364 matches
-
Astfel, măsura desființării ispravnicatelor străinilor și a departamentului străinilor a dus la un aflux de cereri de naturalizare. Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Udriște ~. Neaga, Ștefan 400. Neaga, Teodor 405. Neagoe, Elis 433. Nechutová, Jana 56. Nečkinoj, M. V. 482. Neculce, Ion 77, 79, 88, 89, 91. Negrei, Ion 119. Negri, Costache 285, 286, 288, 360. Negrițoiu, Mișu 428, 429. Negru, Nicolae 403. Negruți, Ecaterina 125. Negruzzi, C. 130, 131. Negulici, Mihai 127. Neguț, Silviu 209, 210. Neigebaur, J.F. 98. Nekrich, Aleksandr 411, 414-417, 422. Nelidov 168. Nestor Ureche 111. Nica, Vasile 450. Nichita, meșter 49. Nichitici, A. N. 120. Nicodim, patriarh 227, 229
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu, Constantin Xeni ș.a. Proza autentică este reprezentată de I.C. Vissarion, cu Le e amorțită limba și Probe prezumtive, și de Artur Gorovei, cu o amintire de la începuturile sale ca magistrat, Moș Coroiu, cinci sute, unde apare ca
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
, Costache (Constantin) (1808, Trifești, j. Iași - 24.VIII.1868, Iași), prozator, poet, dramaturg și traducător. Este fiul Sofiei (n. Hermeziu) și al fostului răzeș Dinu Negruț, intrat nu de multă vreme în rândul micii boierimi. Leon și Iacob Negruzzi sunt fiii săi. Înainte de a deprinde slova românească, învață grecește și franțuzește. La 1821, izbucnind mișcarea eteristă, familia se refugiază la moșia Șărăuți din ținutul Hotin (unde
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
fie adevărat după 15 ani că noi sărbătorim 23 augustul nostru peste mări și țări, globe-trotteri liberi. Cineva, acolo sus, desigur că ne iubește. Membre AnA. AnA este, până la ora actuală, cea mai cunoscută organizație feministă din țeara noastră românească. Negruț, pe numele lui. Începând cu 1974, absolvenții de învățământ superior au fost forțat integrați în „producție”. Accesul la învățământul superior și cercetare era aproape inexistent. Orașele universitare mari au fost declarate „orașe închise”, și accesul la acestea, restricționat. Mulți s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Era atât de echilibrată, că n-a zdruncinat-o deloc. Și cu noroc la bani, desigur, se lăfăia în ei, asta moștenești de la strămoși cu ferme de vite și colecții de timbre renumite-n lumea-ntreagă. El o striga „bănuț negruț“, deși era palidă ca foaia de hârtie. E o nebunie, dar banii îți aduc mângâiere, nu-i așa? Și era atât de echilibrată, de stăpână pe sine micuța domnișoară fulg de nea, deși nu chiar bună de pus pe rană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
care le-a apreciat ca adevărate revoluții în domeniile demografic, agrar și industrial<footnote Gheorghe Platon, Geneza..., Iași, 1980, p.114-184; Gheorghe Platon, Istoria modernă..., București 1985, p.55-113; Coordonator, Dan Berindei, op.cit., vol. VII, tom I, p.135-160; Ecaterina Negruți, Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, în “Revista de istorie”, tom 34, București, 1981, p.423-457. footnote>. Revoluția demografică, specifică acestei perioade - cu toate limitele care decurg din stadiul de dezvoltare a societății românești - trebuie apreciată nu
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
pot avea decât un caracter orientativ în descifrarea evoluției factorului demografic în epocă. În realitate, numărul locuitorilor din Principatul Moldovei era cu mult mai mare. Într-un studiu privitor la situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Ecaterina Negruți ajunge la concluzia că în numai 56 de ani, între 1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150,1% <footnote Ecaterina Negruți, Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, în “ Revista de istorie”, nr.2, tomul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
mare. Într-un studiu privitor la situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Ecaterina Negruți ajunge la concluzia că în numai 56 de ani, între 1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150,1% <footnote Ecaterina Negruți, Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, în “ Revista de istorie”, nr.2, tomul 34, 1981, p. 245. footnote>. Pentru a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
la școala elementară, citez: „Priponeștii evocați de dvs. îmi amintesc de vacanțele ce le petreceam vara la Boaghea și Ciorăști (în vecinătatea Priponeștilor), dar și de cl. a II-a pe care am făcut-o la Boaghea cu d-na Negruț care, la fel ca și învățătoarea pe care ați avut-o (Maria Mândru din Ghidigeni), și-a promovat fiica în mod subiectiv”. Întâmplător am cunoscut bine familia învățătoarei Negruț (soțul ei fusese cu cinci ani înaintea mea la școala normală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
-a pe care am făcut-o la Boaghea cu d-na Negruț care, la fel ca și învățătoarea pe care ați avut-o (Maria Mândru din Ghidigeni), și-a promovat fiica în mod subiectiv”. Întâmplător am cunoscut bine familia învățătoarei Negruț (soțul ei fusese cu cinci ani înaintea mea la școala normală), știam că ei aveau o fată nu tocmai blagoslovită cu posibilități intelectuale și cu toate acestea a trecut-o înaintea celei ce învăța mai bine. Asemenea lucruri mi se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ar putea scrie de altfel o epopee, ne vorbea despre pekinezul ei preferat), poem care se compunea până la urmă doar din două versuri, rămase celebre: "în penumbra unei lămpi / Stau doi oameni 'nalți cu bărbi." Mai obscuri erau Grigoriță și Negruță, frați gemeni, și o altă pereche, Mlhalache, luptător de greco-romane, unu patruzeci și opt înălțime, care purta tocurile de șapte centimetri, și Neagu, un colos cu capul strâmb de la forceps, interesat de un singur lucru în lume: locomotivele electrice de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
drepților. Se trăgea, la începutul secolului XX, dintr-o familie de răzeși moldoveni, familia sa având o suprafață de 8 hectare de teren agricol, dar își descoperea înaintașii într-un document din 24 februarie 1837, care probează că spătarul Enache Negruț arendează moșia Boțăști din ținutul Fălciului, fraților, comisul Anastasie Ioan și Vasile Ioan. Ducându-și cercetările mai departe, Ioan Costache Enache scrie o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
tata și unchiul au trecut la povești despre propria copilărie, dându-și ghionturi în timp ce-și aminteau cum fugeau din grădina mamei lor ca să se joace cu mielușeii. Se ajutau unul pe altul în a-și aminti numele câinilor - Negruțul, Pătatul și mai ales Minunea cu Trei Picioare, o cățea fermecată care supraviețuise atacului unui șacal și a continuat să păzească turma la fel de bine ca înainte. Era plăcut să vezi chipul tatălui meu în timp ce aceste povești ieșeau la iveală. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Puntișeni-Costești (punctul Școală). Gh. Bichir și V. Căpitanu (1971) la Tanacu (punctul Chiscul ulucilor). D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Maxim-Alaiba (1978-1980), la Drăgești-Todirești (punctul Siliște) și numai D. Gh. Teodor, în 1980, la Tăbălăești, comuna Bunești-Averești (punctul Moara lui Negruți). Săpăturile R. Maxim-Alaiba, din 1978, de la Negrești (punctul Cimitirul evreiesc) și periegheza de la Bălteni (punctul Vatra satului) au fost urmate de cercetările, din anii 1981-1982, de la Gara-Banca (punctul Șapte case). În perioada 1986-1987, au fost efectuate sondaje de către D. Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unele având ornamente incizate (secolele VIII-IX și X-XI). Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 48; Teodor 1997c, p. 39. 4. Armășeni (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara Negruți: la circa 200m de moara menționată și la aproximativ 2 km sud de sat, pe stânga Pârâului Crasna, s-au descoperit fragmente de vase-borcan modelate la mână, caracteristice secolelor VI-VII, precum și cioburi, făcute la roată, ornamentate cu incizii, specifice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase specifice secolelor VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 239. 115. Tăbălăești (comuna Bunești-Averești), județul Vaslui a) Moara lui Negruți: pe terasa iazului, la circa 1,5 km nord-vest de sat, cu ocazia unui sondaj (1980) s-a găsit o locuință cu ceramică făcută la mână și la roata înceată, unele fragmente având decoruri cu striuri vălurite. O parte din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
factorii de influență ai competitivității determină succesul firmelor pe piață, metode care sunt fondate pe obținerea informațiilor direct de la managerii întreprinderilor. Aceste metode directe se pot clasifica după mai multe criterii, cele mai importante fiind următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, Marketing, Editura Amphora, 1995, p. 142. footnote> a) după natura informațiilor colectate, se disting: studii calitative; studii cantitative. b) după modul de desfășurare a investigației, studiile directe pot cunoaște următoarele modalități de realizare: <footnote C. Florescu ș.a., Marketing
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
etc. și constau în colectarea și analizarea elementelor care permit explicarea opiniilor și comportamentelor celor implicați în problematica studiată.<footnote Y. Chirouze, Le marketing, les etudes prealables a la prise de decision, Ellipses, 1993, pp. 35 36; apud. Dobre C., Negruț C., Venczel M., op. cit., p. 141. footnote> Încă de la jumătatea secolului XX, „problematica cercetării calitative a fost abordată prin raportarea la cercetarea cantitativă, care dobândise deja o largă recunoaștere, ca urmare a utilizării cu succes în cele mai diferite domenii
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
succes în cele mai diferite domenii”.<footnote Iacob Cătoiu (coordonator), Cercetări de marketing, Editura Uranus, București, 2009, p. 204. footnote> În aceste împrejurări, trebuie remarcat că un studiu calitativ precede un studiu cantitativ în următoarele situații:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 142. footnote> a) este dificil să se stabilească obiectivele cercetării; b) informațiile disponibile nu sunt suficiente pentru formu larea ipotezelor; c) este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de populația studiată. În cazul cercetărilor calitative, „cercetătorul are
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
duratei relativ mari de culegere a informațiilor etc. Pe de altă parte, trebuie menționat că, „în cazul cercetărilor calitative, nu prezintă importanță reprezentativitatea statistică a eșantionului.”<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 205. footnote> Principalele avantaje <footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 143. footnote> ale unei abordări calitative sunt următoarele: 1) este rapidă, pentru că informațiile sunt culese de la un eșantion de dimensiuni reduse (10 70 de persoane), iar prelucrarea datelor nu este un proces complex și nu necesită
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
având în vedere obiectivul cercetării, am considerat oportună realizarea unui studiu cantitativ, iar ca mod de desfășurare a investigației am optat pentru o anchetă prin sondaj. În cadrul studiilor cantitative, pot fi utilizate două categorii de anchetă:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 152. footnote> recensământul (interogarea tuturor unităților unei colectivități statistice studiate; este destul de puțin utilizat atunci când colectivitatea studiată este numeroasă); sondajul (o anchetă efectuată în vederea cunoașterii caracteristicilor, opiniilor, percepțiilor unei colectivități statistice, interogând un număr limitat din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când cercetătorul dispune de informații care îi permit să
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
bază o alegere rațională a unităților de observare și trebuie să respecte reguli care se referă fie la caracteristicile colectivității statistice investigate, fie la locul și momentul anchetei. Cele mai utilizate metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare decât cele empirice); existența și posibilitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
investigată (în cazul de față, am utilizat date referitoare la numărul și structura întreprinderilor din Regiunea Vest, având ca sursă Statistica teritorială 2010, elaborată de INS). În acest context, constituirea eșantionului necesită parcurgerea a două etape:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158 160. footnote> a) alegerea caracteristicilor care vor servi la fixarea cotelor - în acest caz, fiind vorba despre întreprinderi, au fost alese drept caracteristici: domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați); b) elaborarea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]