2,121 matches
-
că "acel moment delicat în care copilăria ar putea să te exileze" este încă departe ("Conseil de guerre"), pînă la scene hipercotidiene, ca o ședință la dentist ori un tuns la frizer. Cele mai mărunte momente ale existenței conțin elemente nebănuite pe care Philippe Delerm le focalizează și le nuanțează aducîndu-le în prim plan. De pildă "Une petite croûte": o constatare simplă - nu mai este pîine, tocmai cînd, la o cină fără pretenții, erau invitați niște prieteni. Iritarea semnifică teama de
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
anodin: este așteptată o aversă și întreaga atmosferă se schimbă, în ciuda acelui 15-30 pe care arbitrul îl anunță imperturbabil, știind că întotdeauna unul dintre jucători urmărește să profite de pe urma acestei întreruperi. Într-un sistem bine determinat, imprevizibilul a operat schimbări nebănuite: freamătul publicitar, pasiunea tensionată a spectatorilor s-au redus, întreaga atmosferă aduce mai curînd cu o "piscină acoperită, cu un liceu plicticos". Dar autorul nu întîrzie să pună o surdină melancolică, schimbînd la rîndul său întreaga structură a textului, impregnînd-o
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
ceilalți; era singurul lui tovarăș, magicul său refugiu punct"). Singurătatea simplifică mult lucrurile și, mai ales, viața. Dar, în schimb, desface căile unei imense adîncimi, încît se întrevăd lucruri și adevăruri a căror destăinuire provoacă în mintea celorlalți ideea unor nebănuite complicații. Se așeza, în consecință, în fața cristalului oglindă și își vedea imaginea, consimțind că se vedea văzut. Treptat, operația repetîndu-se la nesfîrșit, omul nostru, odată viu, dispăruse total în neant, rămînînd, în locul lui, numai cel reflectat în oglindă. ("Poate că
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
satisfacția un an mai târziu de a-și vedea publicată o altă traducere, de această dată "în coproducție" - și de filosofie: Critica facultății de judecare. O atare coincidență a unor premiere românești nu putea rămâne, biografic cel puțin, nesemnalată și nebănuită. Autorul Filosofiei inconștientului are într-adevăr formația unui filosof - și încă a unuia imprevizibil care, în ciuda Păltinișanului, pare la un moment dat că se separă definitiv de filosofie spre a se ocupa (un mistic, s-a zis) cu o știință
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
depline, încă mai înainte de a-l fi citit pe Bataille. Acest lucru nu diminuează, se-nțelege, farmecul cărții, din moment ce adevărurile îndeobște știute și acceptate sînt cu atît mai seducătoare cu cît, privite dintr-o perspectivă complet nouă, își dezvăluie fațete nebănuite. Cele opt lecturi infidele (căci operele și biografiile unor Kafka, Blake, Proust, Emily Brontë, Baudelaire ș.a.m.d., funcționează de multe ori ca simple pretexte) sînt antrenate într-o demonstrație care urmărește să ne convingă că, la urma urmelor, "omul
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
maeștrii săi români sînt Sadoveanu, Creangă și Caragiale, citindu-i cu interes pe Hortensia Papadat-Bengescu, pe Galaction, Ionel Teodoreanu și Aderca, pasionîndu-l, dintre scriitorii europeni, John Boyer și Marcel Proust. Dincolo de valabilitatea, și astăzi, a acestor opinii, e interesant, aproape de nebănuit, că Rebreanu îl citea, în 1923, pe Proust. Cît despre clasicii români pe care îi prefera, aceasta se referă strict la biografia scriitorului, care a început să scrie în limba maghiară și, din octombrie 1909, cînd a trecut munții și
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Cesereanu devine critic atunci cînd realizează micro-portretele poeților antologați, dar rămîne poetă în formulările surprinzătoare pe care le găsește, formulări capricioase și metaforice la care cu greu ne-am fi putut gîndi, dar care ne arată dintr-odată o față nebănuită a poeților aleși. Astfel, Eminescu este un "abisal delirant", Emil Botta "halucinează teatral", Leonid Dimov este "un Merlin oniric", Tudor George, "un truver deliroid", Nichita Stănescu, "un trimbulind prin tunelul oranj", Judith Meszáros, "o îngereasă cu febră", Ioan Es. Pop
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
cititorul află deja din primele pagini că este în vîrstă de 32 de ani, doctor în științe, mamă a doi copii, necăsătorită, fostă campioană olimpică la judo, diplomat de profesie. Împrejurările o vor pune în situația de a-și descoperi nebănuitele talente de detectiv. La foarte scurtă vreme după sosirea ei în București, unul din membrii ambasadei germane, Herr Breitmeier, este asasinat, chiar în ultima zi a activității sale diplomatice. Culmea, tocmai Charlottei îi este dat să descopere corpul neînsuflețit al
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
umbreluțele Nopții furtunoase. Inestimabile comori dăruite Arhivei Naționale de Filme de către doamna Ioana Stericiu Georgescu, împreună cu alte prețioase relicve ce au aparținut cineastului. Dînd senzația că la atingere se vor descompune precum aripile unor efemeride, dantelele zdrențuite au totuși virtuți nebănuite. Căci nu degeaba umbrela de soare, acest banal accesoriu, este de fapt un simbol solar. Asemeni nimbului ce veghează personalitatea pe care, metaforic, o protejează, propulsînd-o... În stratosferă. Cum suna titlul unuia dintre multele proiecte ale prolificului cineast, rămase în
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
dorinței se traduce imediat într-o reprezentare a depășirii, de felul că fiecare început produce un nou început 78. Astfel sufletul constată, pe măsură ce avansează, această realitate, făcând ca, încetul cu încetul, să se degajeze din experierea ei o nouă lege, nebănuită până atunci: anume că însăși esența vieții spirituale este de a fi într-un progres continuu. În cele din urmă conștientizează că, deși paradoxal, perfecțiunea (τελειότης) însăși este de a fi într-un continuu progres (προκοπή)79. Desăvârșirea dorinței sau
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
esențial: un om cumsecade." O responsabilitate trecută firesc, în familie, dă relief celor cîteva simple, altminteri, amintiri: "rotunjirea" unui destin de dascăl. În alt chip, dar cu aceeași "împăcare" , despre un tată apăsat, nu încape vorbă, de viață, dar cu nebănuite resurse de-a rezista "uscăciunii", bătrîneții nesuferite, scrie Simona Popescu: Tatăl meu în camera mare. E un tată visător, care gîndește la te miri ce, un tată fantast chiar, citind doar cărți "în care e vorba despre viața noastră, despre
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
fost decît întrezărirea bruscă, de către spirit, a unui drum pregătit pe îndelete. Puștii din "Alpin" au învățat pas cu pas gramatica muzicii de cameră. Au fost puși să facă multiple exerciții de sintaxă interpretativă. Li s-au trezit sentimente, orgolii, nebănuite energii. Și iată că un poem sonor ne săgetează inimile. Dacă în urmă cu zece ani Bucureștiul nu avea nici un ansamblu de percuție, azi se fălește cu existența a două asemenea entități restitutive, ambele din plin performante. în aceeași zi
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Deluvine, alias "Gala". Cu zece ani mai mare decît cel de care avea să-și lege cel mai durabil numele, Gala este întruparea unei noi tipologii a muzei moderne. La tradiționalele calități de inspiratoare, educatoare, iubită, mamă, îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale", o aprigă activitate impresarială și cîteva nebănuite și foarte lucrative strategii de marketing. Dacă începutul relației matrimoniale a scandalosului cuplu stă încă sub semnul avangardei suprarealiste, finalul este umbrit de decrepitudinea jalnică, de conformismul burghez, atestat și de
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
cel de care avea să-și lege cel mai durabil numele, Gala este întruparea unei noi tipologii a muzei moderne. La tradiționalele calități de inspiratoare, educatoare, iubită, mamă, îngrijitoare, Gala adaugă nebănuite competențe "manageriale", o aprigă activitate impresarială și cîteva nebănuite și foarte lucrative strategii de marketing. Dacă începutul relației matrimoniale a scandalosului cuplu stă încă sub semnul avangardei suprarealiste, finalul este umbrit de decrepitudinea jalnică, de conformismul burghez, atestat și de convingerile politice de dreapta și extremă dreaptă ale celor
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
viața merită să fie felicitată, pentru tine". Altfel spus, Alma pare să fi atins performanța supremă a oricărei muze moderne perfect adaptată spiritului narcisist al vremii: capacitatea de a se "autoinspira". De aici încolo viața muzelor poate deveni o infinită, nebănuită și captivantă aventură!
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
într-una din cele mai frumoase forme fixe ale poeziei, sonetul. Dar, pentru Anatol Covali, această formă de poezie nu reprezintă încorsetare, ci descătușare, zbor spre deplinătate și călăuză spre eternitate. Măiestria cu care dă grai sonetului este o forță nebănuită, iar puterea de a zidi veșnicia într-un vers îl înalță spre orizonturile reveriei. Haina sa este sculptată de timp în versuri tremurătoare care se unduiesc în vântul nemuririi. Melodios și copleșitor, sonetul său capătă valori de mare însemnătate, venind
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
ai plecat fără să spui, Fără să-mi dai o îmbrățișare, Mi-e greu, mă simt al nimănui, Mă simt un oarecare. Pierd nopțile gândind la noi, Zilele-s reci și infinite, Tânjesc la tine, la noi doi, Trezești dorințe nebănuite. Azi am citit scrisoarea așteptată, Un fulger mi-a însoțit privirea, Mă rog la cer să fii iertată, Mi-ai înșelat cu zel iubirea. Autor,Gabriel Stănciulescu Referință Bibliografică: MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA / Gabriel Stănciulescu : Confluențe Literare, ISSN
MI-AI ÎNȘELAT CU ZEL IUBIREA de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382788_a_384117]
-
cum în anii '60, după premiera cu Cântăreața cheală, un coleg, redactor de teatru, mi-a spus că el asemenea piese scrie trei pe zi. între timp, familiaritatea cu capodoperele și bătaia pe umeri cu cei mari a căpătat proporții nebănuite atunci. Răspunsul la întrebarea dacă se pot juca toate cele 37 de piese considerate ca aparținând lui Shakespeare într-un singur spectacol este: nu, nu se pot juca! Se poate face lista lor, se poate trăncăni despre ele, se poate
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
zonele abisalului, Blaga coboară în arenă spre a-și caricaturiza pamfletar un adversar. Cât era de inocent acesta nu ne preocupă. Orgoliul creatorului de sistem prin "trilogii", chiar dacă nu încheiate în 1942, fusese atins dureros, ceea ce iscă un talent cu nebănuite resurse, în stare să facă victime. Mulți dintre cei interesați de gândirea lui Blaga vor fi străbătut, pagină cu pagină, cele opt numere ale revistei de filosofie "Saeculum" (1943-1944), fără să se fi oprit îndelung asupra destul de numeroaselor "note" pamfletare
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
băgat, și care se bucură de un cancan servit pe tavă, nu le iese poanta. Rămâne, însă, întrebarea de ce este amicul atât de afumat, dacă totu-i merge strună, nevasta nevastă, foncția foncție? Cine poate ști... Mai sunt și pericolele nebănuite, care pot, mai cu seamă ele, să te lovească din senin. De pildă, în Monopol.., oaspetele poposit din Berlin la Iași, în vara lui 1907, să- și viziteze niște vechi prieteni, se crede amenințat de un atac de dambla. „Sui
Lucruri nelalocul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2802_a_4127]
-
în unul al intrării în moarte. Da, această intrare în moarte este extraordinar reprezentată în „novella” lui Ion Agârbiceanu. Este vorba de o ființă puternică ajunsă în situația de a se confrunta cu fatalitatea. Confruntarea e implacabilă, mută, cu rezonanțe nebănuite. Ca într-o mare tragedie. O tragedie trăită de omul obișnuit, deloc privilegiat cu ceva. La marginea lumii Seara Fefeleaga se duce la clopotar: „să se mai ostenească o dată și pentru cel din urmă suflet din casa ei”. Adică pentru
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
atrasă de Victor după un concert, fugind în toiul unei nopți de amor, pentru că sânul pe care i l-a atins începe să tremure necontrolat (crede el), sau pentru că are acces, într-o explozie de fluturi colorați și de muzici nebănuite, la o lume care o sperie (știe ea). Povestea se construiește din scrisorile pe care le compune Victor, un fel de poștaș al propriei drame, din destăinurile Clarei către sora ei, Irina, o tânără pragmatică și chitită pe partide bune
În limb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2710_a_4035]
-
la Parla ment, pentru că se vota o importantă lege determinată de greva celor de la Air Canada (din lună martie a acestui an). Așa am aflat și primele amănunte, interesante, legate de munca unui deputat, anume că programul poate avea lungimi nebănuite, până la ora unu - doua din noapte sau chiar patru dimineața. Mi-a ghicit prima întrebare, cea referitoare la motivația care l-a determinat să ia drumul politicii. Răspunsul a fost unul care poate caracteriza mulți imigranți sau canadieni mai noi
Nuanţe româneşti la umbra frunzei de arţar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Cristina Balaj Mihai () [Corola-journal/Journalistic/93_a_105]
-
care vorbea Eliade. Aflăm, astfel, că descoperitorii lui Hristos, fie că e vorba de „stareți” cu experiență sau de ierarhi, fie de călugărițe neștiutoare de carte, fie de simpli monahi începători, minunat „accidentați” de harul dumnezeiesc, sunt de multe și nebănuite feluri. Unii dintre ei au metehne sau ticuri cât se poate de omenești, alții au plăceri vinovate, dar toți trăiesc sub clopotul de sticlă al celor trei virtuți izbăvitoare: nădejdea, dragostea și credința. Acest fel de viețuire îi izolează într-
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
rugăciune. Era spaima novicilor care se trezeau cu el pe cap când le era lumea mai dragă, dar și a KGB-iștilor veniți în controale, dornici să submineze autoritatea mănăstirii, pe care îi punea la punct cu simpatică șiretenie și nebănuită diplomație. Celălalt este părintele Rafail care, văzut printr-un obiectiv răutăcios („pentru lumea din exterior, el era un adevărat trântor”), își petrecea aproape tot timpul vorbind cu oamenii la o ceașcă de ceai, fără să pună umărul la binele parohiei
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]