2,766 matches
-
un mod cu totul surprinzător, Wanda Sachelarie este simultan delicată, firavă, de o feminitate contemplativă și discretă, capabilă de a investi culoarea, în ipostaza ei de ton și de tușă, cu cele mai rafinate și mai tandre valori, dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O energie primitivă, la limita idolatriei, emană permanent din compozițiile ei expansive, înspăimîntate de vid, de o vigoare pe care doar cenzura permanentă a sentimentului o împiedică să plonjeze de-a
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
ci respectă cu sfințenie o serie de reguli de bun simț ale meseriei, o disciplină de lucru de la care nimic nu îl poate abate, își respectă imaginea și își păstrează buna dispoziție. ,, Cred în modestia și în ignoranța receptivă și neliniștită a animatorului de televiziune." ,, Dacă am o tehnică de interviu? Nu. Am un fel de a fi, de a asculta, de a vorbi, de a impulsiona, care îmi este natural. Eram așa înainte de a lucra la televiziune și voi rămîne
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
nici nu ar fi cu putință înțelegerea vieții sau a Logosului și a activității Logosului în toate părțile, neapărat autocognitive... Câtă distanță, în cultură și totodată câtă apropiere, de esență, între cererea socratică imperativă și rigoarea și în același timp neliniștita explorare a Conștiinței noastre până în era modernă: Kierkegaard... Dostoievski... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav... Deși, încă neliber în cugetul său otrăvit de atâta umilință și de învinuiri îndreptate împotriva lui mai ales de sentințele nobiliare, trufașe
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
barul Green Hours. Coborîți cu atenție scările, găsiți-vă un loc la o măsuță și orice ar fi, Zi că-i bine. Nu vă costă nimic. Decît o bere, poate, la alegere. După preferințe și buzunare. Alți tineri, talentați și neliniștiți, ce te duc cu gîndul la furioșii anilor '50, vă pun în față o altă oglindă, din alt unghi, în care puteți recunoaște o altă problemă (sau aceeași), mai dură, mai tranșantă, mai violent scrisă (ca limbaj) de Will Calhoun
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
de noapte de școlăriță și ducându-și în dormitor o jumătate de tort de ciocolată și sticla cu mai bine de patru degete din vinul ostrăvit. Mă scutură un fior de milă. - Biata doamnă Forbes -, am spus. Fratele meu răsufla neliniștit. - Bieții de noi dacă nu moare la noapte - spuse. În zorii zilei vorbi iar singură un lung răstimp, declamă din Schiller în gura mare, inspirată de o nebunie frenetică și culmină cu un strigăt final ce umplu toată casa. Apoi
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
Totul a plecat de la primul voiaj, pînă la urmă inițiatic, pe care l-am făcut, în 1968, la mînăstirile bucovinene. Fusese, pînă atunci, o perioadă de dibuiri. S-a produs o bruscă iluminare. După care, întoarcerea în atelier, decantarea - negrăbită, neliniștită - a sugestiilor, ordonarea lor într-o structură de-sine-stătătoare, toate au concurat la fixarea unei delimitări. Ce am făcut de-atunci - pînzele imense la care lucrez acum, atît de la limita cu abstractul - stă sub acea aură fericită din 1968. Un element
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
Nicolae Manolescu Sînt tot mai neliniștit, în ultima vreme, de ura pe care o simt mustind în subtextul unor articole, cu sau fără caracter polemic, interviuri sau pur și simplu notițe redacționale, aruncate într-un colț de pagină. Am crezut totdeauna că orice se poate discuta
Ura la români by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16290_a_17615]
-
interogație: "Să spun că inima gîlgîia? Că prin aer/ Treceau titireze de aur, farfurii zburătoare, că lumina/ Se mișca întocmai unui pîntec întărîtat?/ Că oamenii erau transparenți, că stîlpii/ Căpătaseră carne, vase de sînge, o epidermă cu pori,/ Ce respira, neliniștită?" (În stație). Deseori descripția, - ea însăși o cale de obiectivare, de sustragere de la spovedania lirică, abordată cu aplomb de optzeciști -, cu toate că se dorește rece, amestecă proza cu mirabilul, epuizarea cu prospețimea eternă a unui suflet incorigibil: Frunzele cădeau ca niște
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
consolări nereușite, o "terapie" prin amintiri depănate în șoaptă. Despre soarta mobilelor din casele de altădată, despre pianele Bösendorfer sau Blüthner, ai căror pasionați cunoscători nu mai sînt. Și, mai ales, despre "tipicul" pierdut al scrisului. E, Steaua fiecăruia, căutarea neliniștită a locului bun. Obiectele păstrate dintr-o viață rostuită îngînă, încă, "muzica" lor, bruiată din ce în ce de cadențele "lumii noi", ca Simfonia destinului "ieșind" dintr-un gang de cartier. Întreruptă de "accese" paseiste, adaptarea vine, cu timpul. Și
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
De la un castel la altul (Louis-Ferdinand Céline). Desigur, reperele enumerate sunt însoțite de multe alte trimiteri și paralelisme cu Thomas și Heinrich Mann, Günter Grass, Heinrich Böll, Ernst Jünger, Erich Maria Remarque, Albert Camus, Graham Swift etc. Precursorii acestei literaturi neliniștite, contorsionate, atinse când de presimțirea Apocalipsei, când de pana carnavalescului rabelaisian sunt Joyce și Dostoievski. Cel din urmă ar fi creatorul romanului-sinteză, ca expresie a existenței: "Dostoievski creează noul roman (modern, n.n.), îl face să existe ca model suprem, oricare
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
se pare că n-a mai atins sublima performanță a lui Cioran: "Eu însumi nu mai eram aceeași persoană: scriitorul din București, cu o bună situație socială, notoriu, premiat, activ, a devenit altceva. în primele săptămîni aici, eram un ins neliniștit care-și căuta o slujbă, și asta în plină criză economică, în plin șomaj. Neposedînd nici o calificare tehnică, a trebuit să accept un post modest de gardian de parking. Nici gînd de a trăi din scris, foarte puțini autori concep
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
seamă printre intelectualii de vază. Nu exagerez. Pot da o mulțime de exemple. Dar, nu-i momentul... Știu, unii vor zâmbi. Mărturisesc: viciul, câteodată, la firile înzestrate cu o minte și cu o sensibilitate ieșite din comun, și atât de neliniștite, poate fi depășit. O discuție ce revenea, după ce ne cunoscuserăm, se referea asupra homosexualității. La început, cu o prejudecată trainic instalată, încercam să-l combat; până ce onestitatea absolută a lui Nego mă dezarmase. El era unul dintre acei puțini care
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
Nu m-am ținut de cuvînt. Ați trăit 15 ani în Danemarca și ați scris mult despre această țară. V-ați simțit vreun moment mai apropiat de Danemarca decît de Suedia? Am trăit o viață foarte agitată. Sunt un om neliniștit, nu pot să stau mult în același loc. M-am căsătorit la un moment dat în Danemarca, și am locuit acolo între 1978 și 1993. Am mai locuit la Berlin, la Paris, la Los Angeles, și acum locuiesc în Stockholm
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
Fiecare rol a consumat, a măcinat, a zbuciumat zilele și nopțile și nu știu dacă noi, spectatorii, ne-am gîndit prea des la asta. Imagini diferite se amestecă în fața mea. Poze de la absolvire sau din spectacole de la începuturi. Tineri și neliniștiți. Îi privesc acum, atît de aproape de mine. Un privilegiu. Iubirea față de teatru există în ochii lor. Timpul a așternut, poate, un rid ici-colo, dar n-a obosit privirea. Secretul tinereții lor și al teatrului. Auzeam, de undeva, de departe, mii
Despre teatru și timp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16085_a_17410]
-
am înțeles-o. Ce mă uimește, de fiecare dată, e bucata cu “Rugăm telespectatorii să fie vigilenți”. Lumea se duce cinematograf să vadă filme sau să le păzească de tentativele de piratare? Îmi și imaginez o sală plină de oameni neliniștiți și agitați, care, în loc să se uite către ecran, se spionează între ei. Văd câțiva spectatori ascunși după ziare găurite, câțiva târându-se, pe burtă, pe sub scaune, scanând de acolo mediul înconjurător, în căutare de infractori, și câțiva deghizați în bătrânei
Spectatori, prindeți hoțu’! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19623_a_20948]
-
acum. Chiar se lucra. Traian, Elena, Vadim și Boc stau la masa de joc. Primii trei pe scaune normale, Boc pe un scăunel mic, de copil. Traian face cărțile și începe să împartă câte cinci la fiecare. Elena se foiește neliniștită. Elena: Traiane, da’ ce facem aici? Ne dai în cărți? Traian: Hăhăhă, nu, păsărică, jucăm poker. Vadim (declamă): Da. O să vă iau tot. O să iau înpoi sufletul patriei noastre dragi, sângele străbunilor, lacrimile acestui popor năpăstuit. Traian (uitându-se în
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
și își împarte alte două din teancul rămas neîmpărțit. Se uită la ele, una nu-i convine, o pune la loc în teanc, pe undeva pe la mijlocul lui, apoi scotocește în el și-și ia una mai mișto. Elena se foiește neliniștită, fiindcă e rândul ei și nu știe ce să facă. Îi arată din nou cărțile lui Traian, el alege trei, le pune jos și îi împarte trei cărți noi din teancul râmas neâmpărțit. Vadim aruncă și el două cărți pe
Dezvăluire șoc despre guvernarea Boc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19982_a_21307]
-
De aceea, n are țesătură rară, prin care moderniștii ar putea croșeta cu materialul propriu și despre realismul fantastic, dislocările personagiale, confuzia de planuri existențiale, plasate unde nu te aștepți, în vis, despre exacerbarea, desigur, la maximul imaginarului, al căutării neliniștite a eu-ului, a cazurilor deliberat bolnave de politică (aici, în roman, doar întâmplător se gă sesc conștiințe mărturisitoare, asaltate direct sau indirect de unii, de alții, dar, cu precădere, de către autor). Deci și el joacă dublu în prim plan
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
comoara mea, liniștea mea de pe acest pământ,/ draga mea, iubita mea cu chip frumos, avuția mea, hanul Egiptului din sufletul meu/ Istanbulul meu, Karamanul meu, țara mea otomană,/ Badahșanul meu, Kipceacul meu, Bagdadul meu, Horasanul meu, / iubita mea cu ochi neliniștiți și privirea galeșă, părul tău e avuția mea, sprânceana ta e arcul meu,/ Dacă voi muri, sângele meu e al tău, să ajungi degrabă, nemusulmana mea”. Cum vedem, pe lângă clișeele poeziei vremii, există un accent pe înțelepciune și sfătuire care
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
fără fragmente majore din corpul lor și din subconștientul locuit de valoare. Chiar și fără să-și dea seama, părți din cariera lor s-au intersectat, fie și imaginar, cu aura unor genii, prea delicate, prea discrete, prea profunde, prea neliniștite, prea altfel. Cînd scriu aceste rînduri, AURELIU MANEA și VITTORIO HOLTIER nu mai sînt. S-au dus dincolo la fel de discret cum au trăit aici. În perfectă armonie cu ei înșiși. Fără să facă valuri în jurul carierei lor, fără să atragă
Despărțiri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2718_a_4043]
-
Norman Manea „Realul e fragil/și fugos:/și în neliniștită schimbare/și mă reconciliază cu exilul: /vidul e casa, azil pribeag.” Acest lamento liric ar fi putut fi al meu, când zburam să-l întâlnesc pe Octavio Paz, în 1990, și ar exprima chiar și azi, aproape un sfert de
Centenar Octavio Paz Umbrele trecutului, umbrele prezentului by Norman Manea () [Corola-journal/Journalistic/2740_a_4065]
-
Ninei Cerkasova. Iar geaca de acuma aparținuse cândva pictorului Léger. Iar el, chipurile, a lăsat cu limbă de moarte ca ea să fie oferită numai unui „om socotit de alții un ratat”. Într-un remember petrecut în America, Dovlatov pare neliniștit, fiindcă sunt puțini cei care știu despre geaca pur tată de el cu o anume solemnitate și numai în împrejurări speciale. Când totul părea să fie spus destul de răspicat, în ace eași tonalitate de opoziții, Dovlatov zăbovește asupra peri pețiilor
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
fi în această toamnă la Pro TV și serialul turcesc „Black Rose/ Karagul”, difuzat de luni până vineri, de la ora 16.00. Tot la capitolul „premiere”, grila de toamnă a Pro TV va însemna și încetarea transmiterii serialului „Tânăr și neliniștit”, după 18 ani de difuzare. Serialul se va muta la Acasă TV, o altă televiziune deținută de grupul CME în România. În această toamnă la Pro TV continuă și cea mai urmărită emisiune de știri din România, „Știrile ProTV de la
Toamna la posturile TV generaliste – „Suleyman Magnificul” se bate cu „Vocea României” şi „X Factor” [Corola-blog/BlogPost/92679_a_93971]
-
2081 din 11 septembrie 2016. Acorduri de pian, Cristale în razele de purpură - săgeți, Neauzită, inima te doare, O insulă se înalță și ți-e frig. Tu, poate, plângi că vara acum s-a dus... Lumina aurie s-o regreți, Neliniștită, s-a scurs în apus. Ridică-ți capul greu de atâta plâns, Nu mai mă vezi, Cu ea, și eu m-am dus... Citește mai mult Acorduri de pian,Cristale în razele de purpură - săgeți,Neauzită, inima te doare,O
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
am dus... Citește mai mult Acorduri de pian,Cristale în razele de purpură - săgeți,Neauzită, inima te doare,O insulă se înalță și ți-e frig.Tu, poate, plângi că vara acum s-a dus...Lumina aurie s-o regreți,Neliniștită, s-a scurs în apus.Ridică-ți capul greu de atâta plâns,Nu mai mă vezi,Cu ea, și eu m-am dus...... XV. MARE BĂTRÂNĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. Mare bătrână
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]