673 matches
-
că tu ești tu și dincolo de mine,Și-am să te las să zăbovești secundă,În sufletu-mi ce astfel se confundă,De netăgăduit, cu cel din pieptul tău...... răgaz pentru minunea ce-avem cu noi a duce,Cuprins de necuprins și-aceeașiSfântă Cruce!... XXX. CUM ÎI SCRII MAMEI?, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016. Mamei îi scrii în fiecare zi. Cu amintiri. Dacă ai câțiva ani și n-o mai ții minte de la o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/camelia_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DOAR O AMINTIRE... Autor: Luchy Lucia Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului DOAR O AMINTIRE... Mă las captivă gândurilor mele, suntem doar noi doi în necuprins... Ochii mei în lumina ochilor tăi s-au pierdut, gura mea-i hulpavă și tânjește după un nou și fierbinte sărut, mâinile-mi febril rătăcesc în căutarea brațelor tale de dor, și mă pierd în dorințe nestăvilite,nesfârșite, cândva, intens
DOAR O AMINTIRE... de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1471708884.html [Corola-blog/BlogPost/379200_a_380529]
-
Acasă > Poeme > Emoție > AM FOST Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului am fost m-a mărginit necuprinsul orașului atâta lume și singurătatea mea, țipând de mult, cândva m-am pierdut pe-o stradă, anonimă o casă un numar de nimeni știut o cameră, un pat și o carte pe-o pernă cu lacrimi am căutat dar nimeni
AM FOST de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_muha_1475133249.html [Corola-blog/BlogPost/365330_a_366659]
-
amestec de umbre și lumini e pânza aerului, îngemănare ce-n perdeaua zorilor s-a desfăcut. Visul s-a desprins din nepusele, vechi balamale, iar lacătul a ruginit sub ploaia multor întrebări... dar gândul neostoit străbate chiar, zone astrale și necuprinsul se deșiră-n nesfârșite peregrinări. Pe zidul tăcerii a-nflorit tencuiala, ca un suspin, iar prin perdeaua zorilor, răzbat tainice chemări, și sub talpa pașilor neînduplecați, de-atâta chin, scâncește ecoul unui dor sufocat... de cugetări. Dar din caieru-anotimpului încâlcit
NICIODATĂ TRECUT de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1496141938.html [Corola-blog/BlogPost/385102_a_386431]
-
tău, să nu te ajungă soarele, să nu-ți vadă ochii! Ai mare grijă! Femeia cea tânără a luat-o la fugă, nici nu s-a uitat înapoi, părea că se deșteaptă dintr-o beție, în vreme ce bătrâna se pierdea în necuprinsul dealurilor... Răsărea soarele, apoi apunea peste cele văzute și peste cele nevăzute, iar viața curgea mai departe, cu anii cei răi, cu anii cei buni, cu pace vremelnică apoi război, cu toate ale lumii. 1921 Venea o vară demult pierdută
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Pe spinarea unui vultur Îmi voi face așternutul. Să nu vatăm cu deochiul Să nu rănesc florile Să nu-mi înnegurez ochiul Să nu resping chemările. Cu fața la cer Mereu cu fața la cer Deasupra tuturor văzutelor Voi striga în patru zări Nevăzutului Necuprinsului Ce-mi va răspunde Și oaspete mă va primi. Eterată În propria-mi chemare Cu fața la cer Mereu cu fața la cer. Semper a facie caelum Respiciebat caelum, Semper a facie caelum In dorso aquilae Faciam lectisternia. Ne læderent oculus malus Ne laeseris
MEREU CU FAŢA LA CER de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1432628810.html [Corola-blog/BlogPost/344097_a_345426]
-
Sfântul sfinților, la fericitul Dumnezeu și singurul Stăpânitor, la Cel ce locuiește în lumina neapropiată (I Tim., 6, 15-16), Care coboară astfel și-Și aduce mireasă Fiului Său Unul - Născut de la cel ce s-a răzvrătit, El, Cel nevăzut, Cel necuprins, Cel nepătruns, Făcătorul și Ziditorul tuturor, pentru tine și pentru mântuirea ta. Și cine este cel ce a săvârșit ucidere și desfrânare, pe a cărui fiică și-a ales-o Sieși ca mireasă? David, fiul lui Iesei, care a omorât
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
crini”, volum de peste 570 de pagini, în care nominalizează o pleiadă numeroasă de scriitori. Fără să se oprească, în anul 1980, tot la editura „Cartea românească” tipărește volumul „Jurnal”în care a nominalizat și o altă pleiadă de scriitori, mulți necuprinși în „Duelul cu crini”. Apoi, abia de atunci s-a considerat scriitor. Un alt exemplu, poetul Ion Machidon a scris volumul de publicistică „Libertatea gândului de a scrie”, ed. Amurg Sentimental 2015, care cuprinde peste 686 de pagini Revenind, cred
CARTE DE ... UNIRE! de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1475324121.html [Corola-blog/BlogPost/380893_a_382222]
-
hienelor mă ajunsese din urmă și era ziuă o zi plină de promisiuni ... și dintr-o dată strigătul nefiresc acuzator... Lângă steagul răvășit al înfrângerii zăcea o inimă - ce-și abandonase firul de sânge și nisip și-ndoiala... în brațele absurdului necuprinsului... Referință Bibliografică: În brațele absurdului... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎN BRAŢELE ABSURDULUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 by http://confluente.ro/In_bratele_absurdului_valentina_becart_1381517968.html [Corola-blog/BlogPost/352407_a_353736]
-
timpul Frunze ni-s anii... Ca frunzele trec în fiece toamnă, Podoabe ce prind, cu timpul, rugină: Mici pete, ce-ncet, pe rând, le condamnă Pe cele ce n-au pătruns în Lumină. Clipe ni-s anii... Ce rătăcesc în necuprinsul creat, În care pământ, ce-i făcut, ni s-a dat Să creștem pe el, ca frunze, iubirea, În suflet adânc păstrând nemurirea. Ore ni-s anii... Clepsidra vieții le scurge pe toate În zile și nopți, ce-n ani
CITITORII, LA SFÂRŞIT DE AN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1451327541.html [Corola-blog/BlogPost/368207_a_369536]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > MIHAI BATOG-BUJENIȚĂ - OAMENI ȘI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Înzestrat de ursitoarele sale, cele bune, cu harul scrisului, Ștefan Boboc-Pungeștenu înțelege să răsplătească acest dar cu nemurirea prin cuvinte a oamenilor printre
OAMENI ŞI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1415246483.html [Corola-blog/BlogPost/374362_a_375691]
-
cel care consideră cărțile lui Ștefan Boboc-Pungeșteanu demne de a se odihni cu mândrie pe raftul de sus al bibliotecii, fiindcă au sentimentul datorie împlinite. Mihai BATOG-BUJENIȚĂ 5 noiembrie 2014 Iași Referință Bibliografică: Mihai BATOG-BUJENIȚĂ - OAMENI ȘI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1406, Anul IV, 06 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
OAMENI ŞI LOCURI AFLATE ÎN NECUPRINSUL SUFLETULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1415246483.html [Corola-blog/BlogPost/374362_a_375691]
-
Autorului Nunta cerului albastru N-are-n lume asemănare, În fiece colț de astru E de-a pururi sărbătoare. Dumnezeu deschide Raiul Cu iubirea Lui divină, Stelele-și pornesc alaiul Și inundă cu lumină. Luna, vălul își intinde S-ajungă până la Soare, Necuprinsul îl cuprinde Cu iubirea ei cea mare. Zânele cu ochi albaștri, Domnișoare de onoare, Plutesc pe fluturi măiaștri Cu aripi strălucitoare. Cu bagheta lor de aur Aprind flacăra iubirii Și-n al cerului tezaur Arde focul nemuririi. În Empireu e
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1495897407.html [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
se-ntoarce după soare cu ironia suavă a propriei căutări. În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile, gările cu fluturi în stare să treacă prin ziduri tăcute și pline de dragoste ori de cîte ori deschid fereastra spre necuprinsul toamnei. Citește mai mult Poveștile sfîrșesc cîteodată în somn,alteori la o vîrstă cînd buzele tremurăo dată cu vîntul și cred pesemnecă fiecare om e un Meșter Manoleși fiecare dor o pasăre peste obrazul lunii.Nalba de China se-ntoarce
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
lunii.Nalba de China se-ntoarce după soarecu ironia suavă a propriei căutări.În eternitate duminicile sînt fericite laolaltă cu podurile, gîndurile,gările cu fluturi în stare să treacăprin ziduri tăcute și pline de dragosteori de cîte ori deschid fereastraspre necuprinsul toamnei.... XIV. AȘTEPTARE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1325 din 17 august 2014. Îmi recunosc îngerul după foșnet chiar dacă uneori am sufletul învins de propria-mi căutare și destule motive să înțeleg deruta unui timp în care
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
un element activ și masculin, în vreme ce pământul și apa sunt considerate elemente pasive și feminine. În poeme, sensul profund conotativ sporește lirismul, provoacă meditația, creează imaginea literar-artistică: „O, aer fără pată, sublimul Mort m-așteaptă, rostească-se în briză tot necuprinsul minții, făptura mea cea tristă o-nvăluie ființa, panterelor din sânge să nu le crească dinții!”; „Respir! Tăcerea-n piept mă doare, aerul mă vinde ne-ncetat, de întristare și melanholie, râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
al trăirii pasionale, al arderii vitaliste: „Visul țărânii Tăcere rămână, sunet pur între abscisele uitării, jugul tandru al desperecherii cum să-l îndur? E un cântec ce nu se aude, fără să vreau vorbele-mi răsar la fereastră, de pe buzele necuprinsului, iată, mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
care freamătă de doruri răsunătoare, viori ale asfințitului care mângâie privirea sa blajină și însetată prin cânturi ale liniștii depline. Un cor de îngeri coboară să aducă lumii sale purificare și tihnă. Iar fiecare înger a lăsat o lacrimă a necuprinsului pe versul poetului. Sonetul e acea scânteie a cuvintelor care se aprinde în emoție și se stinge în fascinație. Iar poetul e acel spirit care-și lasă farmecul să ardă. Astfel, Anatol Covali stăpânește arta de a transforma cuvintele în
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1427791542.html [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
și iubirea sculptate cu dor. “Prin plete să-ți șuiere vântul,/ Peste noi trepideze cascada,/ Să nu ne cuprindă pământul./ În alb să ne-mbrace zăpada”. Simbolul purității, zăpada, îmbracă iubirea în cel mai curat veșmânt, pentru ca ea să însenineze necuprinsul și simțurile. O haină de mătase țese și marea din valurile sale albastre, îngânată de pescăruși. “Să nu te mai chinuie gândul,/ Că nu te-nțelege iertarea,/ Din valuri îți țese veșmântul,/ Un nor, pescărușii și marea.../ Pe glezne să
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Acasa > Versuri > Visare > FLĂCĂRI Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Flăcări albe se înalță deasupra necuprinsului, dansând îmbrățișate, rotindu-se. Se desprind una din alta, din nou se-ating, ca într-o horă nevăzută de mâini se prind și-n văzul lumii se sărută. Flăcări albe se întind deasupra unui câmp de maci și mărăcini, puhoaie
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1476604843.html [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
maci și mărăcini, puhoaie largi, gunoaie, spini, păcate... Una din alta și una-n alta, din cer și din pământ, deasupra lumii două lumini se-aprind. O flacără de măreție, alta de lacrimi și suspine se văd iubindu-se deasupra necuprinsului... Și din acest vârtej, deodată, o nouă flamă se arată, mai albă decât albul înzăpezit al munților și decât spuma mărilor de stânci lovindu-se. Un alb mai alb ca laptele și-a crinilor regali, mai alb decât albeața din
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1476604843.html [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului... În altă ordine de idei, cunoașterea înseamnă dragoste, nu dominare ori stăpânire. Cunoașterea contemporană este mult diferită în comparație cu perspectiva contemplației, propăvăduite de Sfinții Părinți ai Bisericii. "Astăzi noi cunoaștem cu mâinile. În modernitate cunoașterea, considerată a fi obiectivă, presupunea înlăturarea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
și-n lacurile ascunse-n inima lor, în lava pământului, în ploi, în neguri, în adâncuri, în firul de iarbă, în susur de apă, în frunze, în pietre, în miresme, în umbre, în lumini, în soare și în stele, în necuprins. Privești și înțelegi, acum. Iertare-ți ceri și lacrimile, de pe obraz, le ștergi. Nu plânge! Privește, zâmbind, la tot ce-a fost, la tot ce-ai încercat! Hai, nu plânge, știi bine, nu-l vei pierde! Alege următorul pas! Visul
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Rondelul zorilor Un orizont incendiat Ca o imensă acuarelă Un far ce stă de santinelă Privește cerul fascinat Adânc în suflet am păstrat Într-o imagine fidelă Un orizont incendiat Ca o imensă acuarelă Din necuprinsul irizat Venind din lume paralelă Pe valul fin ca o dantelă Nicicând nu e o bagatelă Triumf de zeu înaripat Un orizont incendiat... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Rondelul zorilor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul
RONDELUL ZORILOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Rondelul_zorilor.html [Corola-blog/BlogPost/375136_a_376465]
-
scheletul prin morile gândurilor curg răstignite pe clopotul alb al cuvintelor toarse-n simțuri pe zidurile transparente se derulează ontologica zbatere ființa ta se agață de avatarele soarelui la porțile dintre secunde nu încerca să treci nu râvni să cuprinzi necuprinsul dincolo e doar iluzia libertatea ta este aici în interiorul tău mai bine rămâi flămând decât să guști din iluzia adevărului ești totul sau nimic dator să trăiești din naștere în naștere celui care te-a creat cheia universului este în
LA PORŢILE DINTRE SECUNDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1456150931.html [Corola-blog/BlogPost/370672_a_372001]