - altele decât vocalele și consoanele, care se combină pentru a constitui semnele lingvistice. În categoria elementelor paraverbale intră variațiile de intensitate ale tonului, înălțimea, viteza vorbirii, colorarea afectivă a unor enunțuri (milă, ură, dispreț
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nici un intelectual n-a murit pe o idee, vreau să spun nici unul nu s-a substituit vreunei idei. ș...ț Intelectualul obsedat este un monstru la noi”. Nici ceea ce admiră Cioran la români nu e străin de acest exercițiu, deocamdată nearticulat, al identificării sinelui. Iată ce admiră Cioran: „Când te gândești la celelalte țări mici, care n-au făcut nimic și se complac în inconștiență sau într-un orgoliu vid, nejustificat, atunci nu-ți poți reține admirația pentru luciditățile României, căreia
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a vorbi despre cutremurarea morții. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența instanțelor comunicării lirice. În poezia prefață, prezența eului liric este reliefată prin indici ai persoanei I (voi muri cutremurândumă). 9. Titlul poemului - substantiv simplu, comun, nearticulat - este o secvență paratextuală care condensează semantic ideea poetică și tehnica de creație. prefață este motivul ordonator al viziunii poetice, surprinzând ipostaza creatorului aflat în căutarea unui topos propriu. Titlul acestei poezii reprezintă nu numai un cod de semnificare pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuprinde toate procedeele de reeducare activă sau pasivă al căror mecanism principal este esențial constituit de un joc al scripeților. Metoda se realizează cu ajutorul unor instalații compuse din următoarele materiale: 1. Cușca Rocher: 2. Bancheta (foto 38 și 39): normală (nearticulată); poliarticulată. 3. Coarda (foto 40): material rezistent și inextensibil; lungime peste 5 metri; diametre diferite (în funcție de dimensiunile scripeților). 4. Dispozitive de fixare pentru membrul inferior (foto 41); pentru membrul superior (foto 42); chingi și curele speciale (foto 43). 5. Greutățile
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
un obiect de cult și a stimulat astfel toate voluntarismele din epoca modernă. Gândirea și conduita post-modernă se situează astfel după încheierea mesajului iluminist, ca o reacție în raport cu acesta. Este o atitudine neraționalistă, ceea ce nu vrea să însemne iraționalism. Însă nearticulată destul, ea trimite la conduita romantică față de viziunea iluministă, ca și concluziile impuse de secolul nostru de biologie, psihologie și alte discipline de interes antropologic. Istoria își urmează cursul, iar urmele ei se recunosc încă pe întinderea de nisip vălurită
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cum spune Unamuno, vrea să dovedească că merită a fi partenerul de dialog al lui Dumnezeu. Supunerea predicata de creștinism și asociată perioadei de "copilărie a omului" nu mai corespunde noii conștiințe a omului modern, spune Cioran. Și totuși: "Strigatul nearticulat din adâncul fiecărei ființe, singurătatea ce se întinde dincolo de Dumnezeu... Doamne, fă să mă mântuiesc sau să pier. Toți cei care pier sunt mântuiți. A pieri este formulă tainica a mântuirii"64. MELANCOLIA, MOARTEA, SINUCIDEREA, URA DE SINE "Cu gândul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Coasta Plaiului, Dealul Hanganului, Dealul Săliștei, Fântâna Horgăi; substantiv + adjectiv - Balta Lungă, Calea Bătrână, Fata Moartă, Piscul Scurt, Valea Rea; substantiv + prepoziție + substantiv - Cărarea de la Hotar, Drumul de Plai, Drumul la Stâncă, Fântâna la Baltă, Poiana la Ulmi; prepoziție + substantiv nearticulat - În Corhană, În Tochile, La Clăi, Pe Imaș, Pe Toloacă; prepoziție + substantiv + substantiv - În Fundul Gropii, În Spatele Grădinilor, Pe la Beraru, Pe Valea Morii, Pe Bâtca Slatinii; prepoziție + substantiv + adjectiv - La Biserica Veche, La Moara Veche, La Momâia Mare, Pe Podul Mare
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o esență doar în parte descriptibilă, în parte însă pro tempore incognoscibilă și nelimitabilă."27 (s. a.) Jocul reversibil dintre empiric și postulat, dintre cognoscibil și incognoscibil, ca și între limitat și nelimitat, este astfel sublimat in simbolul omizii, ființă deopotrivă nearticulată și subliminală. La polul opus, trenul devine o metaforă abisală pentru procesul de cristalizare și particularizare a individului, cu precădere în latura sa psihologică, oferindu-i specificitatea și împlinirea ca personalitate. Acest mecanism formativ e tocmai individuația: Noțiunea joacă un
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
întârzieri psihomotorii); • cauze externe (bolile din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj bazat pe imitația fenomenelor din natură. Are dificultăți de motricitate și psihomotricitate. Subiectul își formează foarte greu schema corporală. Alalia senzorială. Alalicul nu înțelege sensul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
însă aparținând tuturor, poate de aceea exprimat la plural ("ardeau lămpi"), la simbol al cunoașterii, sursă de luminare, nu doar de lumină ("îmi voi aprinde lampa"). Termenul-cheie al secvenței intratextuale invocate se încarcă semantic inclusiv prin trecerea treptată de la substantiv nearticulat la unul articulat cu articol hotărât, în plus, cu dativ posesiv asociat: lămpi-o lampă-lampa-lampa sa-îmi voi aprinde lampa. Lumina este galbenă sau roșie, iar corpul de iluminat poate fi și negru (interesantă sintagma în care se prezintă și astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal -/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" (Eu cred că suntem un popor vegetal) Metafora copacului, cu formă de singular nearticulat, este asociată ideii de popor vegetal. Extrăgând mai multe elemente simbol, aparținând aceluiași câmp semantic al cadrului natural, Ana Blandiana redă universul acelei vremii, printr-o frescă deconstructivistă a generației sale. Îmbinând cadrul natural cu ideea de moarte, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
luat soarele de desimea muștelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai gios zbura de la pământu". Enumerarea substantivelor în formă nearticulată accentuează plasticitatea diluviului insectivor: "Urlet, întunecare, asupra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alaturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și numai când elemente formale indică clar negruparea cu el în unitatea substantiv + atribut. Astfel, din motive stilistice sau cerută de necesitatea versificației, e posibilă topica: De la gârlă-n pâlcuri dese Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, B. I. 6. Adjectivul zgomotoși, folosit nearticulat în fața unui substantiv cu înțeles hotărât, arată clar negruparea directă cu substantivul în calitate de atribut. În cazul când verbul primește un complement direct, numele predicativ circumstanțial apare după acest complement: Dinu ascultase cartea de amenințare cu sprânceana încă mânioasă. Urcară scările
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numai determină calitatea determinantului, ci doar asemănarea, prin comparație, cu calitatea respectivă în sine. Din punct de vedere formal, așa-numitul complement al calității se deosebește de circumstanțialul comparativ prin aceea că primul („complementul calității”) se exprimă printr-un substantiv nearticulat, în timp ce în al doilea (circumstanțialul comparativ) - dacă se concretizează într-un substantiv - substantivul respectiv este articulat cu un articol nehotărât sau hotărât. În afară de aceasta, „complementul calității” se mai deosebește de circumstanțialul comparativ și prin prepozițiile care preced substantivul. Este vorba
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
câtă vreme toate celelalte au un singur termen regent”. În ceea ce privește părțile de vorbire prin care se exprimă elementul predicativ suplimentar, V. Hodiș arată că atunci când această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pasive și reflexive: adjectivele cu prepoziții, substantive cu prepoziții ca pentru sau contra , verbele la infinitiv sau verbele la gerunziu construite cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele atunci când nu sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului hotărât enclitic la adjectiv poate servi ca mijloc de deosebire a dublului subordonat simultan de atribut atunci când adjectivul apare înaintea substantivului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cu adverbe de comparație. Lipsa articolului hotărât enclitic la adjectiv poate servi ca mijloc de deosebire a dublului subordonat simultan de atribut atunci când adjectivul apare înaintea substantivului subiect. În exemplul: De la gârlă-n parcuri dese/ Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, folosirea nearticulată a adjectivului „zgomotoși” înaintea unui substantiv articulat, „copiii”, arată clar că adjectivul nu se grupează cu substantivul și deci nu e atribut. Pentru adjectivul așezat după substantiv există o marcă negativă în imposibilitatea folosirii articolului demonstrativ cel, cea, cei, cele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
universul ludic; prin exercițiile joc prezentate oferă elevilor suficiente posibilități de rezolvare creativă. Manualul clasei a II-a sistematizează și consolidează, prin exerciții variate, cunoștințele despre sunet, silabă, cuvânt, propoziție, text, grupuri de litere, vocale și consoane, substantive articulate și nearticulate (fără teoretizări), la singular și plural, nume proprii, semne de punctuație, ortograme (învățate în mod intuitiv) etc. Meritul deosebit al manualului constă în aceea că oferă școlarilor exerciții care facilitează însușirea acestor cunoștințe de limbă pe cale operațională. Metodologia abordată Învățarea
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sau, în alte situații, elevii fiind solicitați să realizeze copieri ortografice cu sarcini lacunar formulate): cuvinte scrise incomplet în ceea ce privește forma de singular sau plural, articolul hotărât, acordul substantiv-adjectiv sau subiect predicat, cuvinte scrise cu forma din dicționar (substantivele la nominativ, nearticulat, verbele la infinitiv etc.) care trebuie transpuse în forma cerută de context, pentru ca în clasa a IV-a să se ajungă la explicațiile logice ale componenților verbali din ortograme date, în raport cu noțiunile gramaticale cunoscute de elevi. f) Un alt exercițiu
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
și gz se redau în scris, prin litera x și, totodată, să rețină și cuvintele care se scriu întotdeauna cu cs : Alecsandri, ticsit, rucsac, micsandră, cocs. În clasa I, elevii se familiarizează și cu scrierea substantivelor comune de genul masculin, nearticulate și articulate, prin citirea și scrierea acestora și, cu deosebire, prin exerciții de pronunțare a substantivelor articulate, pentru a preveni tentația sau obișnuința unor copii de a le pronunța, în vorbirea curentă, cu eludarea articolului. Astfel când extragem din propozițiile
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
sunet ( l ) și, în scris, se redă prin litera corespunzătoare. Exemple : Laura mănâncă un măr. Mărul e mare. Elevii observă forma cuvântului măr, comparativ cu forma cuvântului mărul și, prin analogie, vor forma și alte substantive articulate, din forma lor nearticulată : cal - calul lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată și articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
analogie, vor forma și alte substantive articulate, din forma lor nearticulată : cal - calul lup - lupul nuc - nucul sac - sacul cercel - cercelul rac - racul Pe parcursul perioadei abecedare, elevii se familiarizează și cu scrierea și citirea substantivelor la numărul plural, cu forma nearticulată și articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
articulată, obișnuindu-se să obțină formele de plural din formele de singular. Concret, îi orientăm să scrie într-o coloană cuvinte care denumesc un singur obiect, iar în altă coloană, cuvintele care denumesc mai multe obiecte de același fel : forma nearticulată : forma articulată : rac - (niște) raci racul - (toți) racii sac - (niște) saci sacul - (toți) sacii pom - (niște) pomi pomul (toți) pomii cal - (niște) cai calul (toți) caii Efectuând astfel de exerciții, elevii reușesc să învețe să recunoască forma corectă a substantivelor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]