212 matches
-
va constitui cea mai amplă parte a poemului, avem din nou prefigurată imaginea acelei societăți medievale cizelate și elaborate, de această dată accentul căzând pe ritualul iubirii curtenești. O astfel de dragoste nu poate dura, de aceea cavalerul se simte neconsolat în ciuda intenției binevoitoare a naratorului de a-l sprijini în durerea resimțită acut, și plânge pierderea femeii iubite pe un ton elegiac („Eu cel prin moarte văduvit,/ De fericire jefuit,/ Suflet stingher, surpat, urând/ Zilele, nopțile la rând!/ Viața-mi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
această transcendere a ființei iubite, angelizarea, eterizarea ei, ridicarea pe un piedestal al perfecțiunii morale și al frumuseții absolute: „Cea mai frumoasă și mai bună,/ Desăvârșirilor cunună”668. Pierderea acestei minuni, prin moartea care răpește femeia iubită, duce la tânguirea neconsolată și tragică a îndoliatului cavaler, ce se simte, după edenica existență alături de Dalba, lipsit de orice reper, de orice sprijin, nu mai poate da un sens propriei existențe. Donna angelicata care era Dalba dispare și odată cu plecarea ei se pierde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
compară durerea sunt Sisif și Tantal, amândoi chinuindu-se pentru eternitate în iad. Durerea pierderii iubitei pare comparabilă cu supliciul celor damnați.”670 Man in Black (cavalerul în negru) trimite și la poezia lui Dante, care se simte cu totul neconsolat în absența Beatricei. Naratorul se trezește din reveria sa, cu povestea nefericiților eroi ovidieni în mână, cea care anticipase narațiunea de mai târziu, conferindu-i poemului o structură simetrică, și face un crez din a transpune în versuri, cât mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
străbătând "priveliști de vis", duce, ca în basme, într-un ambient de pace. Discursul în zăbranic cernit, reluat de la un volum la altul și devenit o patetică monodie, excelează în miresme metafizice, constituindu-se astfel într-un produs liric definitoriu. Neconsolată de dispariția propriei surori, Sora mea de dincolo (1980) un fel de bona dea modernă -, Ileana Mălăncioiu ridică evenimentul dezolant la nivelul unei drame pan-umane; rostirea înduioșată, intens-jelitoare, rămâne statornic în matca elegiei. Coborârii în pământ, i se substituie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al Legii rabinice, menit să devină nucleul Talmudului, care avea să fi studiat secole întregi de evrei, peste tot în exilul lor. De altfel, după distrugerea Templului, în 70, înțelepții evocă în Midrash suferința lui Dumnezeu însuși, imaginându-l plângând neconsolat și chemându-i în ajutor pe patriarhi, matriarhe și profeți. Pe o perioadă de cinci sute de ani, unii cer suferința și înmulțesc posturile, ca să nu se spună că și-au primit răsplata aici, fără să o aștepte în lumea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a luat mințile și căruia îi corespund versiunile tragice ale aceleiași teme din două piese no: Koi no omoni (Apăsătoarea povară a dragostei) și Aya no tsutsumi. În varianta tragică, bătrânul, ajuns în pragul nebuniei, se sinucide, iar fantoma lui neconsolată, obsedată de vechea pasiune până și dincolo de moarte, se întoarce pentru a o teroriza pe femeia care îi disprețuise sentimentele. Ky:gen-ul, în schimb, găsește pentru sminteala amoroasă a moșneagului o soluție mult mai blândă și totodată mai glumeață
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
destin; deznădejde; dorință; față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
renunță să mai pronunțe cuvîntul întreg ai cu-cu mva ca-ca-ca-ca a vrut să spună cartea, dar a optat pentru un cuvînt mai la-nde...gură vo-vo-lumul?"), Nineta Gusti (buruienoasă la vorbă, dar o persoană tristă, care a murit în mizerie, neconsolată de faptul că a părăsit-o Beligan), Dorina Done (mereu bine dispusă, tonică, dar care a murit destul de devreme, prin ...suicid!), genialul Șt. Ciubotărașu (despre care aflăm că după ce s-a mutat, cînd bea un pahar în plus, se ducea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și suferința sapient și demn asumată. "Doliile, spunea undeva Renan, fac mai mult decât triumfurile, căci ele impun datorii și determină efortul colectiv." Acum, când poporul nostru a fost silit să asume atâtea sacrificii, când atâtea dolii ne lasă etern neconsolați, gândurile unor oameni din alt veac despre suferința regeneratoare ne reconfortează. Am putea spune, împreună cu Pârvan, că "am fost ca și un lan de grâu copt peste care a căzut grindina". Fie acesta un prilej de severă meditație, de adâncire
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
urma după saturația și lepădarea convalescentului Michael de o relație nepotrivită, ca să zicem așa, asfixiantă tocmai prin secretizarea partenerei lui? Fapt e că Hanna dispare din locuința din Bahnhofstrasse, de la serviciu, din oraș, fără să sufle o vorbă. Eroul nostru, neconsolat, va fi urmărit de imaginea trupului ei de rasă, de Nausiacaa, cea de neînlocuit, nici măcar de colega Sophie, și nici de soția de mai târziu, Gertrud. Evident marcat, Michael trece printr-o nouă încercare afectivă, de la acel indiscernabil elan sentimental
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
apel, recursul la tiparele și tematicile de factură romantică. Cu toate acestea nu se poate spune că autorul Oaselor de sepie a refuzat în totalitate modelul laic și raționalist leopardian, cu care se aseamănă prin viziunea pesimista asupra vieții nefericite, neconsolate, dominate de dezamăgire, dar plină de demnitate.144 Criticii au remarcat faptul că Montale nu continuă direcția aulica Petrarca Leopardi. Gilberto Lonardi vorbește chiar despre apetrarchism, dacă acesta înseamnă refuzul de a crede orbește în poetica de sorginte clasicista a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
organicitatea și focalizarea de caracter) și vrea să răzbune nedreapta moarte. Îi ucide pe cei doi frați (fiind însă, la rîndul lui, rănit mortal de Ferdinand), după ce, anterior, într-un moment de confuzie, omorîse și pe Antonio, soțul secret și neconsolat al Ducesei de Amalfi. Supraviețuiește doar fiul cel mare al cuplului (o aluzie pasageră din text acreditează existența și a unui al patrulea băiat al Ducesei, mai mare, din prima căsătorie Dumitru Dorobăț acordă atenție acestui misterios personaj în prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cruntă e nudă, însă frumusețea voalată de ceva ce o depășește încearcă și ea să găsească drumul spre cuvînt. "Mi se întîmplă, totuși, să fiu mai puțin tranșant: nașterea îmi apare atunci ca o calamitate fără de care aș fi rămas neconsolat". (NN) Dacă Cioran este în așa măsură locuit de gustul paradoxului, e și pentru mobilitatea hermeneutică și polisemia pe care le comportă acesta, așezînd principiul contradicției în miezul său și făcînd să explodeze unitatea monolitică a logicii aristotelice. Fizica cuantică
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un raport în care subiectul ar fi perfect detașat și neutru în fața unui obiect de studiu pasiv, ci ca o relație infinit mai complexă și nuanțată de întrepătrunderi și influ ențe reciproce. În citatul de mai sus, cuplul opozitiv calamitate / neconsolat nu anulează vanitatea intrinsecă a vieții, dar introduce privirea subiectivității, singura capabilă să altereze modul în care o suportăm. În această estetică a distanței față de sine, de Dumnezeu, de lume, pe care o practică Cioran, accentul personal al ambiguității sale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
decadente încât Jean de Palacio face din ea un "mit privilegiat" (mythe privilégié)"391 este recuperată în pictura simbolistă. O serie de acte crude prezidează acest lirism, pierderea lui Euridike și moartea lui Orfeu, fie în varianta în care acesta neconsolat de pierderea femeii iubite se sinucide, fie în aceea în care este ucis de menade. Legat de pierderea lui Euridike avem pictura lui Charles de Soucy, Orfeu și Euridike (1922), intens dramatizată, cu o notă ușor artificială, deloc străină sensibilității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
damnatio capitis cu feminitatea este clar subliniată în ambele tablouri, fecioarele crude contemplând obiectul venerației lor, le chef coupé, pe care și-l aproprie hieratic. Alexandre Séon, elevul lui Puvis de Chavannes, ne înfățișează un Orfeu la marginea unei stânci, neconsolat de pierderea iubitei sale. Pictorii simboliști-decadenți găsesc în Orfeu emblema unei melancolii fără leac, cât și posibilitatea de a sublima în artă întreaga suferință a celui care a pierdut orice rațiune de a exista. Totodată, Orfeu apare ca un efeb
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mine!” Natura întreagă parcă este imprimată de suferința acestei femei ce simte însingurarea, care își plânge copilul înstrăinat ce ar fi trebuit să îi fie aproape, să îi rămână sprijin la bătrânețe. Semiobscuritatea încăperii sugerează, de fapt, tenebrele unui suflet neconsolat. Mama nu se poate mângâia cu gândul, că în clipele dureroase ale bătrâneții sau chiar ale sfârșitului nu-l va avea alături pe mult doritul băiat. Pustiirea sufletească vine din acest dor necurmat pentru cel căruia i-a dat viață
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Esprit" sau "Les temps modernes" mă apucă groaza"199. Exempla non sunt multiplicanda praeter necessitatem. Fidel disciplinei cotidiene a scrisului, acesta acumulează o impresionantă operă filozofică, dar nu se preocupă nici măcar s-o publice. Motivul? "Scriu pentru sertarul meu", remarcă neconsolat 200. Reflecțiile concentrate și corozive care îi ies din condei reprezintă un mic și dens carnet: Breviarul haosului (Bréviaire du chaos, 1982). Acestuia i se adaugă dicționarul său personal de pesimism: Abécédaire de Martin-Batôn (1994). Adnotări fulminante, maxime și sentențe
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
foc, o fugă teribila pentru supraviețuire. Rușii, KGB.ul se pare că nu au fost străini de acest lucru, procesul care a urmat fiind un simulacru. În urma accidentului au pierit 53 de oameni, și au rămas orfani, văduve și părinți neconsolați pentru totdeauna. Comandantul grec nu a respectat regulile traversării strâmtorii, cei care erau de serviciu dormeau sau erau beți... au fost bani mulți în joc și multe suspiciuni, o treabă murdară! Vasul a ars 2 luni în strâmtoare, explozia spărgând
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
are un înțeles simbolic, adânc, doar mie revelat. Voi recita iarăși, cu voce tare, versuri pe care pereții zugrăviți ieftin ai ruinelor mi le vor întoarce prin aerul saturat de moloz sclipitor. 128 Voi fi iar văduvitul, sumbrul, în veci neconsolat prinț aquitan... O bucurie tristă îmi însoțea reveria, așa încît abia mi-am dat seama când s-a aprins focul de tabără. M-am dezmeticit când am văzut întregul rug, înalt de câțiva metri, cuprins până în vârf de limbi răsucite
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
reproșuri chiar pentru ea. - Nu fi prea aspră cu tine, încercă să o consoleze Kara. Auzul e simțul cel mai ușor de păcălit. Noi nu prea folosim iluzii auditive în spectacole. Ni se pare un truc prea ieftin. Sachs, evident neconsolată de cele spuse de Kara, adăugă cu regret: - În timp ce eu și Roland încercam să ne recăpătăm vederea, el a profitat și s-a făcut nevăzut la târgul meșteșugurilor. L-am văzut apoi 15 minute mai târziu - un motociclist cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pasăre abia prinsă își izbea ciocul, înnebunită de spaimă, de zăbrelele unei colivii, cu sălbatic dor de ducă. Câteva zile mai târziu, ne-am despărțit. La gară, în fața vagonului cu care Bianca și Maria se înapoiau spre Triest, mă uitam neconsolat la amândouă, fără să le pot deosebi, așa cum ele salutau de plecare, tăcute și triste, asemenea celor două lacrimi ce mi s-au rostogolit pe obraji. De-a lungul șinelor rămase goale, soarele își scăpăra argintul. „Prietenul” meu - scriitorul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
tâlc din graiul ei lipsit de nuanțe. Privirea ei stranie și dezolată nu găsea niciodată obiectul potrivit de care să se prindă. Cercetam cu falsă nepăsare, chipul pământiu, nasul lustruit, și părul ei verde. Cred că Nora se simțise profund neconsolată din cauza chipului ei șters. Era însă fotogenică. Pe deplin conștientă, se fotografia des, mărindu-și copiile. Semăna în unele cu o celebră tragediană, iar în celelalte poze, putea să fie ușor confundată cu o frumoasă vedetă de cinematograf. Privindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
nu era surprins. De când sosise la Lamb House, stăpânul Îi păruse neliniștit și tulburat, fornăind și oftând de unul singur, săltând mâinile parcă gata să Înceapă o lamentație, apoi lăsându-le să-i cadă Într-o disperare mută. Se arătase neconsolat să vadă ciotul bătrânului dud răsturnat de furtuna năpraznică din iarna trecută. I se spusese despre el, desigur, la vremea potrivită, și Îi dăduse permisiunea lui Gammon să taie crengile și ramurile mai subțiri pentru butași, apoi să reteze trunchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
avea urechi pentru ea? Mama a dispărut în sicriul peste care pământul cădea cu un zgomot răsunător. Fratele nu era cu gândul decât la el însuși, la fericirea lui temerar asigurată și, parcă nepăsător, departe. Tata, care, asemenea sorei, rămânea neconsolat în urmă, mi se părea micșorat, dacă nu intrat la apă. Arăta de parcă nu avea să fie în stare să îndure mult timp atâta părăsire; și curând după moartea mamei mele a început să trăiască cu o văduvă, care, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]