175 matches
-
partidei aristocratice preponderența în această parte a continentului. Acțiunea emigrației polone în Principatele Române s-a desfășurat crescând, pe măsura sporirii contactelor cu reprezentanții mișcării naționale românești și a dezvoltării mișcării pentru emanciparea socială și națională, totul întemeindu-se pe nedezmințita simpatie pe care cauza polonă o afla în patria noastră. Prin tradiție și cultură, marele boier român, îndeosebi în stânga Milcovului, rămânea atașat de ceea ce reprezentase ca tip social nobilul polonez, în vreme ce păturile sociale angajate activ în lupta pentru emanciparea socială
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fenomenelor de comunicare, domeniu aflat în expansiune rapidă. De la inventarea cărții tipărite și pînă la presă, trecînd prin telegrafie, acest domeniu a restrîns în permanență spațiul conversației, al discursului persuasiv și al zvonului. Psihologul francez desprinde cu o precizie uimitoare, nedezmințită de nimic pînă astăzi, o teorie a comunicațiilor de masă căreia, la vremea sa, nimic și nimeni nu îi netezise calea. Descrie modul în care pătrund ele în fiece cămin și transformă indivizii izolați, de pildă pașnicii cititori de ziare
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Paraschivescu care în 1935, răspunzând unei anchete pe tema "De ce scrieți" a revistei "Facla", mărturisea: "Scriu fiindcă văd, fiindcă aud, fiindcă nu sunt leș. Fiindcă știu că lumea poate fi schimbată cu mult în bine". Iată un crez poetic militant nedezmințit niciodată de poet. Singurul subiect demn de o poezie angajată este glasul colectivității: " Cât de foanfă, de surdă și de rablagită vă este lira/ Trece timpul pe lângă voi ca un fulger,/ ca un blestem cuvenit/ și urechea voastră nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fantezie asociativă le umple cu o mulțime doar în aparență eteroclită de obiecte, ființe și vegetale ca și uitate, redescoperite cu o candoare perfect convingătoare, deși adesea jucată, reprezentată. Iată, bunăoară, parada obiectelor specific brumariene, aureolate, fără excepție, de o nedezmințită învestitură senzorială: încăpătorul "dulap obscur", ce se dovedește "dulap sacru" (va fi înlocuit, undeva, cu Fragedul cufăr "de mărimea obișnuită a odăilor mele strâmte, joase", burdușit cu "perne umplute cu puf de gâscă, șaluri de lână afumată, perdele rupte, rufării
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
apetența poetului pentru rescrierea în maniera celui pe care E. Lovinescu l-a considerat "adevăratul stegar al mișcării simboliste" românești. Mai mult decât orice altceva, rescrierea (uneori într-o cheie ludică, relaxată, alteori într-una apăsat parodică) denotă, firește, admirația nedezmințită pentru modelul poetic minulescian, ceea ce implică mai întâi utilizarea unei recuzite de împrumut, specifice primei vârste a simbolismului românesc. Astfel se explică preferința pentru teme și motive precum marea călătorie (corabia, pelerinul, gara, marea), geografia exotică, misterul, artificialul, pietrele prețioase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altele în cadrul cărora acționează tot ca excepții. Nu înclin nici către victimizarea tatălui care, pentru plăcerea de a-și apela fiul cu sintagma duios-realistă "mă, Caragelea" pe care Mateiu o percepea ca pe o impardonabilă invectivă a plătit cu o nedezmințită suferință, mărturisită fiicei sale Ecaterina: "Nenorocitul, i-am spus să nu se apuce de literatură! L-am sfătuit să facă orice meserie, numai asta nu; e cea mai trudnică." Și totuși, doar pe această cale, fiul și-a regăsit tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
personalității (personalitatea mistică, "tipul", personalitatea energetică). Fiecare formă se propune ca unitate sufletească și ca element al ordinii de finalitate. Lucrarea de față descrie și interpretează formele personalității prin aceste condiționări. Desfășurarea determinismului prin finalitate nu este însă o curgere nedezmințită care năruie orice stabilitate. Dimpotrivă, formele istorice ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare căreia îi servește drept nucleu, este constanța acestui conținut, atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
spațiilor de semnificație a finalității, un proiect antropologic. În personalismul energetic, esența omului, gândită în plan cosmic, semnifică omul doar ca o gradație înlăuntrul lumii; în cel istoric, ea se identifică faptului muncii. Deși extinsă asupra naturii, finalitatea va specifica, nedezmințit, omul, dar nu ca atare, ci prin activitatea lui specifică: munca. Faptul real care confirmă determinismul prin finalitate, anume anticipația, este și condiția necesară a apariției personalității. Iar aceasta reprezintă existența ca atare a omului. Abia pornind de la acest fapt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unde persoana energetică apare ca expresie a omului desăvârșit, aflat într-o ordine universală în care natura nu mai poate produce forme superioare de actualizare a energiei; acest plan vizează omul ca universal, umanitatea, modelul absolut al umanului, care rămâne, nedezmințit, transcendența după care ne orientăm și în absența căreia ne-am rătăci față de însăși calea umană. Nu este vorba aici, cel puțin în mod direct, despre transcendența divină, ci despre idealul de umanitate, a cărui origine poate fi, totuși, Divinitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și prin Absolut) nu este umanizată în sensul desființării sale, deși este integrată procesului de personalizare, determinismului prin finalitate; Necondiționatul nu este un hazard sau o himeră, ci o limită mereu actualizabilă a umanului însuși, prin urmare, actualizată într-o nedezmințită identitate de sine. Specificul personalismului energetic în variata familie a personalismului nu vine doar de la energetismul său. Filosofia lui C. Rădulescu-Motru este totodată personalistă și specifică în modul ei (personalist). Are prima însușire, pentru că personalitatea este, pentru ea, forma umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a prezenta scuze unora dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein, ascunzând în acest fel originea sa evreiască. În al doilea rând, că atunci când, în exercițiul profesiei de învățător, și-a pierdut cumpătul devenind brutal cu unii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Hristos, care se îndrepta spre noi și ne spunea: „îndrăzniți, Eu sunt cu voi, nu vă temeți”. Era voința lui Dumnezeu ca fiii săi să nu se lase biruiți de nici un obstacol, ci să lupte cu credință și cu nădejde nedezmințită în ajutorul și lucrarea lui Dumnezeu. în acele vremuri de strâmtorare și de pustiire spirituală eram conștienți că nu suntem singuri, ci cu Hristos, care suferea împreună cu noi răstignirea poporului român dreptcredincios. Se cuvenea să îndrăznim și am îndrăznit, ne-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Geneviève Denis și Gilbert. În 1912 Societatea Scriitorilor Români îl admite în rândurile ei. Versurile ușurele ale lui G. (printre care și sonete, pasteluri, cântece „în formă populară”), din periodice și din volumul Flori de câmp (1909), sunt de o nedezmințită sărăcie a inspirației. Fără noroc în iubire, melancolicul, care eminescianizează impudic, se înseninează rareori. Amarul îl apasă și, cu „visurile spulberate”, e mereu gata să izbucnească în plâns. Și proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
dintre foștii săi elevi pe care îi bruscase. Fania Pascal a lăsat însemnări despre discuția pe care au avut-o cu acest prilej. O VIAȚĂ DE EROU? 73 Wittgenstein a insistat asupra a două puncte. Mai întâi, că a lăsat nedezmințite zvonuri care circulau la Cambridge despre înrudirea familiei sale cu familia nobiliară germană Wittgenstein, ascunzând în acest fel originea sa evreiască. În al doilea rând, că atunci când, în exercițiul profesiei de învățător, și-a pierdut cumpătul devenind brutal cu unii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apelează ca argument pro domo excelenta eseistă care a fost Irina Mavrodin sînt mai mult decît edificatori: Valéry, Blanchot, Bachelard, Derrida, Barthes, Cioran, Camus, Sartre - după cum observăm, toți din spațiul francofon. Unul pe care l-a frecventat constant și cu nedezmințită fervoare culturală. De remarcat, tot în paginile de deschidere ale volumului amintit, argumentația în favoarea eseistului ca scriitor deplin, bun și firesc temei de a se situa și pe sine în acest context: "Termenul însuși de eseist comportă în el o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
258. Așadar, nu numai că marele nostru satiric nu ridiculizează niciodată pe reacționari, dar încă exagerează, peste marginile permise de artă, ridicolele "revoluționarismului". Dar nu e numai atâta. Caragiale, cu tot obiectivismul său (care, cum vedeți, nu e până la sfârșit nedezmințit), găsește prilejul să se amestece direct în bucăți curat literare, pentru a da lovituri "liberalismului". Admirabila sa bucată Boborul o isprăvește prin aceste cuvinte: " Așa s-a sfârșit Republica noastră! Așa Reacțiunea a sfâșiat cea mai eroică pagină a liberalismului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu ajung la ea și atunci, în loc să eșuez, prefer să mă opresc. Mărturie a unui Sisif nefericit! Dar, apoi, ne-am revăzut des, i-am citit eseurile estetice în care regăseam intensitatea debuturilor, l-am auzit vorbind cu o pasiune nedezmințită și regizorul elisabethan care, dintotdeauna mi s-a părut a fi. O descopeream cu bucurie: nici nu-și stinsese apetiturile, nici nu-și pierduse puterile. El nu se mai împlinea pe scenă, dar dispunea încă de toate potențialitățile. Constatare neliniștitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fixarea locului: bulgarii (pînă și ei!) îl vor mai spre vest; o consultanță britanică în chestiune e de aceeași părere, românii nu ei îl vor mai spre est. Mai spre est! Demagogia regimului bate, invaraibil, spre vest. Faptele au, însă, nedezmințit, fața spre est. Cît mai spre est. Închid aparatul și mă întorc la Patapievici. Într-o pagină, fără tentă ironică, doar de discernere calmă a marxismului falimentar, printre motivațiile resentimentare ale omului Marx: hemoroizii. Diagnosticul imediat îmi aparține și e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd... latifundiarul Coposu, tocmai ateriza din străinătate, urma să-și ia înapoi moșiile, atentînd la suprafața arabilă a țării. Coleg, blond, un Esenin al zilelor noastre (de-atunci), cu meșa de culoarea grîielor pîrguite căzîndu-i frumos pe frunte, luînd cuvîntul, nedezmințit, în fiecare ședință, la care se prezenta cu notoriul lui carnet, deschis la fila pe care scria nici mai mult nici mai puțin: ședință. Începea invariabil: tovarăși, în primul rînd... Și urmau, "problemele", multe, multe și încîlcite, o oră, o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vopsele și de ulei (lucra cu ulei de bucătărie: măi Val, tu știi ce minuni scot eu cu ăsta, comestibilul!), ne puneam măștile de urît și-o luam prin zăpada uscată dincolo de lume, spre Cîrlig. De-acolo se iveau, nedezmințit, mascații, trupa fabuloasă, aceeași? alta? ne băgam între ei și făceam cale-ntoarsă, la oraș, pe străzile adormite, prin piețele pustii, prin ogrăzi, compania asta colorată, pestriță făcîndu-ne bine. Pe la spitalul Izolarea, știam că avea să-mi spună: măi Val, știi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acolo pare un ornament de neocolit al strălucitorului edificiu. A propos de Paris. În amurg, ieșind în fascinanta flanare pe străzi, regăseam, de fiecare dată, pe treptele unei străvechi și superbe fîntîni ornamentale, același tandem de cloșarzi, făcîndu-și monetarul zilei. Nedezmințit consistent. Număratul banilor cerșiți se consuma într-o bunădispoziție debordantă. Doar în pînzele spaniolilor Murillo și Ribera mai văzusem așa ceva: amestec de sordid și de veselă demență. O singură dată am urmărit scena în care cei doi erau politicos (mde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
II, 1997-1998), sau Nikolai Berdeaev, cu Destinul omului în lumea actuală (1993). Tălmăciri răzlețe, din franceză și germană, i-au apărut și în periodice (Jean-Claude Chesnais, Antonin Artaud, Konrad Lorenz). Cariera științifică a lui D. se împlinește sub semnul unei nedezmințite, incoruptibile seriozități. SCRIERI: Orizonturi regăsite, Iași, 1999. Ediții: Ion Anestin, Scrieri despre teatru, pref. edit., București, 1989; Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Iași, 1995; Aurel Leon, Cafeaua de dimineață, pref. Ioan Holban, Iași, 1995; Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
direcția unor „campanii” (cuvântul este al criticului): intră în vizor, succesiv sau simultan, romanul politic din deceniul al optulea, prelungirile poeziei șaizeciste, Școala de la Târgoviște, echinoxiștii, optzeciștii, chiar un segment al nouăzecismului, și, desigur, criticii. Cu interes constant și prietenie nedezmințită au fost urmăriți reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu, evidență asociată relativei mefiențe cu care criticul a receptat literatura șaizaciștilor. A doua categorie a scrierilor lui R. e compusă din investigațiile mai ample, inițiate tot în scop polemic, ale operelor lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]