334 matches
-
cu scopul de a arăta tuturor efectele nefaste ale comunismului. Dar, din păcate, astfel de demersuri nu au avut rezultatul scontat, nu au reușit să contracareze efectele proiecțiilor pe care nouă generație le-au preluat din familie sau din lecturarea necritica a panseurilor comuniștilor din toate țările, uniți în nevoia lectorilor de a se lasă capturați de o ideologie ce le promite o lumea fără durere, întristare și suspin. Este lesne de constatat că maniheismul specific disputelor politice de la noi este
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
și de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atașament normal și existența unor căi bizare de a răspunde la stimulii din mediul înconjurător (apud Gherguț, 2005). Afecțiune manifestată prin replierea totală în lumea interioară, mod de gândire centrat pe subiectivitate, necritic și rupt de realitate, dominat de fantezii și trăirea exagerată a unei vieți interioare. Copilul dispune de un repertoriu limitat privind zonele de interes și atrage atenția în special prin lipsa reciprocității sociale, tulburarea comportamentelor nonverbale de comunicare; evită să
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Au apărut, astfel, caricaturi grotești. Apare evidentă deplasarea dinspre diferențele de gen spre inegalitatea de gen, prin mecanismele de socializare. Acestea au rămas aceleași, indiferent de perioada la care ne raportăm, deși conținuturile inevitabil diferă. Ceea ce se petrece este asumarea necritică. În momentul în care accepți în intimitatea profundă faptul că trebuie să faci ce ți se spune doar pentru că ți se spune și pentru că ceilalți o fac, modelul se va reproduce, mecanismul te-a prins. Dar și atunci, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
politic marcate de autori precum François Furet (1995) ori Stéphane Courtois (1997), orientată cu precădere spre extremele „sistemului”, „călâii” (organele de represiune ale regimului comunist) și „victimele”, precum spre diferitele forme de opoziție, de la „rezistență” la „dizidenta”. Caracterul polemic, acumularea necritica de documente și moralizarea discursului au fost principalele reproșuri aduse acestei istoriografii, orientată prioritar spre judecarea și condamnarea trecutului, respectiv spre eroizarea rezistenței și opoziției la „comunism”. Este cazul exemplar al comisiilor istorice conduse de Vladimir Tismăneanu („de analiză a
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
elită, a exodului de după război. Pe lângă aceste variații de sensuri cultural-naționale, cercetarea științifică a fenomenului exilului românesc este Îngreunată de lipsă instrumentelor necesare: datele statistice, biografiile analitice, istoriile instituționale, categoriile juridice fie lipsesc, fie presupun o critică preliminară minimă. Preluarea necritica a reprezentărilor indigene, cele ale actorilor direct implicați În ceea ce se consideră a fi o „istorie a exilului”, e favorabilă perpetuării miturilor și fantasmelor legate de exil, mai putin adevărului istoric. Accesul la surse este Îngreuiat de absență sau indisponibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe care Maurer declară că a observat-o... prea târziu.... Cartea ne prilejuiește și câteva observații, care, oricum, nu-i diminuează meritele. Prima s-ar referi la faptul că ieșirea de sub condamnabila obediență și tutelă sovietică este văzută, automat și necritic, ca o la fel de condamnabilă orientare... naționalistă. Citatul (însușit) din raportul diplomatului maghiar Kalman este edificator: "Faptul că Ceaușescu, Apostol și Voitec au vorbit atât de mult de activitatea PCR și de necesitatea scrierii istoriei Partidului fără a fi menționat PCUS
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
argumentele juridice ale Ministerului nipon al Afacerilor Externe, ce neagă necesitatea luării unor măsuri juridice prin care s-ar recunoaște responsabilitatea statului japonez. Spre deosebire de adepții celei de-a doua poziții, de reclamare conflictuală a asumării responsabilității, ei adoptă o atitudine necritică față de guvern. Evitând să abordeze chestiuni legate de responsabilitatea juridică a statului japonez, discursul lor profund moral seamănă cu multe altele care, orientate în direcția statu-quo-ului, fac mai degrabă apel la conștiința celor ce dețin puterea decât să facă cereri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
pentru a intra în dialog cu el; în culturile asiatice, interacțiunea didactică este preponderent monologică, iar studenții sunt învățați să-l asculte atent pe profesor fără a-l întrerupe, să nu pună întrebări, să preia informația de la profesor în mod necritic. Diferențele dintre cele două modalități de interacțiune se explică prin două sisteme ale politeții diferite: sistemul politeții ierarhice din țările asiatice și sistemul politeții egalitariste din Statele Unite (Scollon, Scollon, 1995). Diferențe culturale apar chiar și în cazul unor texte canonice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
101 Ibidem, p. 90. 102 Descrisă sub titlul "un succes: industrializarea rapidă" (Ibidem, p. 194). 103 Vezi Jacques Dupâquier, La "déstalinisation" des manuels de géographie în "Commentaire", nr. 100, iarna 2002, pp. 972-976; autorul atrăgea atenția asupra utilizării îndelungate și necritice a surselor sovietice în manualele franceze, ignorând falsurile intenționate pe care le conțineau. 104 E.P. Désiré ș.a., op. cit., p. 197, 199. 105 După ce se prezenta succint scopul educației sovietice (toți tinerii trebuie să devină "buni comuniști"), se ajungea și la
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fiind cel mai bine definită prin metafore antagonice (strategii versus tactici, disciplină socială versus dezordine, hegemonie versus rezistență, putere descendentă versus putere ascendentă, și, de ce nu, burghezie versus proletariat, evident în formele actuale și dincolo de ideologii perimate, a căror adoptare necritică, dar și respingere paranoică, impietează asupra oricărui demers cu intenții oneste), toate motivate de plăcere (plăcerea de a produce propriile sensuri ale experienței sociale și plăcerea de a evita presiunea disciplinei impuse de "blocul de putere").475 Obiectele culturale însă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca fiind un produs secundar al schimbărilor în structura socială. De fapt, influențele politice explică mult mai multă varianță decît o fac caracteristicile indivizilor care țin de structura socială (cf. tabelului 6.3). Ele ne avertizează de asemenea împotriva acceptării necritice a teoriilor econo-mice care tratează toate atitudinile politice ca și cum ar fi pur și simplu derivate din condițiile economice. Nu reiese clar nici care dintre cele trei seturi presupuse de atitudini valorile trecute, compararea trecutului cu prezentul sau performanța prezentă este
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
iată câteva tipuri de atitudini care pot fi adoptate de un manager în condițiile luării unei decizii: • atitudine necondiționată - cel care decide ignoră informațiile despre riscurile existente și continuă ceea ce a început; • schimbare neconflictuală - cel care decide acceptă în mod necritic un curs al evenimentelor care este „popular” sau „în top”, fără să ia în calcul costurile sau riscurile; • inerția necontestată - apare atunci când managerul nu consideră consecințele acțiunii sau ale deciziei ca fiind foarte importante și, prin urmare, decide să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și idei care îi ghidează întreaga existență. Ele reflectă și transfigurează atât experiența proprie, cât și experiența semenilor devenind, în cele din urmă anticipații, generalizări și optimizări ale proiectului existențial. Idealul nu reprezintă o simplă formulă cognitivă de viață, preluată necritic din afară ci este plămădită de individ în funcție de particularitățile lui proprii, astfel el integrându-se valorilor personalității, cu timpul devenind o valoare personală. În structura psihologică a idealului se includ trei elemente fundamentale: sensul și semnificația vieții (direcția spre care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fi, de asemenea, reflectată în tipul de întrebări și în comentariile care apar de-a lungul interviului (această problemă nu va fi însă abordată în volumul de față). Deși mulți dintre cercetătorii care utilizează povestea vieții lectură relativ naivă și necritică, abținându-se, de altfel, de la interpretări teoretice detaliate, oricine citește o poveste a vieții va aduce cu sine, în interacțiunile cu textul și cu cei din jur, în mod inevitabil, cultura, limbajul, experiența și așteptările. Încerc să fiu o „ascultătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
apoi, încrederea în sine stimulată de succesul unui tip privilegiat de cunoaștere (cea tehnică). În această ordine, presupozițiile modernității iluministe par a fi multiple. Orice cunoaștere exclusivă a unei singure lumi are drept consecință faptul că acesteia i se atribuie necritic superlative. Numai prejudecățile reziduale ale tradiției creștine l-au putut face pe Leibniz să creadă că trăiește în „cea mai bună dintre lumile posibile”.) Drept urmare, modernitatea declanșează procesul de evaluare critică prin separații orizontale ale diferitelor culturi, plecând de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
printr-o contradicție de tip dialectic, ci prin contrariere de natură retorică. Înarmat cu această remarcabilă intuiție, H.-R. Patapievici nu precizează totuși relația dintre diagnostic și terapie. Aceasta pare obnubilată de referințe uneori foarte eterogene. Nu putem folosi întotdeauna necritic un diagnostic bun pus de un autor cu soluții vădit proaste - cum ar fi Gianni Vattimo, de analizele căruia volumul face uz. O critică teologică a modernității nu poate adopta soluția creștină („Viu este Dumnezeu”) fără analiza explicită a „ispitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru aproape toate formele de comportament. Procesul de imitare se realizează în mai multe etape, după cum arată Melvin L. DeFleur
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Conduită, conduite purtare, comportare (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Conduită altruistă este comportamentul de ajutorarea altora, satisfacția personală fiind cîștigarea unei astfel de atitudini. Conformism acceptare mecanică, necritică a unor idei, hotărîri sau convingeri ale altora (Dicționarul Limbii Române Contemporane, V. Breban, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1980). Conștiință (engl. consciousness, fr. conscience) vizează domeniul vieții interne și se exprimă prin stări psihice (încordare, bucurie, neliniște, durere, plăcere
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
conform căreia orice curriculum trebuie fundamentat dintr-o perspectivă antropologică largă și nu restrâns (ca în gândirea curriculară modernă) la „scopuri”, „abilități” etc. definite pragmatic și tehnicist. Postmodernismul este în esență un neoumanism, și orice încercare de a-i contesta necritic valoarea este nu doar o eroare științifică, ci și o dovadă de antiumanism. Nu-i mai puțin adevărat că gândirea postmodernistă s-a exprimat adesea în manieră „nondirectivistă” și mulți au confundat-o cu neorousseauismul și nondirectivismul de la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1981)53. El susținea că fiii de proletari opun „rezistență” pe parcursul școlarizării atât curriculumului oficial, cât și curriculumului ascuns. Bowles și Gintis (1976)54 au dedus de aici că teoria reproducerii sociale este contestabilă și că se bazează pe preluarea necritică a ideilor marxiste. Teoria rezistenței a dat naștere unor dispute aprinse. S-au antrenat în aceste dezbateri: Anyon (1988, 1992)55, Apple (1982)56, Apple și Weis (1983)57 și Giroux (1981, 1983)58. S-au format două tabere: conservatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi răspuns la adevăratele lui trebuințe" (Eminescu, 1998: 280). Pe aceeași linie, apare la Eminescu ideea prezentă mai târziu și la Motru, Drăghicescu și alții, conform căreia liberalismul, libertățile au fost prea repede introduse în spațiul nostru, ca forme preluate necritic din Occident. "I-am dat moșie de veci pentru ca să o lase în părăginire; l-am făcut singur stăpân pe sine pentru ca nimeni să nu le mai stea în cale celor ce voiesc să-și facă parte din averea lui; i-
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
practici protecționiste, instituirea unor raporturi de compensație (ntre clasele conducătoare ș( populație. Ieșirea din semibarbarie este posibilă prin construirea unei civilizații rom(nești care să se sprijine nu pe (mprumuturi (sau nu exclusiv pe (mprumuturi ș( mai ales prin preluare necritică), ci pe ceea ce am construit noi (n decursul istoriei. Prin impunerea din exterior a unei structuri politice ș( introducerea (n circuitul economic capitalist occidental este amenințață "autoreproducerea structurilor istorice naționale, ameninț(nd ființa națională (nsăși.." (Ungureanu, 1988: 103). "C(nd
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
important al nereușitei sau al dezadaptării școlare. Autismul desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psiho-afectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie). În autismul infantil, care debutează de obicei precoce (aproximativ 2-3 ani), copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu-se în lumea sa lăuntrică în care își satisface dorințele
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
executori sau executanți aceasta este intrarea pe care și-o fac în roman Apostol Bologa și Puiu Faranga. Primul apare drept exponent temporar, dar probant, al unui sistem la ordinea căruia veghează cu sîrg indescriptibil. Natura singulară a atașamentului său necritic față de rigoarea marțială statală și legislativă , aplicată metodic, este de la început suspectă. "Zelul" despre care s-a tot vorbit pentru a așeza în contrast, și mai bine, criza, transformarea ulterioară a lui Bologa, schimbarea de atitudine etc. arată în fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a reflecțiilor teoretice, dar nu și o renunțare la cercetarea empirică, adevărata esență a științei politice din SUA. Poate că problema majoră o va constitui depășirea unei non-evaluări incorect interpretate, care a sfîrșit prin a se traduce într-o acceptare necritică și într-o reafirmare a modelului american de democrație, minimalizat și fără forța de propulsare a contradicțiilor dintre egalitate și libertate, dintre egalitatea șanselor și egalitatea rezultatelor (pentru critici incisive, McClosky și Zaler 1984; Verba și Orren 1985; Verba, Schlozman
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]