7,093 matches
-
sens. Hannah Arendt, Raymond Aron sau François Furet au făcut și ei comparații între cele două sisteme, identificate ca forme de totalitarism ale căror trăsături comune au încercat să le evidențieze. Dintre acestea, am putea menționa opțiunea pentru înregimentare, obediența necondiționată și exterminare; pentru colectivism și antiindividualism; pentru naționalism furibund însoțit de un sălbatic antisemitism declarat și emblematic la naziști, vagamente voalat sub o frazeologie lozincardă și mincinoasă dar îndeajuns de criminal și el la comuniști; de asemenea, opoziția față de regimul
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
dea mâna, spre ceea ce stabilele democrații cunosc de când lumea: marile coaliții. Dl Diaconescu nu rămâne chiar singur: îl are în ogradă pe dl Voiculescu și de curând i-a sărit în ajutor și-i va da în alegeri o asistență necondiționată, dl Radu Câmpeanu, mai demult lider liberal. Da, nimeni nu va rămâne izolat, nici dl Cerveni, poate nici chiar dl Ion Brătianu. Iar dacă toți îl ocolesc pe dl Vadim Tudor, convertit la europenism, ce bune vor fi în parlament
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
ar fi că poporul îl face pe suveran, este suveranul suveranilor. O serie întreagă de aforisme, maxime, "principii" transferă asupra polului colectiv al puterii, asupra masei, atributele rezervate anterior polului individual, șefului: originea divină (Vox populi vox Dei) și obligativitatea necondiționată ("s-a hotărât în unanimitate"), la care se adaugă argumentul ambiguu al numărului: "proști, dar mulți". Cea mai gravă obiecție care s-a adus acestei teorii constă în aceea că recunoașterea are un caracter dizolvant, destructiv. A condiționa autoritatea și
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
ei foarte strânse, nu doar cu căutarea divinității, ci chiar cu construirea lui Dumnezeu - Dumnezeu hegelian fiind unul în devenire... Pentru Hegel totul se oprește practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o corespondență foarte strânsă între interioritatea umană și modelul Naturii... ...ceea ce e, totuși, destul de grav în estetica romantică, în special la Hegel, este afirmația, pe care n-o mai făcuse nimeni înainte, că arta e superioară Naturii. Eu cred
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
cu maeștrii Cristian Mandeal și Horia Andreescu. Sunt oamenii obișnuiți ai casei... Se poate spune. Dar fiecare concert, fiecare program, fiecare repetiție, se constituie într-o experiență captivantă, aventură către care melomanul atent dar și muzicianul de ansamblu este atras necondiționat. Astfel poate fi privită realizarea Simfoniei a 6-a, "Patetica", de Ceaikovski. În viziunea lui Andreescu aceasta se constituie într-o aventură a spiritului romantic de secol XIX, un roman, o lume mai puțin slavă și în primul rând europeană
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
romantic de secol XIX, un roman, o lume mai puțin slavă și în primul rând europeană, cu idealuri și nostalgii observate și trăite din perspectiva personalității unui artist ce aparține însă sfârșitului de secol XX. Construcția temeinică, realizată cu sprijinul necondiționat al muzicienilor orchestrei, a făcut posibilă acuratețea comunicării acestui mesaj de forță interioară. O săptămână mai înainte, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal am audiat o versiune surprinzătoare a Simfoniei a VI-a, de Schubert, așa numita "mica simfone în do
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
a lui Canetti!), deși unele lucruri continuă să-mi rămînă neclare. Nu e în discuție valoarea operei romanești a lui Saramago. Premiul Nobel ce i-a fost acordat în 1998 este pe deplin meritat. Chiar dacă nu mă număr printre admiratorii necondiționați ai acestor romane, trebuie să admit că ele sînt originale și puternice, atît ca imaginație, cît și ca scriitură. Problema mea, în legătură cu Saramago, este alta. Scriitorul portughez este departe de a trezi, prin opțiunile sale ideologice și politice, simpatia spontană
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
încoace cît poate întinde coarda în propriul său beneficiu. Cînd scriu despre politicianul român, mă grăbesc să precizez că nu mă refer și la politicienii peremiști, în frunte cu liderul lor, C.V. Tudor. Actuala putere din România s-a declarat necondiționat de partea NATO și a Statelor Unite în războiul acestora împotriva terorismului și a celor care îl sprijină. Cei care vor să știe cîte acțiuni ar putea cîștiga România, în calitate de candidată la intrarea în NATO, de pe urma acestei poziții inflexibile, nu-și
Urgențe mai noi și mai vechi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15822_a_17147]
-
ca mai întîi să demisioneze din funcția lui de reprezentant al României. Fiindcă dl Mihăescu n-a ajuns ambasador al României la UNESCO prin concurs, ci prin expediere. Ce vrea dl Mihăescu scuipîndu-i pe americani în timp ce președintele României se alătură necondiționat Statelor Unite? Glorie personală? Scandal? Cronicarul nu-și permite să-i facă proces de intenție dlui Mihăescu, dar își pune întrebarea ce caută ca ambasador al României la UNESCO o persoană care face altă politică decît România? Dacă are poftă dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
altă premieră, unanimitatea punctului de vedere asupra intervenției Statelor Unite. Chiar și ziariști cunoscuți pentru rezervele lor față de administrația americană au considerat acțiunile Statelor Unite pe deplin justificate. Nu numai atât, dar a existat unanimitate în a considera îndreptățit și normal sprijinul necondiționat pe care România s-a oferit să-l acorde Americii în lupta împotriva terorismului. * Remarcăm în ADEVĂRUL un interesant punct de vedere de Cristian Tudor Popescu. Editorialistul e de părere că terorismul este o formă a totalitarismului. Indiferent de forma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
greutatea, directețea poemelor ar fi fost exclusiv politice, acum s-ar fi simțit nevoia contextualizării - or, nici nu poate fi vorba de așa ceva. Protestul împotriva unui regim se estompează - rămîne un protest la fel de puternic împotriva compromisului, împotriva oricărui pact social necondiționat. Și atunci trebuie identificate coordonatele autenticității teribile a textelor poetei. Biografismul pe care și l-au adjudecat mulți poeți ai perioadei capătă la Mariana Marin un accent complet diferit. Ironia (din biografismul altor optzeciști) este înlocuită de duritate în stare
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
Nicolae Manolescu Într-o spirituală Cronică a mizantropului de pe vremuri, G. Călinescu ironiza pretențiile pe care scriitorul român le avea față de criticul literar. Acesta din urmă trebuia să fie, în ochii scriitorului, un fel de slujitor necondiționat și devotat, făcîndu-i mereu pe plac, gîdilîndu-l în tălpi și, la nevoie, ducîndu-i oala de noapte. Mi-am amintit de tableta călinesciană urmărind reacția unui cunoscut prozator român contemporan la o cronică literară defavorabilă, pe care a publicat-o România
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
N-am să uit niciodată cum la Avignon, un artist parizian important mă atingea și încerca să înfiripeze un dialog doar pentru că veneam din țara lui Andrei Șerban, pe care astăzi, aici, doar o mînă de oameni îl mai prețuiește necondiționat. Valoarea este mai presus de regimuri politice și de culorile pe care le au. Omagiul și reverența noastră trebuie să se manifeste nu întru folosul unui individ sau grup, ci în acela profund și esențial al societății. În Europa spre
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
Nici Iugoslavia nu e total opacă la avansurile ce vin dinspre fosta dinastie. în judecata mea, chiar americanii ar avea interes să vadă în toate aceste țări reinstaurări ale monarhiei. De ce? Pentru că acest lucru ar conveni englezilor, singurii lor aliați necondiționați. Care englezi par să trăiască - așa cum ne-a dovedit-o și nouă Tony Blair - o renaștere a interesului față de Balcani! Faptul că dl. Paleologu a făcut aparent năstrușnica sa propunere în revista "Plai cu boi" nu trebuie să ne descumpănească
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
acest text a fost victima confuziei regretabile dintre memorialistică și document. Este clar că nu poți da drept certă o afirmație diaristică - eventual, pui sub semnul întrebării anumite certitudini personale (cum foarte sugestiv face Andrei Codrescu - își revizuiește o admirație necondiționată pentru Mircea Eliade). Ridicole sînt "semințele" de polemică! Un punct de pornire a fost, spre exemplu, articolul domnului Gabriel Liiceanu, "Sebastian, mon frère". O figură de stil mai mult sau mai puțin reușită, un patos exagerat. De la reproșurile de mai
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
felul. Modalitatea de a învăța psalmodiind, tratamentul aplicat femeilor, lecțiile de protejare împotriva bombelor antipersonale sînt tot atîtea secvențe memorabile care culminează cu o imagine ce revine obsesiv: ,,ploaia" de proteze coborîte din cer cu parașutele în chip de ajutor necondiționat, acordat unor victime sacrificate fără scrupule. Un film de mare virtuozitate plastică, dar și morală, care anul acesta a fost vedeta mai tuturor festivalurilor, exercitînd o fascinație deosebită asemeni cu cea a nisipurilor deșertului. Provocînd oportun o necesară revelație. Pentru că
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
un rol foarte important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne absolvă pe noi receptorii, de vina de a fi înghițit necondiționat tone de ideologie. Un film precum "Pistruiatul" (după romanul lui Francisc Munteanu) este plin de ideologie, dar este plin și de intrigi clasice ale copilăriei și adolescenței. El este perisabil ca orice marfă mediatică sau ca o marfă ideologică? O
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
lui Ion Rațiu în veșnicie) și n-avem de ce le purta ranchiună că, la un moment dat, confruntați ei înșiși cu dificultăți, s-au retras din joc. Și să nu uit: reclamele. Din nefericire, mulți cred că tirajul mare este necondiționat prielnic reclamei. Ei se adresează, de aceea, fie televiziunii, fie cotidianelor. E un calcul greșit. Succesul reclamei depinde de natura ei: este evident că o reclamă de carte, de pildă, a unor edituri, cum publicăm și noi de la Polirom sau
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
De la primul schimb de priviri, obsesia lui Parry e deja declanșată: el �își dă seama� că toată viața lui a fost o pregătire pentru întîlnirea cu ateul Joe Rose, care îl iubește și care așteaptă ca Parry, prin iubirea lui necondiționată, să îl întoarcă spre Dumnezeu; hărțuirea care începe imediat se va încheia cu o tentativă de asasinat urmată de una de sinucidere. Rezolvarea epică a conflictului de suprafață, prin arestarea și apoi internarea lui Parry, nu închide cu adevărat problema
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
viitorului cîte ceva din măreția antumă a gestului său artistic. În fapt, lucrurile sînt mult mai complicate și ele nu pot fi traduse în termenii comozi ai identificării unui vinovat. Nici contemporaneitatea lui Stoenescu nu este vinovată de participarea aproape necondiționată la triumful artistic al pictorului, după cum nici posteritatea nu este în culpă din pricina galopantei erodări a unei opere atît de bogate cantitativ și așa de diverse stilistic și formal. Pentru că, într-un anume fel, pictorul însuși, prin natura talentului său
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
bętise? - recent publicată la București". În mediul românesc, de regulă, vinovăția se transferă asupra altuia. Spre a se păstra figura "superiorității" absolute a etniei noastre, obișnuim a incrimina Occidentul pentru că refuză să ne ajute, pe americani pentru că nu ne oferă necondiționat "clauza", pe maghiari pentru că ar complota neîncetat, pe evrei pentru că ar face un joc dublu ș.a.m.d. "Spiritul critic personal și al responsabilității civice sînt elemente ale unei culturi republicane și democratice care nu sînt încă asimilate și nu
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
au înțeles nimic din lecția istoriei, îi privește. Să nu se mire dacă, mai devreme decât își închipuie, vor simți cum se cocârjează sub povara insuportabilă a unicei caste coerente din România. În loc să facă gesturile normale pentru salvarea țării - privatizarea necondiționată și vinderea fulgerătoare a întreprinderilor -, ei trag de timp, cu complicitatea acelei secțiuni a societății pe care pot pune cea mai fragilă bază: securiștii de toate nuanțele. Mi-e și groază să-mi închipui ce gândesc liderii N.A.T.O. la
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
în scrisoare, că "îi mai scriu o scurtă prefață". Dar nu uit, ținînd seama de precedentele sale două cărți, că pentru dl N. Georgescu T. Maiorescu este marele inamic al lui Eminescu, încît rolul său, în elaborarea ediției princeps, trebuia necondiționat diminuat, deși e enorm de important. Și, apoi, bizarerie a întregului scenariu, de unde știe (vreau să spun cum poate proba) dl N. Georgescu că Maiorescu a folosit un manuscris pregătit de poet, cînd nu se știe măcar cînd a ajuns
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
conține în el o conotație de lipsă de demnitate morală: "Privește-mă, sunt în noroi, și mă și tăvălesc în el ca să îți trezesc frica să nu ajungi și tu așa ca mine". E manipularea prin excitarea perversă a reflexului necondiționat de supraviețuire a animalului din om. De aceea, azi în Franța cerșetorii se îmbracă în haine de duminică, curate și perfect călcate, fără cea mai mică urmă de rosătură. Stau drepți ca la paradă și întind mâna la doar câțiva
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
doar câțiva centimetri de corp, ca și cum ar vrea să îți dea "Bună ziua", de la aceeași înălțime cu tine. Ei întorc astfel cu perversitate perversiunea: "Te poți uita la mine liniștit căci nu vreau să îți trezesc frica și mila prin reflex necondiționat, ci prin catharsis, adică prin creier, și deși mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]