668 matches
-
ele... / un cântec duios / sau un vaiet! Spuneți-mi! / Ce a fost!?..“. Chiar dacă încercăm să surprindem, în nucleul acestui exemplu, țesătura firelor de aur urzită între „dianoia” (gândirea discursivă), „nous“ (intelect), „alogos“ și „eidos“ (idee), vom înțelege că este de necuprins vibrația subtilă a întrupării cuvântului (ascuns sub simbolul hieroglific) proiectat prin infinite oceane celeste de o unică esență reflectoare a Fiat/ului Creator. Prin schematizare și tipizare decorativă, sedus de latura tematică, locus logicus de factură axiomatică din „Firul de
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Electrecord, un pas mai mult, din ce în ce mai cert, spre consacrarea în muzica folclorică românească, pe care interpretul Marius Cristian Brutaru o slujește cu dragoste și respect, prin a-i purta în glas și în suflet cântecele dobrogene, neegal de frumoase și necuprins de bogate în cultură și tradiție. Cu acest CD, interpretul Marius Cristian Brutaru sporește repertoriul său muzical și, deși e foarte tânăr, fiind talentat, disciplinat și foarte sârguincios începe să adune tot mai mulți pași în urmă, pe când cei din
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
al trăirii pasionale, al arderii vitaliste, „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... Evanghelia Tăcerii este o carte rară, despre trăirea intensă a sentimentului „rostirii nerostite”, în care marile teme ale creației nu sunt ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
-l însoțesc, care stă la masa rotundă a poețilorși soarbe din pocalul nemuririi când soarta i-l întinde, care simte și trăiește clipele veșniciei nu-și cunoaște măreția. El, reporterul, nu moare niciodată, el lasă în urmă amintirea trăirilor din necuprinsul omenirii. Reporterul simbolizează chemarea cerului, vocația perfecțiunii, demersuri inițiatice și, nu în ultimul rând, libertate, pentru că, numai în măsura în care omul este liber, el poate crea.El este cel care închide cerul și trage cortina. Cu toate acestea, există un reporter special
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
atrag pedeapsa pe pământ. Sfântul Arsenie Boca - Dumnezeu nu este nicăieri pentru cei ce privesc trupește, căci e nevăzut. Sf. Simeon Noul Teolog - Nu căuta cu mintea ce este Dumnezeu și unde este. Căci este mai presus de ființă și necuprins de loc, fiind mai presus de toate. Teognost - Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el își poate găsi liniștea si fericirea. Fericitul Augustin - Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, și cei ce-L caută Îl găsesc pe
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
-n calea care se deschide Pe strunele iubirii cânt. Dorințe-abia întrevăzute Din pumnii zorilor culeg, Nuanțe sacre, neștiute, Încep ușor să le dezleg. Ies din desișul neputinței Cu gândul ferm și pas întins, Iar prin altarele credinței Simt mângâieri de necuprins. Înscris la școala împlinirii, Cunosc noi sensuri de a fi; Pășind pe pragul fericirii, Conjug doar verbul a iubi. Cu firea-n plină înflorire, Cu hotărârea la oblânc, Adun seninul în rostire Și-n slove caut mai adânc. În sfera
PE STRUNELE IUBIRII CANT de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368311_a_369640]
-
Acasa > Literatura > Proza > EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ȘI NU, NECUPRINSUL FIINȚEI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului fragment de roman "Clovnul din mine" Cineva îmi spunea într-o zi: fă o minune să-mi treacă starea asta de nervi, să
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
care mă regăsesc de multe ori și mă înfurii ca un copil năzdrăvan care afirmă hotărât că cineva i-a stricat jocul. Eu mi-l stric de fapt lăsând cale iluziilor... Referință Bibliografică: Eu sunt absolutul? Între da și nu, necuprinsul ființei / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI, 26 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
compusă din alte șapte verticale către care ființa ta prinsă în busculada traumelor aleargă neîncetat prin cerul albastru intens al nopții sale ființa lunecă de-a lungul unui trunchi din crengi alfabetul rămâne același - necunoscutul fiecare punct fiecare arcadă a necuprinsului lasă în urma sa odată cu trecerea spațiului talpa unui timp în care cuvintele uită să mai adune semnele semnele se adună într-o aripă de lumină născută în pântecul soarelui grația fracțiunii de înaintare a ființei stă într-un glas - cel
BUSCULADA TRAUMELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367832_a_369161]
-
lor împărătească? Ah, sunt și eu din liliac domnesc, Din el voi fi și-n alte primăveri, Când cerul de-ntuneric e sărbătoresc, Aș vrea cu liliacul sus să fiu, Prin încercări. Un cer de floare liliachie, pământesc, Predomine în necuprins de primăvară, Din doruri mari, ce nu se întâlnesc, Căci regăsite-au fost demult,-ntr-o vară. LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LILIACUL / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
LILIACUL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367960_a_369289]
-
Ce murmur zânatic râul din vale! Ce ochi suavi avea căprioara, prietena-mi! Toate-mi apar în minte acum. Ce căutăm pe poteci neștiute? Câte gânduri zburdau în mintea-mi de copil! Ce bucurii îmi aprindea în suflet să cotrobăi necuprinsul și neștiutul! Le trăiesc toate, sunt vii. Pădurea e departe acum, Pare întunecată și goală, Păsările și-au încetat ciripitul Și nu mai pot patrunde în încâlceala ramurilor bătrâne. De ce nu mă mai primești nici cu gândul? De ce te-ai
NOSTALGIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368019_a_369348]
-
neascultare din a fi bine, iar să ne întoarcă la aceea prin întruparea Sa. Acesta este praznicul nostru; aceasta sărbătorim astăzi: venirea lui Dumnezeu către oameni, ca prin aceasta noi să ne ducem sau să ne întoarcem către Dumnezeu." „Cel necuprins Se vedea Prunc..." Iisus Hristos Și-a pregătit El Însuși în Fecioară trupul ca biserică și l-a făcut al Său, făcându-Se cunoscut și locuind în el. Sfântul Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
mele domestice. Oskar avea o tanti Rosa, îi cânta la mandolină, „Lasciati ogni speranza”, o înveselea, până ce a făcut femeia un infarct ireversibil. Chiar împăratul muștelor a bâzâit un pic. Pot ridica castele ale furiei, dar istoria iubirii este de necuprins. De aș petrece cu tine o iarnă la Marienbad sau la Baden-Baden. Iarna, acolo nu este nimeni, doar niște lei de piatră mai mârâie în pustiu. Malina nu era malignă, sigur. Extrem de tare chestia și incredibil de aproape, mai să
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
mea iubire Ne vom arunca în mări! Îmbrăcați în nemurirea Nopților din paradis, Viselor vom da plinirea Focului ce ne-a aprins! Zori de rouă se vor scurge Peste jarul cel nestins Și în brațe se va frânge Zborul către necuprins! Și în brațe se va frânge Chipul tău, precum un vis! Referință Bibliografică: Zori de rouă, flori de tei! Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2024, Anul VI, 16 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita
ZORI DE ROUĂ, FLORI DE TEI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367500_a_368829]
-
către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului... În altă ordine de idei, cunoașterea înseamnă dragoste, nu dominare ori stăpânire. Cunoașterea contemporană este mult diferită în comparație cu perspectiva contemplației, propăvăduite de Sfinții Părinți ai Bisericii. "Astăzi noi cunoaștem cu mâinile. În modernitate cunoașterea, considerată a fi obiectivă, presupunea înlăturarea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
ar fi prăbușit, din simplul motiv că relația această de rudenie, suplinește pentru el o altă lipsa. Aceea a dragostei pe care numai mama și tata ți-o pot oferi. “Legătură copil părinte, una dintre reflecțiile cele mai pregnante ale necuprinsului încredințat de Dumnezeul infinit cuprinsului; măreție a exprimării chipului Tatălui în spiritele în care El a suflat viața-I pentru a da primului contur de lut formă dumnezeirii. Zâmbet, mângâiere, vorba cu alin, învățate de Adam de la Dumnezeu Însuși în
UN ROMAN AL IUBIRII DE DUMNEZEU SI DE APROAPELE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367211_a_368540]
-
neascultare din a fi bine, iar să ne întoarcă la aceea prin întruparea Sa. Acesta este praznicul nostru; aceasta sărbătorim astăzi: venirea lui Dumnezeu către oameni, ca prin aceasta noi să ne ducem sau să ne întoarcem către Dumnezeu." „Cel necuprins Se vedea Prunc..." Iisus Hristos Și-a pregătit El Însuși în Fecioară trupul ca biserică și l-a făcut al Său, făcându-Se cunoscut și locuind în el. Sfântul Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
plânge când moare E cea ce de dragu-i scurma pământul. Bărbatul e totul, noapte și zori, Ziua cea albă și cea curcubeie, Și stie-a trezi făcând chiar furori Otravă și mierea ascunsa-n femeie. Cel falnic, cel mare, cel necuprins, Cade sub secera vieții, învins De ochii lui orbi, nu văd că scâteia Ce îi dă strălucirea este însăși femeia. Referință Bibliografica: Bărbatul / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de
BĂRBATUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364637_a_365966]
-
Ziditorul său. De aceea, pentru atei, Crucea este nebunie, după cum spunea cel mai mare apostol, Pavel, pentru că nici o religie anterioară Mântuitorului nostru, nu a ridicat înțelegerea umană la dumnezeirea mai presus de rațiune. Căci altfel este de neînțeles cum Dumnezeu Cel necuprins se face om, cum El suferă bătăi și batjocuri de la propria Sa făptură. Și toate aceste suferințe sunt doar pentru a se face mântuire și a da nădejde de mântuire omului, care până la moarte și dincolo de ea, sălășluiește în Dragoste
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
s-a umplut povestea de noroi Iar umbrele de râs s-au veștejit Mai înainte de-a ne fi-ntâmplat Unul într-altul și de-a fi atins Un țărm măcar, de vis adevărat... Mă tem că-mi va rămâne necuprins Pentr-un alt veac și pentr-un alt destin... Iubirea mea, în gândul tău mă sting Ca soarele ,puțin câte puțin... Devreme-apun iar ploile... ne-nving... Referință Bibliografică: Poem melancolic / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul
POEM MELANCOLIC de AURA POPA în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349215_a_350544]
-
dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de ciudă și se chiteau cum să dea la noapte lovitura, să mai disipeze, precum haiducii de odinioară, bogățiile de necuprins ale norocoșilor lor consăteni (prost să fii noroc să ai cum bine spusese moș Mucalău, un înțelept local). Numai că, he, heee, familia Călcâi nu era formată din proști! Înfruntând cu vitejie blestemele părintești, au încărcat totul în Dacia lor
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
conștiință a unei viziuni metafizice, care subliniază distanța dintre cele trecătoare și cele veșnice: “Țăranul român își exercită ființa pentru a depăși trecătorul din el. Trăiește condiția materială cu conștiința că a rămâne în ea înseamnă a rămâne în păcat ... Necuprinsul lumii acesteia, tainele țesute în fiece făptură, în fiece chip, în fiece act și trecere, tainele existenței sale înseși îl fac să răspundă, îl fac să lupte pentru cucerirea sensului și sprijinului absolut: Dumnezeu”. Dumnezeu este în lumea satului o
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
că ea încetează perceperea cu minutarul a trecerii timpului; e semn că anii fetei galopează de parcă viața i-ar fi datoare să-i arate și încuviințeze cât mai mult și prematur din ea...! Domnișoara aceasta este tânăra și dăruita cu necuprins duh de cântec, Cătălina Alexa, vioaie și visătoare, inocentă și îngemănată cu îngerul cercetării tainelor cerului inimii. E în căutarea sublimei cunoașteri, către care pornește totdeauna gândul pur, singurul luminat sub pleoapa îngerului. O frumoasă tânără, gingașă și visătoare domnișoară
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]