200 matches
-
adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
americană, despre portugheza braziliană etc. De altfel, printr-o evoluție independentă, pe teritoriul Africii de Sud, s-a creat, pornind de la neerlandeză (varianta olandeză) o limbă aparte, denumită afrikaans. Această limbă a dezvoltat în mod deosebit tendințele de tip izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu au pătruns în vocabularul limbilor romanice cuvintele latinești ca atare, cu forma lor, semnificațiile redate prin aceste forme s-au transmis, realizînd ceea ce Charles Bally a numit "mentalitatea europeană". Între secolele al X-lea și al XIV-lea, limbile neerlandeză și germană (precum și alte limbi germanice) au făcut nume-roase împrumuturi din vechea franceză: germ. Brosche, neer. broche [΄br((ə] < fr. broche, germ. fein [fain], neer. fijn [fein] < v.fr. fin, germ. Fabel, neer. fabel < fr. fable, germ. Galopp, neer. galop < fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și religie [re΄ligi:]. Tipul neerlandez de adaptare a fost preluat de limba rusă literară și apoi de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și religie [re΄ligi:]. Tipul neerlandez de adaptare a fost preluat de limba rusă literară și apoi de toate celelalte limbi slave literare (poloneză, bulgară, cehă etc.). Și în germană există unele împrumuturi din neerlandeză cu formă scurtă: germ. Aktie < neer. actie (< lat. actio,-onis). Neerlandeza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
printr-un puternic adstrat germanic, franceza are încă din perioada veche numeroase elemente din limbile germanice (circa 600 de cuvinte, mai ales france). Apoi, de-a lungul timpului, franceza a împrumutat alte ele-mente din diferite limbi germanice (precum daneză, norvegiană, neerlandeză -flamandă și olandeză-, germană și, mai ales, engleză), pe care le-a transmis și altor limbi, atunci cînd și-a exercitat influența asupra lor. În secolul al XX-lea, înrîurirea engleză asupra francezei a devenit foarte puternică și, de aceea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvinte. Deseori, formele nordice sînt mai apropiate de corespondentele din neerlandeză, decît de cele din sud, iar preponderența germanei de sus (din sud) în forma comună a limbii literare germane produce o diferențiere mai pronunțată a acesteia față de limba literară neerlandeză. Pe teritoriul de limbă germană, există uneori diferențe și în folosirea unor împrumuturi neologice, în sensul că, în sud, influența franceză este mai puternică. Întrucît vocabularul limbii germane este foarte conservator, sînt evitați uneori termenii internaționali și este favorizată folosirea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în sensul că, în sud, influența franceză este mai puternică. Întrucît vocabularul limbii germane este foarte conservator, sînt evitați uneori termenii internaționali și este favorizată folosirea unor calcuri: Fern-sprecher "telefon", Fernsehen "televiziune; televizor" etc. În aceea ce privește limba literară neerlandeză, aceasta s-a remarcat începînd din secolul al XVI-lea, cînd a început să se dezvolte o literatură bogată și variată în această limbă, dar aspectul literar modern s-a format în a doua jumătate a secolului al XVII-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latin, cu unele elemente adăugate și cu anumite implicații mitice conferite literelor, în epoca foarte veche. În secolul al XIII-lea, această scriere a fost înlocuită cu cea latină sau cu cea gotică. 47 Vezi O. Vandeputte, A. Vainer, Limba neerlandeză. Limbă vorbită de douăzeci de milioane de neerlandezi și flamanzi, Editată de Fundația flamando-neerlandeză " Stichting Ons Erfdeel, vzw " 1998. 48 Fenomenul se întîlnește, nu însă cu aceeași frecvență, și în alte idiomuri germanice; în neerlandeză, de exemplu, leven [΄le:və
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Marcel Iancu, Iosif Iser, Constantin Lecca etc. Cu ocazia expoziției, a fost realizat, în condiții grafice deosebite, un catalog cu reproduceri color și ample prezentări ale istoriei și culturii românești în versiunile neerlandeză și franceză. Expoziția și catalogul s-au bucurat de un succes deosebit atât din partea publicului belgian, cât și a unor numeroși turiști străini aflați în zonă și a unor publicații de specialitate. Cu sprijinul departamentului cultural al executivului Comunității și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu Ștefan Aug. Doinaș); Elie Faure, Funcția cinematografului, București, 1971; Cinci poeți romanzi, pref. trad., București, 1972; Georges-Emmanuel Clancier, De-a pururea și o zi, Iași, 1972; Daniel Defoe, Căpitanul Singleton, București, 1972, Colonelul Jack, București, 1972; Antologie de poezie neerlandeză, olandeză și flamandă, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare cu Mihai Beniuc, Aurel Covaci și Petre Solomon); Mary Webb, Hazel, fata pământului, București, 1974; Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi, I-III, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
lucrarea de față, lui Ștefan Colceriu pentru consultațiile privitoare la faptele de limbă înregistrate în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor și lui Gigi Andriani și Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra exemplelor din italiană și, respectiv, neerlandeză. Gânduri de recunoștință adresez colegilor de la Editura Universității din București: Alexandru Calmâcu, Irina Hrițcu și Meri Pogonariu. Un gând aparte îndrept către familia mea (Adina, Georgeta, Ion, Elena, Adrian, Nicoleta, Victoria, Dana, Răzvan) și către prietenii mei nelingviști (Gabriel, Remus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru o analiză în care verbul se deplasează ca grup, deplasare XP (engl. XP-movement), superioară analizei tradiționale care stipulează deplasarea centrului. Acest tip de analiză a fost propus de Koopman și Szabolcsi (2000) în analiza complexelor verbale din maghiară și neerlandeză (și, marginal, germană), extins de Müller (2004) la derivarea deplasării verbului în germană și de Tescari Neto (2012) la portugheza braziliană și sugerat de Laenzlinger și Soare (2004) pentru română. Avantajul sincronic direct este că, în conjuncție cu ridicarea înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
și relații publice ID - probă scrisă din Limba română și Creativitate și expresivitate), la Litere (Comunicare și Relații Publice IF - probă scrisă de patru ore la Limba Română și o Limbă Străină), la Limbi și Literaturi Străine (Engleză, Franceză , Germană, Neerlandeză, Spaniolă, Italiană, Portugheză , Arabă, Chineză, Japoneză, Turcă, Traducere și interpretare - Engleză, Germană, Franceză, Spaniolă, Italiană, Rusă - o probă scrisă de patru ore din două discipline), și la Psihologie (Psihologie IF - o probă scrisă din tematică). Sursa: www.unibuc.ro
Bătaie pe locurile de la UB: 77 de candidați pe/loc la Limbi Moderne Aplicate by Chiuoru Madalina () [Corola-journal/Journalistic/22354_a_23679]
-
vocalitatea motetelor lui Guillaume Dufay și culoarea instrumentală a pieselor lui Jonathan Harvey oferă o dublă satisfacție, pe de o parte rafinat-intelectuală, pe de alta aceea a diversității odihnitoare pentru auz. Cinci veacuri și jumătate despart piesele primului mare maestru neerlandez de cele actuale ale lui Harvey. Aceeași gândire abstract-constructivistă îi unește însă, indiferent de limbajul muzical al epocii respective care determină alte sonorități. La Filarmonica berlineză, pe 11 octombrie, în excelenta acustică din Kammermusiksaal, au răsunat așadar pe rând motete
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
diverse, de la constructivismul matematic, arhitectonic (este binecunoscută relația proporțională ale dimensiunilor între Domul lui Brunelleschi din Florența și motetul Nuper rosarum flores) spre o expresie mai individualizată și o tratare a textului în spirit umanist. Brahms îi studia pe compozitorii neerlandezi. Harvey pare a avea în comun cu Messiaen transcendența mesajului muzical, indiferent dacă autorul acestuia e budist, respectiv catolic. în cele două piese intitulate Hidden Voice (1995, 1999), expresia densă, concentrată și aforistică părea mai grăitoare decât complexitatea unei piese
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
cîteva săptămîni în urmă a apărut în Țările de Jos, în cotidianul central De Volkskrant, cu un tiraj de aproape 300.000 de exemplare, un interviu cu scriitorul Mircea Cărtărescu. Unul dintre motive este fără îndoială traducerea recentă în limba neerlandeză a primului volum din trilogia Orbitor, sub titlul De Wetenden („Știutorii", ca și în cazul ediției germane). Traducerea, apărută la prestigioasa editură De Bezige Bij din Amsterdam, i se datorează lui Jan Willem Bos care, pe lîngă traduceri din importanți
Mircea Cărtărescu în presa neerlandeză by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/6086_a_7411]
-
Cărtărescu. Ceea ce mă preocupă este ce se petrece în cutia mea craniană." Această din urmă frază dă și titlul materialului. Cărtărescu mai spune că și-a scris romanul la Amsterdam, în timpul unei rezidențe profesorale - o frumoasă paralalelă cu interlocutorul său neerlandez, care și-a scris cartea în România - deoarece „pentru expresia literară ai nevoie de o oarecare normalitate, care e greu de găsit în București". Merită semnalat și paragraful care încheie materialul: „Niciun artist român n-a avut succes pe plan
Mircea Cărtărescu în presa neerlandeză by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/6086_a_7411]
-
atât, un critic literar constata plin de entuziasm: "Este mai bun decât Grunberg." Acest artificiu de imagine i-a adus lui Grunberg pentru a doua oară premiul "Anton Wachter", acordat celui mai valoros debut în proză din spațiul de limbă neerlandeză. Prima dată îl obținuse pentru întâiul său roman, Albastrele zile de luni (Blauwe maandagen,1994). în Istoria calviției mele, studentul vienez Marek van der Jagt spune povestea încercărilor sale adolescentine de a face cunoștință cu singura formă de iubire pentru
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
Tintin) inventase deja bulele de dialog, Toonder a rămas fidel textului apărut sub ilustrație și unui stil literar elaborat, parodic, destul de greu de tradus. Lui Toonder i se datorează și inventarea câtorva cuvinte care au rămas până azi în limba neerlandeză, cum ar fi zielknijper pentru psihiatru (literal: „(cineva) care ciupește sufletul”). Literatura străină, văzută din Franța Dosarul numă rului 522, pe august, al revistei „Le Magazine Littéraire” este dedicat literaturii din afara Franței, mai precis prezintă „Zece voci mari ale literaturii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4413_a_5738]
-
cu apă tare și devenise irecognoscibilă, iar "hainelor le fusese smuls petecul cu numele croitorului, iar ceasului tasul cu iscălitura aurfaurului". Naratorul, care fusese văzut deseori în cursul zilei în compania lui Aubrey, în muzeul Frederic, în Tiergarten, în rachieria neerlandeză pe care o frecventau amîndoi, se sperie că va fi urmărit de poliție, care nu se putea să nu afle cine era mortul. Frica lui e însă inutilă. Iar, mai tîrziu, cînd ar fi putut afla ce se întîmplase într-
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
--- Prozatorul neerlandez J.M.A. Biesheuvel (n. 1939) a debutat în 1972 cu un volum de povestiri, obținînd un redutabil succes de critică și de public. Gerrit Komrij, un mare scriitor neerlandez, l-a descris încă de pe atunci drept un maestru al cinismului absurd și-al logicii suprarealiste, ceea ce volumele sale ulterioare, în număr de aproape treizeci, au confirmat în repetate rînduri. Biesheuvel a primit, în 2007, prestigiosul premiu P.C. Hooft și
J.M.A. Biesheuvel – O motoretă pe mare () [Corola-journal/Journalistic/4512_a_5837]
-
--- Simon Johannes Carmiggelt (1913-1987), scriitor și jurnalist neerlandez, a debutat cu cronici de teatru și film la ziarul socialist „Poporul”; spre finalul anilor ’30, de teama ascensiunii nazismului, Carmiggelt a luat lecții de box, dar a fost nevoit să admită că în acest domeniu îi lipsea talentul. În
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
răutăcios sau cinic -, umorului de situație și disciplinei cu care și-a susținut rubrica, Kronkel, din 1946 până în ultimul an de viață. Printre numeroasele premii care i-au fost decernate se numără și P.C. Hooftprijs, cea mai înaltă distincție literară neerlandeză. Într-o mică localitate din Țările de Jos se găsea, până nu demult, o frumoasă statuie a lui Carmiggelt alături de soția sa, Tiny. Anul acesta, în ianuarie, însă, statuia a fost furată de căutătorii de metale și recuperată abia după ce
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
Din cariera lui Carmiggelt fac parte și aparițiile televizate, precum și colaborările cu alți autori. Mooi kado („Frumos cadou”) este relatarea unor asemenea colaborări, conținând opinii despre cărți, amintiri și anecdote din lumea literară, dar și texte de corespondență cu autori neerlandezi cunoscuți. Cartea este rodul colaborării cu autorul de benzi desenate Peter van Straaten, care a reușit să ilustreze fidel lumea lui Carmiggelt. „Carmiggelt scrie ca și cum ar sta lângă tine la masă și ți-ar spune o poveste”, scria un critic
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]