499 matches
-
pentru o investire mai adâncă. Dialogul cu oamenii politici, cu reprezentanții puterii - acești "lachei ai istoriei" - îi apărea lui Noica drept un total nonsens, motiv pentru care îi desconsidera pe disidenți ca victime ale unei iluzii, prinse într-o încleștare neesențială. În acest fel ființa unei civilizații era apărată, dar puterea nu era amenințată, în imediat, cu nimic. Modelul acesta crea profesioniști sau chiar virtuozi ai culturii, dar inhiba orice pornire nemijlocit contestatară. Din școala lui Noica nu a ieșit nici un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bătături decât un pavagiu, d. ex. Bucureștii, cărora totuși nu li vom refuza numele de oraș. De-aceea definiția economiei politice ar fi fost și mai esactă și mai vie. Prin definiții rele copiii învață a lua sama la lucruri neesențiale și a trece cu vederea pe cele esențiale. O greșală gramaticală de care foiește cartea este substituirea persoanei a treia plurale prin a treia singulară. Ex.: "Din ce se compune locuințele noastre? De ce se face valuri pe mare? (pg. 27
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bine consolidat în anumite locuri, căci trecuse puțin timp de când lucrarea fusese dată în circulație. Am arătat în urmă că o lege specifică organizării și funcționării drumurilor publice nu s-a dat decât în anul 1868, urmată de modificări ulterioare, neesențiale din punctul de vedere al istoricului. Să consemnăm, deci, aspectele mai importante referitoare la categoriile de drumuri prevăzute în lege ca spațiu și semnificație: - drumuri sau căi naționale sunt definite acelea care fac legătura cu capitala țării, adică Bucureștii; - drumuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le valorizeze și să le valorifice, În măsura În care managerii le oferă recompensele necesare și sunt dispuși să valorizeze* și să valorifice și ei caracteristicile (capabilitățile) oferite de salariați. În managementul de tip taylorist (tehnocentric), sunt valorizate și valorificate doar o parte (neesențială) a capabilităților (actuale și virtuale-posibile) ale salariaților, cum ar fi: disciplina, puterea și rezistența fizică, capacitatea de a executa cât mai bine sarcinile Încredințate, memoria, respectul față de superiori etc. În unele locuri de muncă intervine și diferența de sex și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
special prin atitudini, emoții și limbaj. Ultima replică - această tehnică are la bază comentariul final al jurnalistului. După ce jurnalistul anunță problema propusă oponenților În cadrul dezbaterilor, el finisează mesajul cu citatul uneia dintre părți, fie În formularea lui inițială, fie modificat neesențial. În asemenea cazuri, punctul de vedere al părții oponente este totalmente ignorat. Atac indirect - reporterul atacă nu o persoană concretă, ci doar adepții lui sau mediul În care activează etc. Complimentul fals - jurnalistul face un compliment voalat despre abilitățile psihice
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de a te menține În zona lucrurilor pe care le trăiești, dar nu le controlezi. Singura lui justificare este, după Roland Barthes, cea literară. El nu trebuie să răspundă nici unei misiuni. Poate doar aceleia de a exprima „În mod esențial neesențialul lumii”73. De a se concentra asupra amănuntelor care nu sunt niciodată lipsite de semnificație literară. Dar, pentru a exista o plăcere estetică, trebuie să existe și o anume „refulare a dorinței”74. O deplasare sau o deformare, o transformare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lucrările capătă contururi reale, sunt proporționate, apar numai elemente esențiale și necesare, lucrările se îmbogățesc în privința aspectului estetic. În clasa a patra elevii deja sunt capabili să aprecieze lucrarea executată după criterii artistice bine înțelese, găsesc elemente pozitive, pe cele neesențiale le elimină, găsesc soluții de remediere a unor lucrări nereușite, sunt capabili de realizarea unor lucrări cu un pronunțat caracter artistic, de mare originalitate. Din punct de vedere educativ este foarte important să se cunoască prin ce mijloace și în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
ale europenismului și globalismului, pe care nu-l înțeleg în esență, cer ca în astfel de lucrări să se renunțe a se mai vorbi despre tradiții și obiceiuri, despre ce au fost și sunt oamenii locurilor. Asemenea scrieri sunt socotite neesențiale și nereprezentative, cotate ca neștiințifice și deloc semnificative momentului și viitorului. Monografia Dolhești care detaliază istoricul locurilor, cadrul natural - cu referiri geografice, geologice și de relief, caracteristici climatice, hidrologice, vegeta ția și fauna, cu bogate studii pedologice, are importante referiri
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
fapt, despre el însuși, cu limbajul utilizat în "teoriile" lui despre "personalitate". Din acest unghi privind lucrurile, e limpede că romanele din ciclul eminescian nu sunt o "analiză" a operei și nu mizează pe reconstituirea fidelă a adevărului istoric, considerat neesențial. Lovinescu se limitează la analiza exclusivă a personalității psihice, drept pentru care imaginează, în marginea documentului, un scenariu narativ-(melo)dramatic menit a ilustra o tipologie, un model abstract (psihologia erotică a artistului de geniu), biografia lui Eminescu nefiind, aici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
categoria 3 intrau articole care nu aveau o importanță militară deosebită, dar aveau un oarecare cuvînt de spus în dezvoltarea economică a Europei de Est. Categoria 4 includea articole care nu aveau vreo semnificație militară sau economică. Acestea erau "articole neesențiale"532. Pentru categoriile 2 și 3 se puteau acorda autorizații de export, în măsura în care țările din Blocul Sovietic erau dispuse să recurgă la concesii economice, inclusiv la exportul de materiale strategice către SUA Pentru articolele din categoria 4 se acordau destul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Brejnev a făcut o vizită la București, ceea ce nu mai făcuse de zece ani. La dineul de stat oferit pe 22 noiembrie, în cinstea liderului sovietic, Ceaușescu a arătat că deși existau, încă, anumite divergențe de opinie în privința unor probleme neesențiale", România situa "la loc de frunte dezvoltarea relațiilor de prietenie, alianță și colaborare cu Uniunea Sovietică"1832. Cu toate că vizita nu s-a soldat cu nici un acord, Brejnev l-a invitat pe Ceaușescu la Moscova și venirea liderului sovietic a reușit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
abandona pur și simplu: familie, avere, apartenență la o comunitate, relații strânse cu patria. Renunța la încercarea de a se acomoda mai mult decât în modul cel mai superficial la împrejurările, obiceiurile și tendințele existente ale vieții. Tot ce era neesențial și banal nu conta pentru el: lucrurile materiale ce servesc comodității și relaxării (ocazional își permitea frecventarea unui cinematograf sau lectura unui roman polițist), orice prefăcătorie și adaptare.“86 Fostul său student John King scria în amintirile sale: „În ochii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ca substantive și verbe și să li se imprime în acest fel o formă obiectivă"53. Pe de altă parte, spre deosebire de noțiune, care însumează trăsăturile esențiale ale obiectului sau fenomenu-lui, conținutul cuvîntului se poate baza și pe trăsături întîmplătoare sau neesențiale. De aceea, R. A. B u d a g o v precizează că "sensul cuvîntului este strîns legat de noțiune, dar nu este identic cu ea"54. Se impune, de aceea, încercarea de a stabili pînă unde operăm cu principiile gnoseologiei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un scop În sine. Nu observăm pentru a colecta un număr cât mai mare de date, ci pentru a cunoaște, prin intermediul lor, fenomene psihosociale. De aceea, observația se finalizează Întotdeauna cu interpretarea datelor, În vederea discriminării aspectelor caracteristice de cele aparent neesențiale. Interpretarea datelor se poate face imediat, după consemnarea lor, sau la anumite intervale de timp, după ce s-a acumulat o cantitate apreciabilă de material faptic. Interpretarea imediată se impune din două rațiuni: pe de o parte, deși diverse manifestări apar
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
tensiunea învățării, pentru a-i „motiva” etc.); - notarea-sancțiune (notarea sub limita de trecere pornind de la motive care nu au nimic de-a face cu gradul de pregătire: șoptit, absențe, neatenția voluntară etc.); - notarea-speculativă (penalizarea prin scăderea notelor pornind de la elemente neesențiale, periferice ale conținuturilor); - notarea-etichetă (categorizări evaluative care se fixează în mod justificat pentru mai mult timp, în virtutea unor păreri favorabile sau nefavorabile). Evaluarea defectuoasă se manifestă fie printr-o subevaluare, fie printr-o supraevaluare, ambele deviații având reverberații negative asupra
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Nu este un fapt nesemnificativ că pe acest traseu Economia a simplificat excesiv procedurile de cunoaștere, căzând adeseori în simplism. Parcimonia fără viziune amplă și fără metode de studiu adecvate contextelor complexe înseamnă evident simplism. Teoria explică lumi parțiale, adeseori neesențiale, doar cu scopul de a dovedi că este în măsură să treacă proba eficienței explicative și de înțelegere, să-și atribuie rolul de cetățean cu drepturi depline în cetatea științei. Desigur, Economia are o dificultate cu adevărat greu de surmontat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
altera imaginea, a-i ascunde contururile, pe scurt, prin a deforma totul și, ca atare, a dezinforma finalmente. Excesul de informații se soldează cu adunarea unei cantități uriașe de date, în care nu e deloc ușor să separi esențialul de neesențial. Căci selecția cere o subtilitate și o acuitate a spiritului, ce le lipsea cu desăvârșire zbirilor din eșaloanele inferioare ale serviciilor de informații. Dinaintea maldărului de documente, aceștia se zăpăceau cu totul - mai ales că nu prea erau obișnuiți cu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
echipați cu camere de luat vederi, care circulă încolo și încoace prin platou, precum odinioară santinelele prin fața palatului lui Creon ori pe meterezele castelului de la Elsinor. Ei ne permit să vedem totul și, bineînțeles, să nu mai deosebim esențialul de neesențial, să ne lăsăm înghițiți de masa de informații ce rezultă ca o consecință a acestei operații de supraveghere generalizată. Se spune că Dionysos Tiranul, stăpânul Siracuzei, pusese să se construiască o temniță în craterul vulcanului Etna, într-o grotă numită
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
examen; fantastic; femeie urîtă; film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
izvor de cunoștințe; încinsă; îndrumare; înțelepciune; învățăm; învățăminte; învățători; L.T. ,,M. Gorki"; lecție; liceală; literatură; loc; loc de studiu; loc pentru învățat; loc unde se învață; lumînare; matematică; mea; merit; meserie; de meserii; minciună; minister; minte; multă; multă carte; necaz; neesențială; nevrută; note mari; nou; număr; obișnuit; obligativitate; ocupație; panouri; pauză; penitenciar; pffff!; plăcere; plictisitor; preferată; prezență; prietenie; profesională; profesoară; progres; proiecte; prompt; punctualitate; putere; rea; renumită; reper; rîsete; am scăpat; scrie; scris; sec; septembrie; serviciu; sfat; sîrguință; solicitat; spital; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
față de prezent, Adevărul i se pare lui Cioran iluzie sau, cu un cuvânt mai brutal, mistificare. Iar motivul este acela al trădării ființei imediate. De fapt, pentru Cioran, orice adevăr se hrănește din tranzitoriu, relevându-și, astfel, natura iluzorie. Nu neesențială, ci iluzorie. Căci, măcinat de nostalgia Ființei, a Adevărului, Cioran nu se poate debarasa, în fapt, de propria prezență, atât de concretă în vanitatea ei, încât devine singura posibilă. De aici, contradictoriul din care își hrănește deopotrivă voluptatea eșecului și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
idem). Să nu ne oprim. Cu altă ocazie, după șase ore și jumătate de conversație, Cioran nota: „Dezgust, oboseală, furie, dorință de a-mi zbura creierii” (I, 250). Totuși, în fragmentul imediat anterior, el părea convins că abia topirea în neesențial poate asigura fericirea: „Nu suntem fericiți decât dacă ne lăsăm mistuiți de setea de neesențial” (I, 250). Așadar, ceilalți, prilej de flecăreală inutilă, care-l dezgustă. În acest caz, nu ne întrebăm de ce-i acceptă, dar de ce-i caută? De ce
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran nota: „Dezgust, oboseală, furie, dorință de a-mi zbura creierii” (I, 250). Totuși, în fragmentul imediat anterior, el părea convins că abia topirea în neesențial poate asigura fericirea: „Nu suntem fericiți decât dacă ne lăsăm mistuiți de setea de neesențial” (I, 250). Așadar, ceilalți, prilej de flecăreală inutilă, care-l dezgustă. În acest caz, nu ne întrebăm de ce-i acceptă, dar de ce-i caută? De ce perseverează să flecărească? Nu cumva conversația și ceilalți îi oferă ocazia fugii de sine însuși
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cerințe specifice: celeritate, lipsa formalismului, punctualitate, creditul etc. Dreptul comercial (profesional) are un caracter dinamic spre deosebire de dreptul civil, modificările înregistrate atât în planul relațiilor sociale ce constituie obiect de reglementare al dreptului civil cât și al legislației civilă suferind modificări neesențiale în ultima vreme; nu se pot ignora diferențele evidente între circuitul civil încărcat de formalism, rigoare și imobilitate și circuitul comercial-flexibil, dinamic, inovator. Dreptul comercial (profesional) este partea cea vie a dreptului privat, laboratorul unde se experimentează soluțiile juridice pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
să intre în cadru. Dialogul va continua între o tânără instrumentista îndrăgostită de artă, încercând să convingă, îngrozită de gândul că i se va refuza îndrumarea și maestrul care pune întrebări stranii încercând să se convingă de un amănunt aparent neesențial dacă este sau nu străină: " [P.Î. sau P.M.] Față se apropie mai mult de el, plecându-și ușor umerii. Nu mi-a scăpat nici un concert, Maestre! Va urmăresc de cinci ani, de când eram încă la Conservator... Și din toată
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]