544 matches
-
vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică Pavelescu, ți-ar fi lăsast tot codrul de pădure dintr-a-Bisericii; doar știi că eram vecin cu neica Mitru, nu numai ale cioturi de pe cei cinci stânjeni... după care plângi. Ce om a fost... Era văr cu Leana ta, mi se pare mie... după mamea bătrână. Parcă-l văd cum trecea pe la nevastă-ta, când erai plecat la
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Ppartea_aiii_a_ultima_spoveda_marin_voican_ghioroiu_1376721559.html [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
OK, i-o fi comunicat PR-istul înainte de liberare că “Să moară mă-sa, distinse și stimate domnu’ Nuțu, tre’ să faceți un gest bengos la ieșire, o vedetă ca matale nu poate să iese dă la zdup ca orice neica nimeni”, da’ de ce cu calul? De ce nu cu trotineta sau cu rolele? De ce nu cu parapanta? De ce nu înotând într-o piscină de plastic, cărată pe brațe de câțiva gealați? De ce nu îmbrăcat în zână înaripată și zburând cu ajutorul unor
Nuţu, spaima Constituţu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20587_a_21912]
-
București b-dul Mărășești 47, 45 5442. Niculescu Georgeta, 3 apartamente, București, str. Militari 29 5443. Nichifor Gh. Emil, 6 apartamente, București, str. Poliției 3, str. Dimitrie Racoviță 32 5444. Nicolae C. Ana, 6 apartamente, București, str. Elenă Teodorini 12 5445. Neica P. Ion, 4 apartamente, București str. Spătar 1 5446. Negreanu Alex., 3 apartamente, București str. Lucaci 14 A 5447. Naica P. Iacob, 26 apartamente, București str. Spătar 1, str. Icoanei 24, Alexandria str. Libertății 173 5448. Nastase Niculae, 5 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
fi relevat însușirile remarcabile ale acestui încornorat viclean și naiv totodată, ramolit și bornat, dacă e să ne luăm după tradiția critică. [...] S-a accentuat prea des pe credulitatea omului. Nu destul pe noblețea lui sufletească. Admirabil în toate împrejurările, neica Zaharia e tactician, diplomat și iute în decizii"”. Există și aici [în" D’ale carnavalului"] o scrisoare pierdută, confirmând teza lui Gelu Negrea despre înscrisurile de toate felurile care pun în mișcare acțiunea pieselor și a unor proze..." (Nicolae Manolescu
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
nostru steag de Ciprian Porumbescu, Voința neamului de Ion Danielescu, Închinare eroilor de Mircea Neagu, Sara pe Deal de Vasile Popovici, Trandafir de la răzoare de Sabin Drăgoi, Mândra mea cu părul galben de Ghe. Cucu, Privighetoarea de M. Bartholdy, Maria neichii Marie de D.D. Stancu, Hora cu strigături de N. Lungu, Merișor cu mere coapte și Iac-așa de S. Niculescu, E toată țara-n sărbătoare de I. Chirescu, Patrie pământ de aur de Gh. Bazaban, Morarul de D. Kiriac, Înflorești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
Stănescu a încercat să împrumute lucrărilor populare clasice o statură „simfonică” nouă. Modifică mai multe melodii pentru a suna altfel jocul timbrelor, dialogurile între partidele orchestrale, momentele de solo-uri alternate cu cele de ansamblu ("Hora Șapte scări", "Ceasornicul", "Anicuța neichii dragă", "Căruța poștei", "Suita de melodii ardelenești", "Brâul", "Ciuleandra", "Fedeleșul", "Mugur, mugurel"). Susține numeroase turnee în Cehoslovacia, Polonia, URSS, Bulgaria, Ungaria, Turcia, Irak, Siria, Austria, Iugoslavia, China, Anglia, RPD Coreeană, Elveția, Finlanda, Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
muzică la diferite școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” etc. Între anii 1960-1962 se stabilește în București fiind angajata Teatrului „Ion Vasilescu”, urmează apoi la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești. De-a lungul carierei sale a colaborat
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești” etc. Mai târziu a abordat și romanța și cântecul
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
adunat folclor din zona ei natală, romanțe și cântece de voie bună. Dintre cele mai apreciate se pot enumera câteva titluri ce conțin muzică populară: „Sus la munte la Muscel”, „Argeșene, argeșene”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Dacă nu e neică, geaba”, „Dacă-ar crește-n iarbă, dorul”, „Cântece de nuntă”, „Muzică populară” (cu Paraschiv Oprea la Electrecord). Un deosebit impact la public le-au avut romanțele și cântecele de petrecere: „Într-o crâșmă uiți de toate”, „Cântece de voie bună
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
Ionel Budișteanu) „un ciocan” viguros, ferm și sigur pe armoniile și ritmurile date. În 1950 interpretează, sub conducerea dirijorului Sergiu Comissiona, " Fantezia concertantă pentru țambal și orchestră" a compozitorului Florin Comișel.. În 1970 își prezintă propriile variațiuni pe tema "Anicuța neichii dragă", în orchestrația lui Constantin Arvinte și sub conducerea dirijorului Victor Predescu, la premiera spectacolului "Pe aripile rapsodiei", oferit publicului de către noul înființat ansamblu „Rapsodia Română”.. În perioada 1970-1975 colaborează cu orchestrele „Rapsodia Română” și Radio, conduse de importanți dirijori
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
instabile, întinderea depășește octava, ornamentația este bogată, iar ritmul organizat. Formulele introductive, îndeosebi cântate pe interjecții, unele formule interioare și formulele finale sunt de lungimi mult mai mari decât în doinele propriu-zise. Cântarea lor, adesea, este însoțită de interjecții ca „neică”, „țață”, „dadă”, „puică” sau „lele” dând un farmec aparte melodiei. Cântecele de dragoste se execută cu predilecție în cursul banchetului nupțial. Versurile sunt de un erotism intens, sublime și carnale. În timpul interpretării, lăutarii aleg câteva dintre ele, le acomodează și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
și marine reușite, realizate în zona porturilor române (Mișcare în port) se prezenta cu mai puțin noroc în peisajele surprinse pe riviera italiană sau în Balcic, atunci când tindea să imite stilul expresionist-fauv al marilor virtuozi ai penelului. Puținele sale portrete (Neica Iacob din Rusova, Portret de bătrână) dovedesc posibilități neexploatate din cauza nesiguranței izvorâte din pregătirea artistică precară a autorului. Timișoara a atras talentele dornice să se afirme, iar latura mai prozaică a marelui oraș a oferit posibilitate de existență pentru artiști
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
mai cunoscută peliculă dedicată aniversării capitalei este scurt-metrajul "Mic album muzical", regizat de Traian Fericeanu și turnat în iulie 1958. Muzica care acompaniază imaginile aparține compozitorilor Temistocle Popa și Gherase Dendrino; în film, cântăreața Maria Tănase interpretează trei piese: „Badea neichii, București”, „În Târgul Moșilor” și „Mărioară de la Gorj”. Au rămas celebre imaginile din segmentul „În Târgul Moșilor”, cu parcul de distracții aglomerat în lumina amiezei, cu leagănele și tiribomba. Alte filme despre București realizate în 1959 sunt documentarele "Aici București
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
Chișinău, d. 13 octombrie 2013, București) a fost cântăreață română de muzică populară. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum "Mi-am făcut bundiță nouă", "Fata neichii", "Sârba de la Deleni", "Ia mai zi-i măi fluieraș", " Merge satul la cules", "Dorul mă cată pe-acasă". S-a născut la data de 19 septembrie 1927 la Chișinău, dar ulterior s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat numeroase alte piese: "Cine stă posomorâtă", "Asta-i sârba mărunțică", " Mi-am pus dorul pe cântar", "Fata neichii" etc. A urmat " Mi-am făcut bundiță nouă", cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă. Este cunoscută publicului
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]
-
cele-nalte, :i ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc și declamator, Colea-n vale-ntre izvoare etc., etc.).
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
-o pe Ioana Piper cântând, invitând-o apoi în anul 1930 la București pentru înregistrări. Ea a stat în capitală timp de 8 zile la Hotelul „Avram Iancu“ și a cântat melodiile gorjenești: „Șapte săptămâni din post”, „Și-a plecat neica de luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
anul 1930 la București pentru înregistrări. Ea a stat în capitală timp de 8 zile la Hotelul „Avram Iancu“ și a cântat melodiile gorjenești: „Șapte săptămâni din post”, „Și-a plecat neica de luni”, „Furnica de e furnică”, „I-auzi neică pupejoara” precum și baladele „Gheorghe, Gheorghe”, „La nuntă la Vijulan” sau „Cântecul lui Zbângă”. La venirea în Gorj a primului ministru Gheorghe Tătărăscu, acesta a ascultat-o cu admirație cântând la Poiana-Rovinari. Din cântecele și stilul interpretativ al Ioanei Piper a
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Cucu), prima parte din opera sa fundamentală, ciclul de romane "Kakuk Marci"(Mărtinaș Cucu). Personajul principal din ciclu este un vagabond cu o existență aventuroasă, aflat la periferia unei societăți intrate în faza formării burgheziei, în care el devine un „neică nimeni”. Autorul, fără să-și idealizeze personajul, vede la el atât defectele, neajunsurile modului său de viață, cât și individualitatea, calitățile umane, dar mai ales aspirațiile sale pentru autorealizare, ce rămân firește doar simple dorințe neînplinite. Scris într-o tonalitate
Józsi Jenő Tersánszky () [Corola-website/Science/300034_a_301363]
-
amarnic, scuzându-se că „dracu-l împinsese“. Spaima lui este că tâlharii, acum că fuseseră prinși, îl vor demasca și pe el, de aceea venise disperat la fratele lui mai mare, ca să-i ceară un sfat: „- Ce-i de făcut, neică Stavrache? scapă-mă!“. În acel moment sosesc la han, cu gălăgie mare, „vreo douăzeci de voluntari tineri“, cu un ofiței și trei sergenți care se duceau la război și voiau să se odihnească până dimineață, când trebuia „s-apuce trenul
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
odihnească până dimineață, când trebuia „s-apuce trenul militar“. Lui Stavrache îi vine ideea să-l trimită și pe frate-său, Iancu, voluntar pe front, îl rade și îl tunde „muscălește“, apoi, „după ce s-a sărutat de multe ori cu neica Stavrache, a pornit cu vesela bandă, fără să se mai uite înapoi“. Despre preotul Iancu nu se mai știa nimic în Podeni, „parcă intrase în pământ“ și oamenii au adus alt preot în sat, pentru că nu puteau să rămână „fără
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
frate-săi cu o mână de gât și cu alta de brațul stâng (...) cu o putere covârșitoare“, îl trântește la pământ și, punându-i genunchiul îl piept, îi zice, râzând „ca un nebun“ și scrâșnind din dinți: „- Gândeai c-am murit, neică?“. Atunci când „nebunul a voit să-l sugrume“, hangiul, „smintit și el de frica morții“, și-a adunat puterile, l-a îmbrâncit pe ocnaș pe ușă și acesta „a pierit în întunericul nopții“. Înspăimântat, „tremurând din toate încheieturile și făcându-și
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
i se păru că aude „un cântec de trâmbițe ... militari desigur“. Ieșind afară, Stavrache „rămâne ca trăsnit“, recunoscând în căpitanul care conducea campania pe fratele mort, care scoase ușa din țâțâni și, „râzând cu hohot“, strigă: „- Gândeai c-am murit, neică?“ Apoi, căpitanul alergă să-l prindă pe hangiu, care, speriat, „se-ndârjește și-l strânge de gât, îl strânge din ce în ce mai tare“, iar chipul militarului se lumina din ce în ce mai mult, râdea zgomotos și vesel, întrebându-l: „Gândeai c-am murit, neică?“ Uitându
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]