720 matches
-
umoristice. La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n suflet un grăunte de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea să fie luat de prost când pe toate căile de comunicare curg șiroaie de barbarisme? De aceea negustorii, fini psihologi, stimulează „grăuntele” din fiecare client, servindu-l cu toate „străinismele” pohtite, sufocându-l cu ele prin reclame mediatizate, afișe în vitrine și rafturi, cât și cu firma magazinului. Ex.de firmă „străinistă”: „Golden kickhen”, în loc de „Puișorul de aur
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ca în lumile literare ale lui Balzac, la fel de reale ca realitatea însăși, o călătorie prin istoria personajelor trecute în cărți, o minuțioasă descriere al contextului socio-cultural al marilor orașe București sau Iași, cu diferențele de clase, cu frivolitatea petrecerilor, cu negustorii evrei sau muzicanții țigani; este un periplu prin ipocrizia politică a epocii, prin carnalitatea unui popor petrecăreț, melancolic, fals și poetic. Dar cartea este în același timp o invitație pentru a cunoaște adevăratul motor, după cum spunea Basterra, al României lui
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
neproductivă, observ peste ani și nepedagogică, de-a fi fost și eu și surorile mele “deosebiți”, oricum “altfel”, decât ceilalți copii din sat...El, din condiția lui de “țăran”( vorba vine, pentru că mai mult se ocupa de afaceri și cu negustoria), avu ambiția să-și învețecopiii, sora mea Condela, fiind printreprimele care intrase la liceul de fete “Iorgu Radu” din Bârlad. De la ea am sustras primele mele lecturi mai deosebite: romanul “Roșu și Negru” de Stendhal...dar și...” Mitul androginului” de
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
ducând o viață austeră dar găsindu-și resursele necesare existenței. Magazinele și tarabele de acolo, erau înlănțuite pe aproape un kilometru, pe o parte și pe cealaltă a străzilor. Îți lua ochii multitudinea mărfurilor, dar trebuie să te și tocmești, negustorii dorindu-și maximul de câștig. În Israel există mari diferențe de nivel, Ierusalimul este la vreo 800 de metri deasupra nivelului mării, iar Marea Moartă la 400 de metri sub nivelul oceanului planetar. Referitor la Marea Moartă, pentru cei care
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum altcineva nu ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și azi, când „negustorii de vorbe” (M. Eminescu), „indivizii sterpi, cultivatorii frazeologiei goale, vânătorii de slujbe și politicienii” inundă cu identitatea lor discutabilă spațiul public comun, născând, cu alte cuvinte, din ignoranță și împiedicare în nenumărate malversațiuni ucigașe, o dinamică societală de tip împiedicat
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
-n faliment cu nenorocitele lui de căpușe. --De acord, domnu’... --Zamfirescu. --Da’...cum? Cum să te strecori printre zăbrelele atâtor taxe? --Cu artă și dibăcie, zâmbi misterios Zamfirescu. Aici este spirifanțul capitalismului. Nu-i suficient să fii priceput în ițele negustoriei. Trebuie să dovedești abilitate și în arta de a înșela și fura statul. Altfel, stai pe tușă, domnu’ negustor. --Așa-i, oftă bietul Trache, înțelegând unde îi este locul. Degeaba ținea el cu dinții de volan. Mafioții jucau meciul capitalismului, pe când
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui negustorești. De aceea se mulțumi să-l asculte și să mormăie din când în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții, mă rog, îl plimbă pe bietul Trache prin tot labirintul marketingului și prin misterele negoțului cu zarzavaturi. Mânuia aiurea termenii statistici și economici, ca un adevărat economist
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
se gândi Tache, privind luna apărută pe siniliul cerului, să zicem...să zicem...încă cinzeci de milioane. --Câât? --Atât, băi...amărăștene! zâmbi radios Tache, mai ales că simțise încurajarea inginerului Casapu. Ce ți-ai închipuit, că numai tu cunoști arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache din negustorie? Doar să fraierească. Însă, pretinde să fie respectat. Am dreptate? --Așa e, așa e! vociferă mulțimea. Să-ți fie rușine, Spârcâiacule! Trebuia să-i fi luat gâtul, Ioane! Huuoo, vierme nenorocit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
să zicem...să zicem...încă cinzeci de milioane. --Câât? --Atât, băi...amărăștene! zâmbi radios Tache, mai ales că simțise încurajarea inginerului Casapu. Ce ți-ai închipuit, că numai tu cunoști arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache din negustorie? Doar să fraierească. Însă, pretinde să fie respectat. Am dreptate? --Așa e, așa e! vociferă mulțimea. Să-ți fie rușine, Spârcâiacule! Trebuia să-i fi luat gâtul, Ioane! Huuoo, vierme nenorocit! Văzând că mulțimea se aprinde și nu mai poate
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
cu peste 100 de ani... în zona Văcăreștilor, cartierul Grădinari, sub Dealul Piscului (locul unde în 1913 a văzut lumina zilei Măiastra cântecului popular - Maria Tănase), într-o cârciumă care purta numele „LA MANDRAVELA” (unde se distrau șuții, geambașii, chrigii, negustorii, (vezi unele pasaje în romanul „GROAPA” de Eugen Barbu). În această cârciumă cânta renumitul scripcar Prichindel, iar Matilda (nevastă-sa) servea clienții la masă și, când i se făcea poftă să distreze consumatorii, cânta melodii de petrecere... sporindu-și câștigul
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
de principii sincer espuse, un nume care-a trebuit, de voie de nevoie, să figureze în fruntea tuturor făgăduințelor câte nu s-au ținut. De mult încă am însemnat asemenea izvoade de fericiri promise și pururea ne-mplinite cu numirea de negustorie de principii, de pretexte invocate pentru a urmări cu totul alte scopuri. Știm asemenea că un viu sentiment de stat, o conștiință întemeiată despre solidaritatea intereselor naționale, cari sânt și trebuie să fie armonizabile, nu în opunere unele cu altele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și hatâruri ale postomanilor de toate categoriile, în Constituție nu stă ca ignoranța și ambițiile nulităților, sub pretextul deosebirilor de principii, să vâneze cu înverșunare puterea, în Constituție nu stă ca succesul acestor oameni să atârne de la amăgirea alegătorilor prin negustorie de fraze și izvoade de făgăduinți mincinoase. O organizare care să asigureze prin legi atât cultura înaltă a depozitarilor puterii publice, precum și stabilitatea lor, ar fi fost corelatul natural al domniei ereditare și e evident până la virgule că o asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai accentuat acolo unde exploatarea se face chiar de cătră stat. Așa de exemplu în Belgia s-a petrecut un fapt cu drumurile de fier care a provocat în contra administrației niște critice amare. Administrația a făcut acum în urmă o negustorie foarte nefavorabilă: din neîngrijire și din lipsă de tact comercial, ministerul a hotărât să cumpere 12000 de șine de fier sau de oțel cu prețul de 170 până la 189 franci o tonă, după ce cu câteva zile mai-nainte refuzase să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevoie de sprijinul nației. Când acum 3-4 ani lumea se mira de unde săracul de Rosetti găsește bani pentru a trăi la Paris, pentru a-și ținea copiii în Italia, ni se răspundea: Veniți la redacția "Romînului" și vedeți cât aduce negustoria de principii. Și într-adevăr negustoria de principii liberalo-democratice-cosmopolite aducea, după condicele administrației, un venit net d-lui C. A. Rosetti de 30 000 franci pe an. Apoi, deie-ni-se voie, e bună negustoria! Oare o nație care-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3-4 ani lumea se mira de unde săracul de Rosetti găsește bani pentru a trăi la Paris, pentru a-și ținea copiii în Italia, ni se răspundea: Veniți la redacția "Romînului" și vedeți cât aduce negustoria de principii. Și într-adevăr negustoria de principii liberalo-democratice-cosmopolite aducea, după condicele administrației, un venit net d-lui C. A. Rosetti de 30 000 franci pe an. Apoi, deie-ni-se voie, e bună negustoria! Oare o nație care-i dă d-lui C. A. Rosetti
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Romînului" și vedeți cât aduce negustoria de principii. Și într-adevăr negustoria de principii liberalo-democratice-cosmopolite aducea, după condicele administrației, un venit net d-lui C. A. Rosetti de 30 000 franci pe an. Apoi, deie-ni-se voie, e bună negustoria! Oare o nație care-i dă d-lui C. A. Rosetti în fiece an net 30 000 franci pentru că-i recomandă pe Stroussberg, pentru că-i recomandă să intre-n război de florile mărului, pentru că-i laudă și-i recomandă pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
auzit aceasta undeva? Înțelegem ca să se reîmprospăteze un drept câștigat, dar un vot nul al unei Camere ca cea cu surprinderea excedentelor de sus să se privească ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ce nu luăm de exemplu democrația care este astăzi în Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată, din nenorocire, ținta democrației române. Ce ajută dar toate pretextările de principii, naționale ori liberale, ce ajută negustoria zilnică cu vorbe daca trăsătura generală a caracterului partidului roșu e identică cu aceea a lui Nae Postuleanu: de-a fi roată la carul statului? Întrebatu-s-a unul singur dintre acei patrioți daca munca sa echivalează lefile pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
carul statului? Întrebatu-s-a unul singur dintre acei patrioți daca munca sa echivalează lefile pe cari le ia de la contribuabili? Desigur că nu. Însuși d. C. A. Rosetti, cel cu patenta de negustor de la 1844, [î]și sfârșește cariera negustoriei de principii prin a fi pensionar al statului, la umbra aceluiași buget la cari aspiră toată suflarea patriotică! Nu cunoaștem om de stat dintre conservatori care să se fi amestecat în politică fără a-și pierde o parte însemnată din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
texte clare și de-a face din alb negru și din negru alb. Pe de altă parte morala nu tocmai temeinică a unei societăți cuprinse de frigurile tranzițiunii formează în România o anume atmosferă în care cavalerii de industrie și negustorii de vorbe goale pot face treburi. Poate să vie și timpul în care să-i fie rușine societății române de-a se lăsa condusă de un proletariat al condeiului care din întunecarea adevărului își face o meserie, dar acel timp
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu merg împreună, De este vorba să fim democrați, apoi de ce nu luăm de exemplu Svițera, ci, îndată ce e vorba de leafă, ne facem ultramonarhici și aristocrați? Iată dar ținta democrației. Atâția amar de ani d. C. A. Rosetti făcea negustorie de vorbe late, strigând libertate și frăție. Cu ce-și încheie însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-ar înfunda, când Banca ar introduce curs forțat, administrația și-a[r] încurca roțile și ar sta locului, școlile s-ar preface în prăvălii, Adunarea în Bursă, Consiliul de Miniștri în teatru de păpuși, când ar suna ora falimentului negustoriei de principii mai rămâne un mare expedient pentru a distrage atenția publică, a scuza golul finanțelor, a electriza păpușile, a uita pe o clipă mizeriile mici pentru marea mizerie; acest expedient e alianța și aventurile. Într-un asemenea moment credem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un stat merge spre sigură disoluțiune pe calea aceasta? Nu face nimic. După noi potopul. Ce ne pasă de soarta generațiilor viitoare, ce de soarta celei actuale? Trăim de pe o zi pe alta, aruncăm praf în ochii lumei ba cu negustorie de vorbe, ba pretextând reforme, și încolo... o mai îngriji și Cel de sus de trebuințele reale ale poporului. [ 12 noiembrie 1880] ["E O FIERBERE ÎN UNGARIA... E o fierbere în Ungaria care se-ndreptează în contra pactului dualist, în contră unității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei Iași-Galați. Liniile telegrafice Nimerceni-Iași, Iași-Tecuci-Galați și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]