5,394 matches
-
nelegalei compuneri cu privire la o chestiune ce se referă la o altă instituție procesuală (competența). Miza chestiunii de drept este de fapt remediul împotriva deciziei din apel ce a desființat o încheiere definitivă de cameră preliminară. Opțiunea invocării unei nelegale competențe a instanței de apel pe calea contestației în anulare este limitată de prevederile art. 438 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură penală, ce se referă la nerespectarea în cursul judecății a dispozițiilor privind competența după materie atunci
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
a făcut plângerea. ... (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; ... 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; ... c
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
fie de natură a naște o îndoială rezonabilă asupra conținutului acestuia și care ar putea da naștere la mai multe soluții. În speță este cert că dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală se referă strict la nelegala compunere a completului de judecată ce a judecat apelul, prezumându-se plenitudinea de competență a instanței de apel. În acest context se constată că, de fapt, instanța de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție obținerea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
și imparțialitatea judecătorilor implicați în actul de justiție. ... 8. Constituirea completurilor de 3 judecători, potrivit unei proceduri administrative, cu atât mai mult cu cât nu era prevăzută de nicio lege și nu oferea garanții pentru echitatea procesului, este neconstituțională și nelegală, iar hotărârile unor astfel de completuri sunt lovite de nulitate absolută. ... 9. În ceea ce privește desemnarea prin tragere la sorți a membrilor completurilor de judecată se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 și se concluzionează
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
în judecată pe pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: 1. Anularea Ordinului nr. 2.632/8.11.2016 emis de pârât. ... În fapt, reclamanta a afirmat, în esență, că ordinul de mai sus este nelegal deoarece încalcă principiul autonomiei locale consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție, de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și de Carta europeană a autonomiei locale, încalcă prevederile Legii nr. 24/2000 prin aceea că nu este emis
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
formula introductivă cuprinde autoritatea emitentă, denumirea generică a actului, în funcție de natura sa juridică, precum și temeiurile juridice pe baza și în executarea cărora actul a fost emis“. Față de argumentele de mai sus, instanță constata că ordinul este nelegal, urmând deci a fi anulat. În ceea ce privește celelalte motive de nelegalitate invocate de reclamantă, instanța reține: Cu referire la nerespectarea Hotărârii Guvernului nr. 521/2005, instanța reține că, potrivit art. 3 alin. (1) din acest act normativ, „Proiectele de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4.756 din 6 decembrie 2017 () [Corola-llms4eu/Law/251456]
-
la data ridicării excepției, fiind prevăzută a se aplica până în 2021 inclusiv. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 fiind în vigoare, în condițiile în care se află încă în procedură de aprobare în Parlament, se aplică în mod nelegal, în concret, de către Casa Națională de Pensii Publice. Această împrejurare, coroborată cu dispoziția că se aplică pe o perioadă de 3 ani, conduce, o dată în plus, la încălcarea principiului previzibilității actelor normative. ... 18. Mai mult, potrivit legilor de
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
trebuie stabilită nu numai data nașterii dreptului la acțiune, ci și dacă titularul lui avea cunoștință ori trebuia să cunoască acest fapt. În concluzie, așa cum a arătat și autorul sesizării, momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei constituie o împrejurare de fapt, care trebuie dovedită printr-un probatoriu serios, nefiind legată în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia». 93. Concluzionând prin prisma considerentelor anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că întrebarea formulată de instanța de trimitere are ca obiect dezlegarea unei chestiuni de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
plătit din fonduri publice, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială comuna Ștefan cel Mare într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei emise de Curtea de Conturi prin care s-a constatat efectuarea unor cheltuieli de personal nelegale. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că textul criticat este discriminatoriu, întrucât cei cu un salariu de bază mai mic ajung să beneficieze integral de sporurile pentru orele prestate suplimentar și de majorările la care au dreptul
DECIZIA nr. 53 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255742]
-
penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens, autorii excepției - persoane vătămate care s-au constituit părți civile - arată că norma criticată îi împiedică să formuleze recurs în casație cu privire la hotărâri definitive nelegale și să invoce cazuri de casare pertinente, pentru motivul că acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea lor prealabilă. Consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează discriminare, prin împiedicarea accesului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
penală a fost pusă în mișcare la plângerea lor prealabilă. Consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează discriminare, prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării apelului prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. Arată că dreptul la un proces echitabil implică contradictorialitatea și egalitatea armelor, asigurând posibilitatea persoanei care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală să ceară și să obțină
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
fizică, materială sau morală prin fapta penală să ceară și să obțină, prin actul de justiție, acces la un proces desfășurat în mod legal, inclusiv raportat la toate gradele de jurisdicție. Or, excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor definitive nelegale - în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii. De asemenea, arată că, din moment ce a reglementat
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
vătămate prin săvârșirea infracțiunii. Un act de justiție eficient trebuie să asigure părților și procurorului dreptul de a cere și de a obține restabilirea legalității - prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului în casație - inclusiv prin desființarea hotărârii definitive nelegale care a fost pronunțată în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Autorii excepției invocă în acest sens și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 540 din 12 iulie 2016 și nr. 651
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
un proces echitabil, precum și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării apelului prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii, respectiv ca urmare a admiterii acordului de recunoaștere a vinovăției, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
unor erori de drept în modul în care instanța de judecată dezleagă, prin hotărâre definitivă, fondul cauzei și statuează asupra existenței faptei penale și asupra vinovăției inculpatului, rezolvând acțiunea penală, Curtea apreciază că excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor nelegale în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii penale definitive. ... 24. De asemenea, instanța constituțională apreciază că
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
un proces echitabil, precum și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal. Astfel, în cazul în care normele de procedură penală și/sau de drept penal substanțial - avute în vedere de
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la reglementarea cazurilor de casare - sunt încălcate, trebuie să se asigure atât părții interesate, cât și procurorului posibilitatea de a cere și de a obține restabilirea legalității, prin casarea hotărârii definitive nelegale pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ... 35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
potrivit legii, au competența de a soluționa fazele ulterioare ale procesului, așadar, la exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, și posibilitatea acționării împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. ... 6. În acest context, autoarea excepției susține că soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016 este neconstituțională și apreciază că se impune a se clarifica faptul că instanțele de recurs „rejudecă“ fondul cauzei
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
situația, agenția teritorială desființează unilateral contractul, prin decizie motivată, fără a mai fi necesară intervenția instanței judecătorești. Contractorul poate fi obligat, prin decizie, și la plata eventualelor daune, conform legislației în vigoare. Decizia se comunică contractorului. (4) Sumele reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, acordate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu acest titlu, se recuperează în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014 pentru
METODOLOGIE din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255675]
-
puncte, în baza art. 21 din Legea nr. 165/2013, pentru imobilul ce a făcut obiectul Dispoziției nr. xxxxx din 7 iunie 2012. ... 21. Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile. ... 22. Reclamanta a criticat sentința apelată, susținând că este parțial nelegală și netemeinică, deoarece, deși instanța de fond a analizat cauza sub toate aspectele, efectuând controlul de legalitate asupra dispoziției a cărei validitate a constatat-o, statuând asupra întinderii și existenței dreptului, prin dispozitivul sentinței apelate a obligat pârâta să valideze
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
justiție, întrucât persoanele interesate să conteste în contencios administrativ o hotărâre a Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă nu au posibilitatea de a obține o hotărâre judecătorească în termenul de aplicabilitate al acestei hotărâri, astfel încât efectele nelegale și consecințele acestora asupra drepturilor persoanei care s-a adresat justiției să poată fi înlăturate în mod eficient. ... 28. Prin urmare, Curtea a apreciat că afirmațiile referitoare la posibilitatea permanentizării stării de alertă, cu consecința afectării unor drepturi sau libertăți
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
cu aplicarea în concret a legii cu privire la momentul de la care se calculează termenele în care se pot utiliza căile de atac în procedura de achiziție publică, respectiv a sintagmelor „luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal“ și „cel al comunicării actului contestat“, instanța de contencios constituțional a reținut că Legea nr. 101/2016 prevede termene clare și precise, aplicabile în funcție de specificul procedurii și de valoarea estimată a procedurii de achiziție publică. ... 15. Analizând critica de
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
ofertat de D - S.R.L. și produsul „TR“, ofertat de E - S.R.L., nu îndeplinesc cerințele tehnice minime impuse în caietul de sarcini, întrucât indicația de utilizare a celor 2 produse în unitățile sanitare a fost păstrată în „Avizele BIO“ în mod nelegal în temeiul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020; (ii) prelungirea indicației de utilizare în unitățile sanitare a produselor biocide care nu au întocmite rapoarte de testare la intervale de 3 ani contravine scopului fundamental urmărit prin adoptarea Legii
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
modificările și completările ulterioare, să se constate nelegalitatea Adresei din 1 iulie 2020, emisă de Comisia Națională pentru Produse Biocide, pe care sa întemeiat decizia atacată. ... 12. În motivarea plângerii, petenta A - S.R.L. formulează următoarele critici: (i) actele contestate sunt nelegale, întrucât autoritatea contractantă nu a evaluat propunerile tehnice depuse în cadrul ofertelor declarate câștigătoare în conformitate cu propria documentație de atribuire, cu referire expresă și limitată la cerința din caietul de sarcini referitoare la rapoartele de testare a produselor biocide
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]