504 matches
-
Și sorb licoarea lumii toată, Mulțumiți de prostia revărsată În haine de neguri duhnitoare A răceală și a moarte. Doamne, dă un pic de soare Și-o floare deschisă la culoare Și-o aripă de înger alintătoare Peste rana lumii neiertătoare! Elena Trifan Referință Bibliografică: DUREREA LUMII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1235, Anul IV, 19 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DUREREA LUMII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349852_a_351181]
-
cum mă uitam la o călugăriță venită la Vatra Dornei să se trateze de stomac. Mă uitam ca la o icoană, o văd și acum, avea un oval perfect al chipului, ochi negri, sprincene mai frumoase decât orice aranjament, buze neiertător de frumoase, un corp unduitor în hainele lungi și negre ale călugăriei, o prizonieră a propriei frumuseți. Am visat-o mult timp, o văzusem când abia eram de clasa a opta. O mai trăi? Apoi, mulți ani mă gândeam ce
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
localizeze. Ori nu au auzit, ori nu m-a înțeles cel de la dirijare deoarece era un etnic maghiar. Nu a răspuns apelurilor noastre disperate, iar în aceste clipe nu-mi rămăsese decât să invoc Divinul să ne salveze din ghearele neiertătoare ale furtunii. I-am cerut chiar și copilotului să se roage la Dumnezeul său unguresc să ne salveze, deoarece eram conștienți că sfârșitul ne era aproape, iar dacă picăm, ne rugam să avem șansa să ne găsească cineva rămășițele pentru
PARTEA A VI-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365996_a_367325]
-
plecarea lui Teo, o chem pe Edina la ore de engleză, doar la anul are Bac-ul și nu-i glumă cu limba lui Shakespeare! O lasă pe cățelușa Bela în grija surorilor gemene și învață de pe acum.Timpul e neiertător iar examenele devin mai serioase, deja. După plecarea copiilor și nepoților noștri, ies într-o dimineață în grădină și „îl grăiesc” pe Ghiță, vecinul care strânge lucerna din grădina celor aflați acum „la Italia”. Îmi răspunde la salut cu o
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
sprijin ai mineritului după proiectul RMGC. Iar domnul Băsescu este cel mai activ în acest sens”. Profesorul universitar Ioan Piso este recunoscut pentru două lucruri: întâi, este o somitate profesională și didactică, al doilea fiind foarte inteligent și analitic devine neiertător, caustic cu proștii, răii, ticăloșii. Parcă față de proști e mai îngăduitor, nu și în cazul Băsescu, care este și ticălosul numărul unu din România. În articolul din ziarul „Cotidianul” îi amintește prim-ticălosului cum, în 2009, înainte de-a fi
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (8) – DIN NOU LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365141_a_366470]
-
cu poezie, critică literară și traduceri (îndeosebi din italiană și din franceză). Cultiva un lirism dens, în a cărui substanță ideea și simțământul ajung la un subtil echilibru, explorând și evocând dramă condiției umane, generată, mai cu seamă, de curgerea neiertătoare a vremii. Sensibil, concis, compasiv și discret, elaborat cu sinceritate și măiestrie, versul Mariei Cinta Montagut are, în conștiința receptoare , ecou și durata. Opera (selectiv): Cuerpo desunido (Barcelona, 1979), Como un lento puñal (Sevilla, 1980), Volver del tiempo (Sevilla, 1983
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
originar. Dotat cu mare putere de muncă, dusă până la exces dar perfect organizată, a dobândit o remarcabilă erudiție; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare imaginație, a ajuns la conexiuni și rezultate neașteptate în munca de cercetare. Profund cinstit și neiertător cu minciuna și incompetența dădea replici usturătoare care supărau. Mare povestitor, dublat de mare humor și talent de actor, cucerea asistența. Foarte punctual. Încă de la prima oră cu studenții, după ce a așteptat, mut, aproape o jumătate de oră până s-
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
întemeiată, neapărat, pe vechea zicală românească „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase”!, dând senzația dezagreabilă a neputinței noastre de a reține porniri instinctuale, de a elibera neomenescul din noi, de a prezerva moralitatea. Năvalnică și zgomotoasă, neiertătoare și vitriolantă, invectiva caută să stârnească din orice „arțagul”, prilejul de a greși intenționat sau nu devenind, în închipuirea „polemistului de ocazie”, atitudine civică onorantă și bine apreciată în fața cititorului sau ascultătorului, mai mult sau mai puțin avizat. O oarecare
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
calea de demult a chemărilor sale. Pologul nesiripit, pe alocuri neîntors și vipia grea a amiezii uscate gata să se instaleze... oh, vară buimacă și fără umbre prelungi pe țarina de fâneață, departe de liziera de brazi și de foioase, neiertătoare cu cei ce tânjesc și s-apucă mai greu de treabă... Încă mai așteaptă cosașii tocmiți să „culce” în brazde înșirate iarba molicioasă și mult prea galbină la rădăcină în iadul de la sol - pentru a o-ntinde când s-a
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
unii pentru a face și mai populat și mai spornic pe cât e păcatul, pe principiul strămoșilor romani “perseverare diabolicum”! De la acesta până la hotelul “Circus-Circus” unde suntem cazați sunt doar 2-300 de metri, dincolo de-al nostru se profilează enigmatic și neiertător cu “piticii” pomeniți până acum - ca un far la marginea oceanului de nisip, fabuloasă și singulară oază de lumină și viață tumultoasă în deșert - cea mai înaltă construcție săgetând văzduhul orașului, doar vârful ei pentetrant și sfidător de forma unui
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
caldă, în gând... eu o ating. Pe vârf de munte ce-n inimă-mi răsare Mi-arunc ecoul vieții, la tine-n prag să vină. Te-aștept Iubite, în clipa ce tresare, Cu focul vieții mele, în seara cea divină. Neiertătoarea nea... s-a furișat în plete. Unda tristeții se zbate-n sufletul nomad... Te aștept Iubite în serile inerte, Să-mi apari în visu-mi de om întristat. Iubirea ne-mplinită plânge în tăcere. Cuvinte nerostite se-nalță în... ecou. Le-auzi
IUBIRE NE-MPLINITĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365714_a_367043]
-
sânul familiilor cu idei ciudate, străine “așezământului” lor strămoșesc. Abia al doilea război mondial a așezat lucrurile pe făgașul lor aproape de normalitate, te aduni și-ți scuturi închiondurările, găunoasele și pierzătoarele invidii și neînțelegeri, pentru că dușmanul este acum comun și neiertător. În goana după “carne de tun”, după ce autoritățile au respins de la încorporare mulți tineri Navajo din cauza analfabetismului, totuși au admis aproape 3600 dintre ei, măsură salutară pentru o atenuare a “hârjonelilor” vechi de o veșnicie, cum s-ar spune. Cum
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
lângă fiecare gând fărâme de noapte de vise fugare și dor numai sufletul gol se va bucura de miezul înduioșărilor mele Aș frânge tăcerea cu patimă aprinsă și cruzime așa cum frângi o neprihănită floare lângă fiecare întrebare parfum și uitare neiertătoare risipă între profan și divin. numai așteptările mele vor gusta din miezul amar al trădării amestec de oarbă credință și scrum... 11 martie 2013 Referință Bibliografică: Aș frânge tăcerea ... (refăcut) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 802, Anul
AŞ FRÂNGE TĂCEREA ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352583_a_353912]
-
este teamă; înfrigurata eu te caut să nu fi pierit și nu-mi dau seama, de ești un vis ascuns în gândul ostenit. Numai în poezie, în singurătate, poți cuprinde rază cea mai albă a inimii curate și dorul crud, neiertător și viu. Referință Bibliografica: Cine ești? / Vavila Popovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CINE ESTI? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351451_a_352780]
-
Hypnos și Morfeu în luptă cu Pascal Trăind în veacul al șaptesprezecelea ( 1623-1662) Blaise Pascal a fost perceput ca adversar al raționalismului lui Descartes, ca exaltat și obsedat să strecoare un cal troian în “ Cetatea rațiunii “, ca herald al unei neiertătoare cruciade pentru umilirea judecății lucide și raționale. Imaginea lui Pascal se reducea la “ fotografia “ falsă de “apostol al rațiunii”, așa cum susține Unamuno, “pionier de intuiție “( Bergson), “campion al credinței “, cum spun neotomiști, explorator al “ rațiunii inimii “( existențialism), “ vestitor al eșecului
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
care erau conduse.( sunetul stins al unui bucium se pierde în depărtări) CONSTANTIN BRÂMCUȘI : Cei mai vinovați de destinul lumii sunt conducătorii de popoare. Aceștia sunt marii criminali ai omenirii. (respiră adânc, gâjâit) Cum să spun eu, omul să fie neiertător cu aceia care de începuturile lumii nu-și fac datoria față de om și de progres, și nu și-o vor face mult timp. (are fruntea încruntată, și privirea rece) Sunt puțini cei care încearcă să și-o facă, și îndurerați
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
frazarea neostentativă și subtilă (Ioan Es. Pop). Și tot el conchide admirabil, sintetizând astfel poezia Eugeniei Țarălungă: „E ca și cum un spadasin în duel cu sine însuși s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare, ar face o neașteptată reverență.” Voi trece acum în revistă observațiile (extraestetice) făcute de critici privind semnificațiile micilor unități de percepție, utile demersului meu de relevare a aspectelor gnoseologice din poezia românească (începând cu Nichita Stănescu). Așadar, micile unități de
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
ca desțărat ce nu-și găsește locul. Volumul conține 40 de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân' ce sama îți vei da,/ ți-ar fura și Dunărea..." ("Dai și dai
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
altfel, așa cum îl simte! Și-a retrăit propriul drum prin viață, tinerețea zbuciumată, visele - mai mult sau mai puțin împlinite -, oamenii și locurile. Timpul ne marchează. Adrian Erbiceanu, omul, a înțeles că orice monedă are două fețe. Și cu Timpul, neiertător cum este, nu te poți juca. De aici și acea senzație românească că-l „mănâncă degetele”. Nu de frică. Nici de entuziasm. S-au dus și „Zilele Babei” și multe nopți de priveghere. Și anii. Noi credem că și-a
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
doar la a intra în dicționarul generației. Virgil Diaconu este un fin observator al fenomenului literar contemporan,un critic obiectiv dar și un iubitor de literatură care jubilează în fața efluviilor artisticești pe care poezia le dă pe față,însă este neiertător cu, așa zisa, poezie pornografică, care nu este nici pe departe poezie.Analistul cufundat prin plonjeu în ”baia literaturii contemporane” descoperă fenomenele din adâncul literaturii și rămâne surprins de peisajul descoperit.Fenomenul aisbergului este expus cu toate consecințele sale.In
DESTINUL POEZIEI MODERNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356562_a_357891]
-
la alimentație; să ne ferim de grăsimi animale și să consumăm cât mai multe legume și fructe bogate în vitamina B12, B6. Multă mișcare în aer liber și în general, o viață sănătoasă, ne va scăpa de apariția acestei boli neiertătoare... Și dacă... va veni și la mine... © D. Theiss Referință Bibliografică: Alzheimer... uitarea veșnică / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 916, Anul III, 04 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ALZHEIMER... UITAREA VEŞNICĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370998_a_372327]
-
să mă regăsesc a fost tocmai dorința de a mă vedea la casa mea, copii în jurul meu, un serviciu onorabil și celelalte mă gândeam, că vin de la sine. Totul bine și frumos, suferisem mult cu mama mea, având o boală neiertătoare, ciroză hepatică. Ea a fost prietena mea cea mai fidelă, ei mă destăinuiam, de la ea am învățat că viața este dură și cu surprize neplăcute, ceea ce de altfel s-a și confirmat. Am luat aminte, mai ales că povețele veneau
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
religioase sau de propagandă a rezistenței prin religie pe care le-a organizat el la posturile de radio libere, făcând pe unde radio legătura cu populația și păstorii ei care rezistau în interiorul țării. Ea demonstra că, peste granițele crunte și neiertătoare ce stăvileau accesul spre lumea liberă, păzind dincoace puterea malefică a terorii comuniste simbolizată prin Zidul Berlinului unde cădeau cei ce voiau să-l treacă, opozanții dinafara și dinăuntrul țării reușiseră să clădească, întru apărarea credinței strămoșești, Biserica lor fără
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
chiabur, cel care a rezistat cu eforturi imense manipulării - și nu e greu pentru cititor să identifice acest țăran ca adevăratul alter ego al lui Pena, opus naratorului entuziast și naiv - are șansa de a descoperi adevărata față a dictatorului neiertător și cinic. Și să moară cu această imagine dezumanizantă în ochi. Un destin pe care, putem spune, l-a împărțit cu autorul său. Moneda fantazienilor nu e o lectură ușoară. Nu e „targetată” spre cititorul căutător de distracții pasagere. Nu
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
exclude orice coleg sau adversar politic, hățindu-l în subsolurile apartenenței partinice. Așezat bine, ca fiu al locului, în orașul meu medieval, conștient de rosturile mele pe acest pământ, nu întâmplător am avut și mai am (energia), sub speciala și neiertătoarea lupă critică, filtrul a tot ceea ce mișcă în Oradea și Bihor de mai bine de jumătate de secol; oameni valoroși dar și diferite persoane (lichele), cocoțate în „diferite responsabilități”, în decursul vremurilor, fără nici un merit plauzibil (doar rudimentar politic sau
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]