1,154 matches
-
Veni o toamnă Iar veni o toamnă ca o prevestire, Copacii murmurau legănați de vânt. În plușul sufletesc zace-o irosire Și-adânc este rănit oricare cuvânt. Femei cu decolteu ce nu-l pot abține Iubirea-și prezintă pentru un negoț, Oferă și un bonus- simțuri creștine, Cumpărând cuvinte, iubire și soț. Eu n-am cântat nicicând târgul repetat, Ci doar am numărat clipele pustii, Fluturi mari de noapte și stele-am presărat, Pe drum necunoscut pe care cred că vii
VENI O TOAMNĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362128_a_363457]
-
Justiție vine în sfârșit cu o formulare care vorbește despre „a descuraja finanțarea ilegală a partidelor politice și, in particular, a campaniilor electorale”, ceea ce este încurajator pentru pledoaria pe care o facem. Dar nesezizarea din oficiu, față de recentele acte de negoț pe care le-a surprins presa chiar în această campanie electorală, n-ar putea însemna că, deocamdată, acestea nu sunt încă descurajate? Democrația comercială nu e totuna cu comerțul cu democrația. Iar tendința permanentă a oligarhiei este controlul democrației prin
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
Nou de la Partoș s-a născut în anul 1568 la Raguza în Dalmația, pe malul mării Adriatice, într-o familie de credincioși vlahi. Numele său de mirean era Iacob. Se crede că tatăl său avea o corabie cu care făcea negoț pe Mediterana, marea Adriatică, pe Dunăre și marea Neagră. Rămânând de mic orfan de tată, se mută împreună cu mama sa la fratele acesteia care era negustor în Ohrida, la sud de Dunăre. La vârsta de 15 ani intră în mănăstirea
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
cititorii și...criticii, pentru a deveni conștient de impactul scrisului său, pentru a lega prietenii literare ș.a.m.d. R.T. Consider indispensabilă prezența noastră măcar la o parte dintre aceste târguri, deși eu nu le-aș spune ”târguri”, fiindcă numai negoț și târguială nu se fac pe acolo... Aș parafraza o cunoscuta pildă proverbială cu următoarea zicere: Dacă nu ai carte, la un târg de profil, nu ai parte... Sănătoși să fim, să scriem mult și să publicăm cât mai mult
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
ע שֶל נְטִילַת הַקָּרְבָּן. ÎNTRE ARMĂ ȘI ARMĂ Pentru mine vara e mereu vară nu număr anii, nu număr banii, nu negociez lumina lunii, negoț aruncat peste umărul tânăr nu întorc cuvintele pe dos construind sau furând cuvinte puse în slogane, nu ascult sfaturile altora, încăpățânații, doctori în filozofii mărunte. îi privesc în ochi o singură dată și oftez știindu-i doar de la prima privire
POEME – ESPRESSO DUBLU LA HAIFA (1) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366125_a_367454]
-
sunt cei care-și permnit tratamentul în străinătate), o parte din legile Educației (idem cei cu posibilități de taxe), legile pe care le reclamă producătorii agricoli, Legea Bunului Comun care este și inexistentă și nerespectată, Legea Electorală care nu interzice negoțul cu locuri eligibile, precum și destule dintre prevederile Codului Fiscal - nu numai că nu încălzește pe nimeni dintre cei mai prejos de ea, dar și favorizează strecurări înspre „mai presus”. Atâta vreme cât lucrurile stau așa, statul de drept despre care vorbim devine
SAU UN STAT ÎN STATUL DE DREPT de CORNELIU LEU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351659_a_352988]
-
cum sî udî năframa când șterg sudoarea pi frunți. Acuș dă o ploai cu gheațî șî tata-i îngiurî pi toț': “La dracu s-o iei di viațî, cî-i plinî lumea di hoț' !” Hai, mândrulițî, afarî, sî fac cu tini negoț! pibul sî crapi din țarî, sî-i iei dracu' pi toț’! Referință Bibliografică: La dracu, mândruțî, di țarî / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
or să răpească dintre ai lor. Fără spirite care să-l năruiască, orașul din noroi a început atunci să înflorească. Când nu petreceau cu wargi și wasa, oamenii lui Kete, însoțiți de maimuțe, porneau să cutreiere deșertul pentru a face negoț, ducându-se înspre apus până la Sana, unde locuiesc oamenii al-Bukum ce umblă goi, iar spre răsărit până în valea Eghellal, la poalele munților Baghzem. Oamenii lui Kete cumpărau sare din Bilma, takawt din Kugha și săruri epsom din Kalimari. Dar oamenii
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
fațade, cu decorațiuni din ghips colorate, elemente ținând de epoca arhitecturală neoclasică. Începând cu secolul al XIX-lea localnicii nu numai că produceau broderie și argintării de tot felul, dar au început să le și comercializeze peste tot în lume. Negoțul cu dantelă de Lefkara a fost întrerupt odată cu începerea Primului Război Mondial, mulți locuitori fiind nevoiți să emigreze forțat iar satul a rămas aproape pustiu. De-abia după câștigarea independenței, în 1960, aici s-a reluat cursul normal al vieții iar din
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
un nou lot de produse, ținând seama de această dată de preferințele cumpărătorilor din voiajul anterior, plecând din nou împreună cu soțul său în Egipt. La întoarcere, cei doi erau suficient de bogați ca să-i determine și pe alții să înceapă negoțul cu dantele. Pe la 1900, piețele egiptene erau înțesate de dantele de Lefkara. Comercianții s-au îndreptat apoi și spre alte piețe de desfacere. Astfel, încet, încet „Lace Lefkaritiko” a devenit un nume cunoscut în Franța, Turcia, Grecia, Elveția, Germania, Spania
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
O cârcală ce trebuia curmată din început ... Orice aleg, mă ia în pleaznă!... Dacă nu-mi spui ce să prețui - mintea, haru ori inima de român din toate vremile - atunci e-un terci de oameni mândri amestecați cu pleavă și negoț. Eu îs omu locului și-s mândru de părinții și moșii mei și nu înghit scorneală de tembeli că noi dăm bani din punga goală ca alții să râdă de noi și de voi ... - Și-apoi, dacă gherlanii spurcă pe
CEL MAI MARE ROMÂN, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355422_a_356751]
-
cei care aveau căruțe adunau canistre și butoiaie de plastic și le dădeau oamenilor apă, apă limpede de la izvor, pe o țuică cel mai adesea, pentru că nu voiau bani, își făceau și ei o pomană, e păcat mare să faci negoț cu apa, nu vedeți că nici Dumnezeu nu ne mai cruță, vai de păcatele noastre ... Pe pod nu prea mai stătea nimeni la taclale, unii cărau apă din rîu pentru animale, alții își căutau oile, începuse construcția cîtorva case, se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească spre acel dram de bine la care fiecare dintre noi visează, mai mereu. „Nici nu-mi dădusem seama
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
părea să fie depășirea unui complex, devine astăzi punerea în aplicare a altuia. Ați personalizat o funcție publică într-un mod în care nu era cazul, prin generalizare. V-ați vulnerabilizat pentru o afiliere care, deși exclud acest tip de negoț, măcar dacă ar aduce oarece profit, de stil ploieștean. Mi-e teamă că nu aduce nimic, ci ați făcut-o gratuit, cu seninătatea dumneavostră care din potențial inteligentă a devenit sumbru simplistă. Președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul pentru aceleași
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
Când politicul se substituie istoriei, România nu mai e o țară independentă. Nici măcar atât cât a fost sub comunism în ultima lui perioadă, de tristă amintire, independentă să moară de foame,independentă să înghețe de frig, dar independentă. Domnule președinte. Negoțul dumneavostră cu istoria e același negoț (relegat în idee) pe care Ceaușescu îl făcea vânzând sașii. Am avut contacte umane și amicale cu sașii în copilărie. Sunt oameni minunați și adorabili. Dar de ce această exhibare a unui complex? De ce ați
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
nu mai e o țară independentă. Nici măcar atât cât a fost sub comunism în ultima lui perioadă, de tristă amintire, independentă să moară de foame,independentă să înghețe de frig, dar independentă. Domnule președinte. Negoțul dumneavostră cu istoria e același negoț (relegat în idee) pe care Ceaușescu îl făcea vânzând sașii. Am avut contacte umane și amicale cu sașii în copilărie. Sunt oameni minunați și adorabili. Dar de ce această exhibare a unui complex? De ce ați privatizat instituția prezidențială mai mult decât
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
renume. Să ne ferească Dumnezeu de astfel de prieteni sau conducători! Dar istoria recentă ne-a dovedit că nu am fost feriți. Scriitorul și moralistul de origine greacă Plutarh (46-125 d. Hr.) a numit ambiția de a dobândi propria faimă - negoț cu virtutea, întrucât cei doritori de glorie nu fac nimic pentru virtute, ci numai pentru slavă; ei „înțeleg slava ca pe un idol și nu fac nimic sincer sau pe față, ci numai o grămadă de lucruri neînsemnate și ipocrite
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
rafturi marfa din abundeță, tarabele pline cu pește proaspăt, cafea, smochine, portocale, banane, iar în spatele lor tronau magazinele selecte unde evreii vindeau bijuterii din aur. Forfota din piețe părea să fie un zumzăit al unui stup obraznic de albine, iar negoțul prospera de la o zi la alta. Închizi ochii și parcă deja îi auzi pe cei care își făceau reclamă în gura mare, strigând cât puteau: „Smochine proaspete, cafea ieftină...” și, îndată ce deschizi din nou ochii, tot peisajul dispare aducându-te
PARFUM DE ANOTIMP TĂCUT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368121_a_369450]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 5 Ianuarie 2016 Ajunul Bobotezei Ce sete sfântă sufletu-mi aprinde! Gândul meu stă în genunchi și bea, Apa cea sfințită nu se vinde, Nu facă nimenea negoț cu ea! Precum atunci, în fiecare an, Cu pașii grei și plini de sănătate Botezătorul vine spre Iordan, Să vindece mulțimea de păcate Și-n fața lui același blând Iisus I se arată iarăși din lumină, Un porumbel coboară lin
APA CEA SFINȚITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368162_a_369491]
-
Iisus I se arată iarăși din lumină, Un porumbel coboară lin de sus Și aerul din împrejur suspină... Ce sete sfântă gândul îmi aprinde! Sufletul meu stă în genunchi și bea, Apa cea sfințită nu se vinde, Nu facă nimenea negoț cu ea! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Apa cea sfințită... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1831, Anul VI, 05 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
APA CEA SFINȚITĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368162_a_369491]
-
domeniu. Lumină focului le scotea și mai bine în relief trăsăturile pur africane, ochii parcă le scânteiau mai viu. Îi priveam și parcă vedeam scrisă pe fețele lor istoria Africii și impactul ei asupra lumii. Triburile acelea africane apoi înfiorătorul negoț cu sclavii. Erau luați și puși în acele infernale corăbii și duși în America de nord. Apoi eliberarea lor din sclavie, sângele ce a curs, Abraham Lincon marele președinte eliberator ce a plătit cu viața. De curând am văzut un
JURNALUL UNUI CALATOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357127_a_358456]
-
bazar al cetății Ninive, simțea că îl fură gândurile și că i se lipesc pleoapele de somn. Îmbrăcat în haine scumpe, grele și lungi până la pământ, cum îi ședea bine unui om de rangul lui, era mulțumit de cum îi mergea negoțul în țară străină și de cum îi sporea averea, zi de zi, încet, dar sigur. El își permitea să stea liniștit într-un jilț acoperit cu mătase, din mijlocul tarabelor sale, cât timp servitorii săi se descurcau de minune desfășurând și
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
ca slujitori în casele oamenilor avuți. Cei cu mintea sclipitoare ajunseseră să fie folosiți chiar în administrația întinsei cetăți Ninive. Noam, odată ce se văzuse om liber, după ce își zidise o casă și luă de soție pe Hannah, se apucase de negoț. Cu multă răbdare, pricepere și îndârjire, negoțul lui se dezvoltase, încât, la un moment dat, fusese nevoit să-și caute ajutoare. Găsise robi israeliți care încă nu apucaseră să devină oameni liberi, îi cumpărase, dar imediat îi dezrobise. De bucurie
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]