207 matches
-
de abnegație a comisului său, Ștefan regele izbutește să se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde plecă la Wissegrad. Nemaisupărat după așa biruință, Mihai Basarab se purtă ca principe neatârnat și nu mai recunoscu supremația Ungariei. Dan I Voievod. Tot astfel fu și cu Dan I, fiul lui Radu-Negru și urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf.
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Daca curtea din Bizanț și patriarhatul ecumenic s-ar fi convertit într-adevăr, atunci e firesc lucru și se-nțelege de sine că și Principatele românești, având atâtea legături politice și bisericești cu Bosforul și neputând întreține o proprie biserică neatârnată, ar fi fost și ele răpite de curentul unionist. Adevărat că Scaunul roman nu se prea încredea în grecii bizantini și știa prea bine că tendința uniunii bisericești nu izvora din cuget curat și din voință sinceră, ci numai și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu geloasă teamă regulata administrație bisericească a țării lor și când băgară de seamă că multe mai sânt încă de lipsă, cătară numaidecât să îndrepteze și să îmbunătățească, păstrând însă neclintit în ochi punctul de vedere al unei autonomii bisericești neatârnate și neamestecate. Iacint, mitropolitul, numit încă la anul 1359 și mutat de la Vidin în Țara Românească, în curgerea vremii nu putu să satisfacă sarcinei sale de arhipăstoriu decât cu puțin succes, parte din cauză de slăbiciune și bătrânețe, parte apoi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fine inextirpabilă. Astfel Mircea, cu toată capacitatea lui strategică și cu toată dibăcia diplomatică ajunse totuși acolo de se văzu vasal turcesc și Valachia scăzută la treapta de provincie tributară, încît de acum înainte, cu toate că se păstrase neatins guvernul neatârnat înlăuntru, el și țara erau totuși subordinați poruncilor sultanului osman. În zilele lui Mircea Vodă nici s-a căutat, nici s-a dobândit întemeierea unei neatârnări bisericești a țării, măcar pe atâta pe cât se realizase în Moldova. Vălmășag bisericesc în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi contribuit mult pîn-acuma la convertirea a multă samă de români, încît pare a fi foarte potrivit să poarte cârja păstorească. În orice caz intenția Scaunului roman era de-a crea episcopiei de Milcov o poziție mai liberă și mai neatârnată de înrurirea ungurească. Între acestea Moldova rămase încă tot subordonată mitropolitului din Halicz în Malorosia și era espusă tuturor inconvenientelor acelora cari rezultau din depărtarea și din nesuficienta dotare a acestui scaun mitropolitan. Când patriarhul ecumenic Filotei numi și rândui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oraș era mai în mijlocul țării. De atunci se stinse numirea de "episcop de Siretiu" și începu aceea de "episcop de Bacău". Un merit durabil al lui Iuga Vodă e înființarea unei ierarhii pământene și proprii, deși nu cu totului tot neatârnate, din lipsa căreia Moldova fusese avizată pîn-acuma la provinții bisericești străine din partea cărora era îngrijită în mod vitreg. În anul 1399 el trimise solie la patriarhul Ochridei din Albania, ceru de la dânsul întîi arhipăstoreasca binecuvântare, apoi căpătă învoirea pentru instituirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lângă care se grupează, palide și ne-ntonate, celelalte silabe este accentul. Daca, ca în limbele vechi, undeva se-ntîmplă ca numai coprinsul sunetal material al silabei să despre lungimea or scurtimea sa, acolo, după cum se știe, accentul vorbei [e] cu desăvârșire neatârnat de cuantitate. Ce e cuantitate silabică? Aicea așa divergează accentul ce reprezintă însemnătatea vorbirei de coprinsul material al sunetului. În nemțește din contra se pătrund reciproc aceste două momente: a ținoarei spirituale pe de o parte, a celei materiale pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unități bazate pe coordonarea propusăciunelor vor arăta așadar această nedependență și în întonare. Prin urmare fiecare din aceste propusăciuni care coprinde totodată o varietate de arse și teze în sine se arată, întîi, prin unitatea accentului logic ca un întreg neatârnat, a doua, prin ton în raportul său cu cealaltă propusăciune, cu care împreună formează o unitate mai naltă (hohere Einheit ). vezi Kirchmann, beim beziehendes Denken Accentul logic, care [are] de-a ne-nfățișa relațiunea internă dintre pro-pusăciuni coordinate, se arată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
altfel. De aceea nici dă o generalitate adevărată, și rațiunea, care-i atât de doritoare după asemenea cunoștințe, se vede mai mult excitată prin ea decât satisfăcută. Asemenea cunoștințe generale, cari poartă totodată caracterul unei necesități interne, trebuiesc să fie neatârnate de experiență, sigure și clare prin sine înșile; de-aceea se numesc cunoștințe a priori; pe când, din contra, ceea ce ni împrumută experiența nu se poate cunoaște, după expresia consacrată decât numai a posteriori, adică în mod empiric. Ceea ce-i de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
da legătură reprezentațiunilor noastre. Căci chiar dac-am omite din aceste experiențe tot ce aparține simțurilor, totuși ni rămân în mâni oarecari noțiuni primordiale și județuri născute din ele cari trebuie să se fi iscat cu totul a priori și neatârnate de experiență, pentru că fac ca despre obiectele cari apar simțurilor noastre să putem spune mai mult, sau cel puțin să credem a putea spune mai mult, de cum e ceea ce ne-ar [î]nvăța experiența si că afirmările noastre conțin o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați de orice experiență. Ea se ocupă - drept - cu obiecte și cunoștințe numai într-atîta întru cât ele se pot reprezenta în intuițiune. Dar peste această împrejurare trecem cu ușurință, mai ales că numita intuițiune, fiind dată ea însăși apriori, abia poate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
critica rațiunei pure. Curată se numește însă orice cunoștință care nu-i amestecată cu nimic eterogen. De-a dreptul curată se numește cu osebire acea cunoștință în care experiența sau simțul nu s-amestecă defel, a cărei putință e așadar neatârnată și cu totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intelectuală pură cât și complectitudinea lor laolaltă, cari acestea toate ar atârna almintrelea de la bunul-plac sau de la întîmplare. {EminescuOpXIV 394} DESPRE ÎNTREBUINȚAREA LOGICĂ A INTELIGENȚEI ÎN GENERE Mai sus inteligența a fost definită negativ: ca o facultate de cunoștință nesensuală. Neatârnați de sensibilitate însă nu putem avea nici o intuițiune. Prin urmare inteligența nu-i o facultate intuitivă. Dar afară de intuițiune nu există un alt mod de a cunoaște ceva decât prin noțiuni. Prin urmare cunoștința oricărei inteligențe, cel puțin omenești, este
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din rațiune vrun temei juridic și legitim din care s-ar justifica cu claritate îndreptățirea întrebuințărei lor. Între feluritele noțiuni cari constituiesc țesătura foarte amestecată a cunoștinței omenești sânt unele cari sânt destinate pentru o-ntrebuințare apriorică pură (cu totul neatârnată de orice experiență), și îndreptățirea noțiunilor acestora [au] [are] totdeauna nevoie de o deducțiune; căci pentru legitimitatea unei asemenea întrebuințări probe din experiență nu sânt de ajuns, pe când noi trebuie să știm cum de asemenea noțiuni se pot referi la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celebrului Locke că mai întîi au deschis drumul unor asemenea cercetări. Însă niciodată nu vom ajunge astfel deducțiunea, noțiunilor pure apriorice, căci aceasta nu se află defel în numitul drum, căci în respectul viitoarei ei întrebuințări, care e să fie neatârnată cu totul de experiență, ea va trebui să se legitimeze c-un act cu totul altul de naștere decât descendința de la experiențe. Această deducere fiziologică încercată, care însă nici se poate numi deducere, fiindcă atinge numai quaestionem facti, voi numi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea poate fi numai obiect a toată esperiența posibilă, adică natură; căci tocmai numai de aceea putem recunoaște acea unitate în mod aprioric, erg o necesar, ceea ce nu ne-ar succede defel daca natura ar fi dată în sine însăși, neatârnat de izvoarele primitive ale cugetărei noastre. Căci în asemenea caz 125 v nu știu zău de unde am lua noi axiomele sintetice ale unei asemenea unități generale a naturei, căci s-ar putea împrumuta de la obiectele naturii chiar. Dar fiindcă aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a modifica modul manifestării lor, direcția și repartiția lor. Forța e latentă în materie și el o poate libera (dezlega) prin distrugerea echilibrului altor puteri cari o țin în repaos. El o poate efectua aceasta dând direcție unei puteri neatârnate ce repaoza pîn-acum în magazinul naturii, care putere, după ce și-a împlinit misiunea, reintră în echilibru cu una sau mai multe din puterile eliberate, pentru a persista în repaos până ce iar e trezită spre acțiune. Orice cheltuială de putere condiționează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e mai perfectă o ființă, cu atât mai neasemenea sânt părțile lui. În cazul dentăi părțile nu sânt decât o repetiție a întregului, în al doilea sânt cu totul neasemănătoare cu întregul. Cu cât părțile s-aseamănă cu atât mai neatârnate sânt una de alta; dependența reciprocă a părților e semnul unei organizațiuni superioare. ["ÎN PERIOADA SILURICĂ... "] 2257 În perioada silurică actualul continent al Europei era reprezentat numai prin câteva insule, cari ocupau locurile actualei Anglii, Irlandei, Franței și Italiei. Rusia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Béarn sau rue des Minimes. Este pentru prima oară, din cele peste o sută de sejururi aici, când percep Parisul în toată splendoarea lui: și eu și el sîntem în vacanță, el mi se poate oferi, eu îl pot percepe, neatârnat de nimic, fără nici o treabă, strângând laolaltă, acum pentru prima dată, ceea ce altădată văzusem pe fragmente, fără distanță, mereu pe un drum sau altul, incapabil de contemplare, de reflecție sau de o privire istorică. Adevărul este că totul e atât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fost mai iscusit decât zeii care au pus-o la cale : Un om, un simplu om a fost de-ajuns ca să mă desfacă din încleștarea în care mă prinseseră zeii. Sunt liber. Zeii își mușcă neputincioși pumnii văzându-mă neatârnat de ajutorul lor (III 2). În schimb, Antigona, care cunoaște oracolul adresat lui Eumet, ca și faptul că acesta a pornit deja în căutarea victimei sale, este convinsă - asemenea corului antic - că oricum s-ar potrivi lucrurile, zeii vor ieși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
este una orientată: pe de o parte, se identifică răul absolut și cauza problemelor din prezent Germania și aliatul său, Antonescu; pe de altă parte, toate relele pot fi reparate, poporul român poate fi "liber" și "fericit" într-un stat "neatârnat, puternic, înfloritor", printr-o politică de "strânsă și sinceră prietenie cu Uniunea Sovietică", legătură de altfel justificată, având în vedere atât "actul de mărinimie și dreptate al armistițiului", cât și ajutorul primit de la Armata Roșie: "Ajutorul pe care l-am
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
actul de mărinimie și dreptate al armistițiului trebuie să deschidă ochii tuturor românilor. Poporul român își poate elibera țara, va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, va putea să trăiască liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor, numai făcând o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere sovietică" (Scânteia, 1944, Nr. 1). Identificăm aici și o falsă dilemă, atunci când se prezintă alternativele "sau o politică de sinceră și strânsă prietenie cu marea putere
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
putea urma dacă nu se adoptă o astfel de politică: "poporul român nu își poate elibera țara, nu va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia națională, nu va putea să trăiască liber și fericit într-un stat neatârnat, puternic, înfloritor. O altă manifestare a discursului din Scânteia vizează delegitimarea guvernului care reprezenta atunci România. Argumentul suprem este că nu mai are sprijinul și încrederea poporului, motiv pentru care el nu își mai poate îndeplini atribuțiile: "Guvernul actual și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
să reprezinte Basarabia În relațiile internaționale. La această imixtiune se Înaintează următorul răspuns: "Guvernul Republicii Moldovenești socoate că numai el singur, fără nici un fel de amestec din afară, are dreptul de a reprezenta și apăra interesele de Stat ale Republicii neatârnate a Moldovei". Remarcat Încă din timpul studenției pentru calitățile sale intelectuale, a fost numit, În anul 1920, asistent suplinitor la Catedra de Geografie a Universității din Iași, iar În perioada 1924-1928 este trimis la specializare la Paris. Cariera universitară a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
21. Libertatea conștiinței este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală, conform unei legi speciale. Mitropoliții și episcopii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]