794 matches
-
Facebook. Declarațiile lui Cristian Diaconescu despre Victor Ponta Invitat la B1 TV, Cristian Diaconescu a declarat că Victor Ponta poate fi considerat suspect de corupție: „Este foarte grăbit în a accede în funcții, în a avea autoritate, Victor Ponta e neatent la ce se întâmplă în jur. Să nu aibă pretenția că o să-l menajez. Eu îi transmit direct: nu ai experiență, nu te acceptă nimeni din exterior, nu vei reuși să te impui. Nu trebuie să se aplice în România
Olguța Vasilescu, ATAC DUR: Ia spune tu, homo sovieticus by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29345_a_30670]
-
declarat la B1 Tv că Victor Ponta crede că va fi menajat în cursa pentru Cotroceni. "În România nu sunt personaje politice periculoase. Ponta e foarte grăbit în a avea control, în a avea un anume gen de autoritate, destul de neatent la ce se întâmplă în jur. E un tip dinamic", a afirmat candidatul PMP la președinție. Întrebat dacă ar fi periculos ca premierul Victor Ponta să ajungă președinte, Diaconescu a răspuns: "Nu Ponta în sine cât ideea ca o singură
Cristian Diaconescu: Nu îl voi menaja pe Victor Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29344_a_30669]
-
primească) un răspuns. Violența aproape insuportabilă a psalmilor ei, acutele eseurilor, dar și prețul disperat pus pe cuvânt („M-am construit din cărți și cuvinte“) își dezvăluie rădăcinile și motivele autobiografice. Comentatorii au reținut, majoritatea, forța neagră a personajelor centrale, neatenți la ceea ce se spune în fiecare pagină despre partea albă a acelorași personaje. O lectură mai atentă va descoperi, însă, și calmul obiectiv al autorului, și detașarea. Cea care vorbește este când Tabita, când Marta, amândouă personaje ale Martei Petreu
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
textului. Sigur că un text din fizică pretinde o atenție și o focalizare mare, însă nu neapărat și plăcerea lecturii, spre deosebire de un roman, unde plăcerea lecturii e un criteriu important, ceea ce nu înseamnă că lectura e, de data aceasta, fatalmente neatentă și împrăștiată. Până și o poezie se poate citi cu creionul în mână. O deosebire provine totuși din faptul că, în cazul literaturii, împrăștierea e oarecum inevitabilă, în sensul în care lectura textului literar presupune să-l compari spontan cu
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3027_a_4352]
-
4) Vinum rubrum Nicorestensis, mirabile, juventutem redendum 5) Vinum spumosum Rhein, nec plus ultra, hypochondriae hostis! Song de duminică Un guguștiuc - același din copilărie -, cu țipetele-i scurte, cam stridente, descumpănește orizontul tihnit al acestei duminici: când unul, când altul, neatent se izbesc de singurătatea-mi, iar ea clinchet scoate. Adun diferitele songuri, le cerc la ureche, le transcriu pe curat în mapa de partituri pentru vechiul armoniu. Vă ies înainte. Nu-i stradă să nu-mi spună ceva: pe-aici
Aveam cântarea în nume by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/16278_a_17603]
-
comentarii și note minuțioase dintr-o adevărată enciclopedie a vieții politice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea). Cine să recunoască o astfel de performanță, care cade la mijloc, între literați și istorici, deopotrivă de ingrați sau de neatenți? Ediția academică a operei lui Kogălniceanu are o poveste îndelungată. Primul volum, de Beletristică, studii literare, culturale și sociale, a apărut în 1974, la Editura Academiei, avându-l ca îngrijitor și prefațator pe Dan Simonescu, devenit, într-un fel, coordonatorul
Șantierul unei ediții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10947_a_12272]
-
un ghemotoc de viermi burta alunecoasă untură rîncedă între pulpele slabe ale fetiței lipită de zid fusta roșie acoperă fața îneacă țipătul și dă-i și dă-i grohăitul porcului în icnetul pieptului strivit un pui golaș sub pantofii ăia neatenți dă la maximul casetofonul Ťfrumoasa mea în noaptea asta ne vom iubiť?(p. 92). Interesant este faptul că fiecare text din acest roman este redactat în mod diferit, după alte reguli formale și stilistice, fără însă ca, prin aceasta, coerența
Exuberanța solitudinii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10878_a_12203]
-
aplicațiile ei în epoca postmodernă, la modalitățile de înnoire ale discursului romanesc și chiar la versurile publicate ale unui alt reprezentant al exilului. Totul este fragmentar, nimic nu se încheagă, cadrele se schimbă cu repeziciune, cititorul surprins pentru o secundă neatent riscă să nu mai înțeleagă absolut nimic. Prin scrisul său, Constantin Virgil Negoiță este convins că produce o mică revoluție în naratologie. El teoretizează un nou gen, romanul algebric, construcție interdisciplinară, aflată la limita dintre cibernetică și literatură. În actualul
Fuzzy-terapie literara by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10152_a_11477]
-
și trendy de studenți, le repugnă acestor tineri citiți și cinici, trecuți prin atâtea lecturi grele și conștienți de toate clișeele care circulă. Pe de altă parte, ei nu se regăsesc în subcultura tip BUG Mafia, cum sugerează prefațatorul cărții, neatent tocmai la structura ei deschisă. Cântecele Mafiei, pline de revolta și de organele genitale ale băieților de cartier, sunt o experiență ce survine, spre finalul romanului, numai ca o gură de real, un fel de mâncare mai populist servit de
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
cea definitivă, bruionul fiind, probabil, a doua. Cum s-a putut înșela Gide? El însuși mărturisește a fi avut prejudecată că Proust e un snob și un monden, cutreierând lumea bună din motive fără legătură cu literatura. Așa că a răsfoit neatent volumul. A căzut din întâmplare peste vestitul pasaj al madlenei muiate în ceaiul de mușețel de la pagina 62 a textului imprimat, care, culmea!, i-a displăcut. Două pagini mai departe a dat peste o expresie îndelung comentată ulterior: „o frunte
Un manuscris de 150.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/3077_a_4402]
-
subcapitol adoptă o altă perspectivă narativă sau focalizează asupra unui alt personaj (Iulia, Pavel Mirto, doctorul Gerota, comisarul Costache Boerescu, micuțul Nicu). Doar că, adeseori, primul paragraf e în așa fel conceput încât să poată induce în eroare un cititor neatent sau grăbit. (Probabil și fiindcă romanul, în întregul său, e foarte unitar, foarte omogen). Crezi, de pildă, că urmează să pătrunzi în casa familiei Margulis, ai și indicii suficiente în acest sens, și dintr-o dată, te vezi proiectat altundeva, într-
1898. Street view by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4050_a_5375]
-
ani, anunță și pune în practică, cu o incredibilă seninătate, propria sinucidere. Datorită insistențelor Martei Petreu, tulburătoarea poveste subiacentă e readusă la lumină dintr-un articol-necrolog publicat de Vona în 1947. Cele câteva rânduri lapidare, prea concentrate pentru un ochi neatent se explicitează, din fericire, prin acest text complementar. De cele mai multe ori, totuși, nu avem șansa unor asemenea completări, poveștile începând, tranșant, chiar din centrul lor. Orice enunț pare să fie, de fapt, o concluzie provenită în urma unor raționamente subtile însă
Poveștile de peste umăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10736_a_12061]
-
cu pietre în zidul din fața casei Și istoria le întorcea și celălalt obraz Grăbită să-și spele păcatele odată cu fețele noi Care-și aranjau coafura în oglinzi paralele Ursitoarele mele au ajuns cu întârziere Bine dispuse și leneșe Mă priveau neatente cum așezam cuvinte pe o lamă de cuțit N-au tresărit nici când primul strop de sânge Colora carpeta iraniană adusă de un marinar Din țări imposibil de ajuns Și pe care mama aranjase cu grijă destinul în obiecte mici
Carmen Firan by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/10406_a_11731]
-
Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Povestea fetei naive În palatul de cleștar O regină cosea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Cosea albă o maramă Gândul nu-l lua în seamă. Neatentă se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpada albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptură De la stea, o rază pură, Să nască o copiliță Ca
POVESTEA FETEI NAIVE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384773_a_386102]
-
avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
nu e, nimic nu e”. Aceasta nu se întâmplă doar în lumea noastră. Deosebirea este că celelalte viețuitoare simt și răspund fidel mereu, la fiecare gest de dragoste dar te pedepsesc prompt când nu știi să te porți, când ești neatent și le superi. Cel mai trist este că pedepsindu-te cu o înțepătură, viața și așa foarte scurtă a albinuței, se sfârșește. . . E vară. Vara anului 2007. Încălzirea globală se manifestă din plin. În țară secetă dar și ploi scurte
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]
-
terminaseră cursurile, ieși marcat de tristețea dezamăgirii. Nu mai avea chef să facă bulgări de zăpadă. Doina îl urmări, privind de altfel și la elevii clasei, dar rămânea preocupată de Petrică. Începu să fie din ce în ce mai neliniștită. Băiatul devine tot mai neatent, mai trist. Eu știu ce-l frământă. Copilul poartă un nimicitor secret ce-l poate distruge. Ce aș avea eu de făcut? Ce îmi revine mie? Trebuie să stau de vorbă cu maică-sa! Ajunse acasă. Luci încă nu sosise
NECĂJITUL POVESTIRE -ULTIMUL FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384768_a_386097]
-
de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017. Povestea fetei naive În palatul de cleștar O regină coșea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Coșea albă o marama Gândul nu-l lua în seamă. Neatenta se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpadă albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptura De la stea, o rază pură, Să nască o copilita Ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
-și lua fetița-n seama Căci născând în truda grea Pe pruncuța, ea murea. Citește mai mult Povestea fetei naiveîn palatul de cleștarO regina coșea iarLa fereastră- ntredeschisăDe o nea firavă-atinsă.Cosea albă o maramăGândul nu-l lua în seamă.Neatentă se-nțepaSânge-n boabe picura;Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau trei rotocoaleși regina se gândeaLa un vis ce și-l dorea:Să-i alunece-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască o copilițăCa floarea de lămâița:Față albă, par noptat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
FETEI NAIVE(FRAGMENT), de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014. În palatul de cleștar O regină coșea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Coșea albă o marama Gândul nu-l lua în seamă. Neatenta se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpadă albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptura De la stea, o rază pură, Să nască o copilita Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
-l dorea: Să-i alunece-n făptura De la stea, o rază pură, Să nască o copilita Citește mai mult În palatul de cleștarO regina coșea iarLa fereastră- ntredeschisăDe o nea firavă-atinsă.Cosea albă o maramăGândul nu-l lua în seamă.Neatentă se-nțepaSânge-n boabe picura;Pe zăpadă albă, moaleSe scurgeau trei rotocoaleși regina se gândeaLa un vis ce și-l dorea:Să-i alunece-n făpturăDe la stea, o rază pură,Să nască o copilita... XXXI. DATE PERSONALE, de Gigi Stanciu , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
atât de mare pălărie! Nu mă încumet să recenzez creațiile pline de valoare literară și sufletească a celor cincizeci de autori prezenți aici! Nu doresc să reduc strălucirea unor texte, valoarea unor idei și adânci trăiri sufletești, prin scrisul meu neatent! Sunt onorat că mă număr printre acești oameni, dar... atât! Drept urmare, am hotărât să vă prezint, integral, prefața la carte, semnată de publicistul Ion N. Oprea, care este mult mai cuprinzătoare, directă, edificatoare, decât ar fi fost intervenția mea. În
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului În palatul de cleștar O regină cosea iar La fereastra- ntredeschisă De o nea firavă-atinsă. Cosea albă o maramă Gândul nu-l lua în seamă. Neatentă se-nțepa Sânge-n boabe picura; Pe zăpada albă, moale Se scurgeau trei rotocoale Și regina se gândea La un vis ce și-l dorea: Să-i alunece-n făptură De la stea, o rază pură, Să nască o copiliță Ca
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]