164 matches
-
impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de Înălțimile la care le ridică imaginația inspirată și neghioabă a unora dintre noi, acceptând această neașteptată și nemeritată promovare a lor cu Îndoieli și cu neîncrederi, „cântându-vă În strună, fiindcă vedem că vă face vouă plăcere“, cum Îmi spunea una ca să mă vindece de orice iluzii și pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a acestui capitol - influență mult Înlesnită prin ultimele mele experiențe proprii - o recunosc și o regret, așa cum ai regreta amputarea unui mădular al tău bolnav, dar totuși al tău. Tudor Arghezi, căruia mă scuzam odată de acest lirism al meu neghiob, Îmi spunea, uitându se Înduioșat la mine, cu ochii lui mici de câine bun și trist: „E totuși frumos lirismul, nu-i așa?... E frumos!“ Alta... și atâtea altele Încă, ce mai Încolo?, stăteau totdeauna gata să-mi dovedească, fără ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dialectal, rar și fabulos, la care tocmai lucrez: o chiocâlcă, o ghiolhană de muiere pornită pe hotrie la drumul mare și măglisind cu ghinghinelele ei băr bații groși la hire și prostateci, ca mine și ca alții; chimă sau sămânță neghioabă a tot ce-i rău pe lumea asta; diavol cu fesul roșu, noptos și hulpav, cățărat pe toartele cerului, după Îndătinarea și orânda dată lui de ăl de sus, fără bai de biet român obidos de felul lui și de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
când în hala dogoritoare sau înghețată, printre băltoacele de ulei de mașină, „proletariatul“ scotea din hârtia de ziar pâinea tare și slănina râncezită, mâncând abătut și trecând din mână în mână sticla de țuică. Consideram zvonul o scorneală, semănacu ideea neghioabă pe care și-o face calicul despre bogăție. Dar la Marburg mi s-a făcut rău de la aurul din plescăitul unor rațe albe care mestecau apa. Aveam un vechi dispreț pentru parvenitul ajuns dictator, capul meu cunoștea bine acestdispreț. Dar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ar fi câștigat la loterie. Guvernul, poate, dar România?... Acuzațiile mele, îmi reproșează Pastenague, erau aspre și vagi totodată. Probabil chiar nedrepte, pentru că a trata Guvernul român de neghiob... — Am spus eu asta? — Ca și întreg poporul... Cum adică „bucurie neghioabă”? Un popor atât de inteligent și de discret în același timp, căci nu face caz de calitățile sale. Cum fac ungurii, de pildă. Ai uitat că România a avut o diplomație de înaltă clasă? Pe vremea lui Titulescu, în orice
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
până la 1788 această istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
extaziază de gloria eternă. Macedonski este acum prerafaelit și dantesc, adorând nu o Madonna ci propriul Geniu văzut în Empireu. El se declară împărat și joacă rolul imperial cu o ținută poate actoricească, dar, sub durata scenei, magistrală. Când mulțimea neghioabă îl insultă, Poetul ridică preoțește ochii la cer: Sub pulberi de aur, O cer, natură, Sub stele, flori scânteietoare, O! Dumnezeu, mister albastru, Ce griji pot fi predomnitoare, M-ai ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ardeal, Banat ori Bucovina, au venit acasă cu învățăminte trase din ceea ce văzuseră în satele săsești, ungurești, secuiești ori românești din ținuturile respective. După ce în ultimii 10-15 ani unele sate începuseră să-și schimbe înfățișarea, casele săși lărgească ferestrele, acum neghioaba interpretare și înțelegere anapoda a legilor, întorceau populația satelor îndărăt la bordeiul de lut, la ochiul de fereastră - de o palmă și lipit pentru veșnicie. Adică, totul să fie cum a mai fost - și încă mai rău, numai visteria statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor materială le îngăduia să-și permită gesturi și acțiuni exagerate, care nu puteau trece neobservate și care le-au atras desigur invidia, dar totodată și disprețul celorlalți greci. Așa se face că, treptat, calificativul „abderit” a devenit sinonim cu „neghiob, nătâng, nerod”. Stupiditatea proverbială a abderiților este reflectată de un mare număr de anecdote care circulau în antichitate pe seama acestora. O parte din ele au fost reunite într-o colecție târzie (sec. IV sau V d.Hr.) intitulată "Philogelos" (în
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
era opresivă, nopțile târzii erau obositoare iar soțul ei era un crai. Dintre cumnații ei, s-a apropiat de cei doi mai mici: Prințul Leopold și Prințesa Beatrice. Mândră de inteligența ei, ea o considera pe Alexandra, Prințesă de Wales, neghioabă. Când a vizitat Scoția, Maria Alexandrovna a înghețat în dormitorul ei neîncălzit de la Castelul Balmoral și a ordonat să fie aprins un foc. Când a ieșit afară, regina Victoria a intrat în cameră și a ordonat unei servitoare să arunce
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
avem ca armă decât râsul. Umorul este evident și în portretizarea Diavolului, scoțându-se în evidență lipsa lui inteligență și astfel neputința lui de a stăpâni pământul. Dracii din poveștile lui Creangă nu au mai multe minte decât un țăran neghiob și de aceea chiar și unul ca Dănilă Prepeleac îi poate păcăli. Învingerea dracilor ilustrează principiul triumfului permanent al binelui asupra răului, oamenii depășind necazurile prin respingerea resemnării și prin apelul la „mintea cea de pe urmă”. Scrierile literare ale lui
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
de îndată ce aflu noi amănunte. Îmi cer scuze încă o dată!” a scris Moise Guran pe Facebook. Iată reacții ale jurnaliștilor la alertă de cutremur: Victor Ciutacu: Voi realizați câți tembeli au ieșit în stradă însuflețiți de Guran? Zău că-s mai neghiobi decât martorii lu' Mândruța”. Mircea Badea: ”:)))) Nepoțeii lui Stalin plătesc prețul cretinismului. Ia spuneți, imbecililor, cum e cu "fake news"?” Patrick André de Hillerin: ”A zis Moise că oricum nu e vina lor, că se mai întâmplă etc. Dacă tot
Reacții ale jurnaliștilor la alerta falsă de CUTREMUR de 10 pe Richter by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102546_a_103838]
-
fost să i se întâmple lui Superbus. Prin lege, cu toate acestea, fiind un Iunius pe linie paternă, el nu era un Tarquiniu și, prin urmare, putea mai târziu să propună exilarea Tarquinilor fără teamă. El a dobândit porecla Brutus, "Neghiob," făcând-o pe prostul ca să nu atragă suspiciunea regelui. Superbus i-a luat moștenirea și i-a lăsat un salariu de mizerie, ținându-l la curte pentru divertisment. Collatinus, văzându-și soția moartă, este înnebunit de durere. O ține în
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
este înnebunit de durere. O ține în brațe, o sărută, o cheamă pe nume și îi vorbește. Văzând în asta mâna Destinului, prietenul său Brutus le vorbește celor care erau la funeralii, explicându-le că s-a prefăcut că este neghiob și le propune totodată să-i alunge pe Tarquini din Roma. Apucând cuțitul însângerat, s-a jurat pe Marte și pe toți ceilalți zei, că va face tot ce era în puterea lui pentru a răsturna dominația Tarquinilor. El promite
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]