580 matches
-
ce să curețe, ci au fost ele însele purificate și toată creația. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfintește Agheasma Mare. Creștinii ortodocși gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, la recomandarea preotului. Agheasma Mare este folosită, în Ajunul Bobotezei, la sfințirea caselor credincioșilor și a locuințelor acestora. Tot cu ea se stropesc și lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfințite, cum ar fi
TEOFANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347487_a_348816]
-
va mai fi să apucăm Următoarea primăvară, Ce multe o să aruncăm! Dar, va fi ultima oară! Voi studia la marketing; Ce să mai car la tomberon! Doar un căruț o să împing, Sugând, doar vin, din biberon... Și voi bea pe nemâncate, Visând că-not într-un butoi; Nu mă deranjați că, poate, În loc de unu, vom fi doi... Referință Bibliografică: Fă-mi, Doamne, o bucurie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
și ultima descoperire îi făcură să le clănțăne dinții grozav. Patriarhul zise pipăindu-și mandibula: -Mai să fie! Cred că mi-au revenit și măselele de minte! De le-aș fi avut și aseară, n-aș mai fi lăsat purcelul nemâncat pe jumătate! Reacționară cam leșinat la glumă, căci o amețeală le dădea târcoale de ceva timp, ajungând să-i cuprindă de tot, până la urmă. Pe lista inconvenientelor apăru și faptul că nu puteau verifica timpul scurs. La intrarea în peștera
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
Te relaxezi o zi, două, trei, Și-alte sute câte vrei, Viața pe lângă tine-a trecut Și nimic util nu a făcut. Viorel: Cum nimic? Eu m-am jucat. Mama: Și greierul toată vara a cântat, Și iarna a rămas nemâncat Și moartea pe el l-a vânat. Viorel: Lasă-mă, am obosit, De predică m-am plictisit, Un ceai cald nu mi-ai adus, Jocul iar mi l-ai distrus. Mama: Să te culci, să nu mai stai, Pe calculator
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
ai afundat Și mai mult în păcat? Tu însă ai renunțat Și spre casă pașii ți-ai înapoiat. Fiul risipitor: Eu de-acasă am plecat, Toți talanții i-am stricat, Prieteni falși mi i-au mâncat, Gol am rămas și nemâncat, Dar rocovele de la porci m-au deșteptat Și pașii spre Tatăl meu i-am îndreptat Și Tatăl meu m-a iertat. Judecătorul: Haiducule ce-ai făcut? Ai furat și adunat, Bani de aur ai îngropat, Alți avari tu ai chemat
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
ai aflat, Din argint idol ți-ai făcut, Mulți boieri tu ai pierdut, Vițel de aur îngrășat, În păduri ai îngropat, Când de moarte potera te-a pregătit, Nici atunci nu te-ai căit, Banii au rămas îngropați Și săracii nemâncați, Copiii-ți nemângâiați. Tâlharule, spune-Mi negreșit, Când de-a dreapta mea ai fost răstignit, Cum din suflet te-ai căit! Tâlharul 1: Cu milă spre mine-ai căutat Și sufletul mi-am salvat. Tâlharul 2: Eu în stânga Ta am fost
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
cină, ce se întâmplase. Violența observației făcute la sfârșitul unei zile de muncă - de dimineața până seara Artemie încărcase câteva căruțe cu bălegarul din curte și-l dusese la țarină - pentru o presupunere, îl făcuse pe fiu să se culce nemâncat. Bunicul povestise cum, după terminarea treburilor la oraș, trecuse și pe la Seminar, să vadă cum se purta fiu-său. Aflase că avea note bune, mai puțin la greacă, unde rezultatele erau la limita inferioară. Intrase în panică, neînțelegând de ce. Trecând
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
pe care mi-l aduce aminte pe bunicul, moș Costache, un țăran de prin împrejurimile comunei Scorțaru-Nou. Când se trezea dimineața mi se părea uneori obosit și nedormit. Avea unele probleme de sănătate. Buimăcit alteori lumina dimineții, ne citea pe nemâncate dintr-o carte veche și groasă. Noi așteptam să ne citească povești, însă ușor constatam că acestea erau un fel de rugăciuni. Ne punea de cele mai multe ori întrebări în legătură cu acestea, însă tot el ne dădea și răspunsul. Noi priveam atenți
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
necesară pentru copii ca și hrana; 5) Este la fel de mult datoria unui părinte de a-și educa copiii cum e cea de a-i hrăni; 6) Un copil este la fel de suferind dacă e lăsat needucat cum este când e lăsat nemâncat; 7)Este la fel de mult datoria unei comunități de a-și vedea copiii educați cum e aceea de a-i vedea hrăniți; 8) Dacă o comunitate nu poate și nu va obliga părinții să-și hrănească sau educe copiii, trebuie să
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
douăsprezecea din fundul cerului”, „pe o masă”, Dracul „găsi el o carte mare în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Văzând această carte, Dracul se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui din nou la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el alungă pe Dracul din cer” (47, p. 65). Acest motiv
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
două sprezecea din fundul cerului”, unde „pe o masă găsi el o carte mare, în care era scrisă înțelepciunea lui Dumnezeu”. „Dracul - continuă legenda - se puse să cetească și ceti, curios cum era, șapte zile și șapte nopți întruna, pe nemâncate și nebăute. În lăcomia sa, ca să se facă atoateștiutor, uită că se apropie timpul când Atotputernicul se va sui la cer, și Dumnezeu îl află cetind. Atunci el îl alungă pe Dracul din cer” (28). Legenda biblică a „păcatului originar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și pentru copiii lui! Și setea de urmărire a mers așa de departe încît ne-a fost dat să vedem zilele trecute chiar brațele sătenilor scoase la licitațiune. Bietul țăran, văzîndu-și casa pustie, vitele vândute, femeie și copii goi și nemâncați, își ia câmpii de disperare și trece granița - doar va da de un cer mai ospitalier! Această ticăloșie adâncă în care zace țara de atâta vreme nu împiedică întru nimic pe miniștrii Maiestății Sale de a se duce pe la băi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Devine student la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1916, din cauza războiului, își întrerupe studiile, pe care le va termina la Iași în 1918. Debutase în 1911, revista „Freamătul” din Tecuci, cu o încercare dramatică intitulată Pe nemâncate, semnată Pamfil Popescu-Șeicaru. Continuă să publice aici cronici și recenzii literare, cum va face și la „Răsăritul” (unde ține în 1913 rubrica „Săptămâna literară”), la „Junimea literară”, „Lumina literară”, „Văpaia”, „Ramuri”, „Doina”, „Lumina” (Craiova), „Steagul” și „România viitoare” (Ploiești), „Naționalul
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
alungau, Vai, cât e de amărât Bobocul cel urât. Rățușca cea urâtă-H Ch. Andersen Poposind la Hanul -Mare, Au cerut și de mâncare. Unul, zdravăn a mâncat, Altul, flămând s-a culcat. Dar la plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
etc., se desfășura în preajma limitei dintre insatisfacție și disperare. O mare parte din viața lor, ei și-o petreceau făcând coadă, cu speranța nesigură de a cumpăra un aliment pe care nu îl doreau și care, adeseori, se dovedea de nemâncat... Acumulate de-a lungul anilor, umilirile, oboseala, obsesiile, incertitudinile care impregnau acest mod de viață au hrănit furia împotriva tiraniei ce le generase”. Cartea lui Câmpeanu, o adevărată monografie a cozii, analizând relațiile endogene (concurența, de-ierarhizarea, relațiile normative) și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alergând, Chișinău, 1980; Marele ștrengar, Chișinău,1980; Bunicii mei, Chișinău, 1982; De dorul vieții, de dragul pământului, Chișinău, 1983; La capătul vederii, Chișinău, 1984; Leagănul, Chișinău, 1984; Omul de la temelie, Chișinău, 1985; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1988; Viața pe nemâncate, Chișinău, 1999. Antologii: Poezia Moldovei Sovietice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Mihail Dolgan). Repere bibliografice: Aureliu Busuioc, Semințe de rod, „Nistru”, 1963, 2; Anatol Ciocanu, Treptele poeziei, „Tinerimea Moldovei”, 1965, 17 septembrie; Ion Ciocanu, Gheorghe Vodă. Profil liric, „Tinerimea Moldovei
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
pe „sezonul” În curs, să zicem, o sută de traduceri cu câștig sigur. Aritmetica bugetară a financiarului din „branșa artistică” admitea la un moment dat un corectiv: „Să mi se aducă unul sau doi scriitori tineri!” decreta. „Să astupăm gura nemâncaților de la pagina doua a ziarelor! În definitiv, cât o să ne coste volumele astea?”, Îl cerceta un Ciornei, de exemplu, pe bietul său secretar de editură (Întotdeauna „un om cumsecade”, călduț, ales anume de către patron ca să facă legătura dintre el și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cea mai decentă vietate. Poate de aceea, simțind cât de tare îi disprețuiesc, clienții s-au rărit peste măsură. Legea fiecărui negustor, de a nu mânca de dimineață până nu-și face safteaua, nu mai putea funcționa. Aș fi rămas nemâncat zile întregi. Un plictis nesfârșit m-a făcut să-mi imaginez diferite experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața omului nu numai că e imperfect simetrică, dar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cea mai decentă vietate. Poate de aceea, simțind cât de tare îi disprețuiesc, clienții s-au rărit peste măsură. Legea fiecărui negustor, de a nu mânca de dimineață până nu-și face safteaua, nu mai putea funcționa. Aș fi rămas nemâncat zile întregi. Un plictis nesfârșit m-a făcut să-mi imaginez diferite experiențe. Având de a face cu figura umană, m-au fascinat anumite detalii. De exemplu, m-am convins că fața omului nu numai că e imperfect simetrică, dar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Ce facem? ce facem, oamenilor și creștinilor? se tânguia cu frică nana Floarea. N-avem acuma altă putere decât să-l ducem pe acest bolnav la locul lui, să-l alinăm și să-l hodinim. De ieri, stă nedormit și nemâncat. Rătăcit și mânios a umblat, sărmanul; fie-vă milă de dânsul. Traian, mai tânăr, își simțea ochii încălziți de lacrimi. Cum să nu ne fie milă, nană Floare? doar nu suntem păgâni, nici calvini... Așa că eu zic să-l suiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
peisaj.) Ionică: (râzând) S-au speriat degeaba, săracii, că noi nu le facem nici un rău, a..., dacă iepurii ar fi fost fripți, altă mâncare de pește, adică altă mâncare de iepure, vreau să spun. Așa e, că și tu ești nemâncat ca și mine, de n-am ce-ți face, cu stăpân sărac cum sunt eu, trebuie de la început să te-nveți să rabzi de foame. Și de creanga grea de floare, Eu mă spânzur, Cotoșman Să mă plângă pe sub soare
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
întîmplat așa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinților voștri? 3. Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4. Ce a lăsat nemîncat lăcusta Gazam, a mîncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mîncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mîncat lăcusta Hasil. 5. Trezițivă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
repezi după plasă. O legară de cadrul unei biciclete, după care o porniră din nou. Când ajunseră În Rudărie, descălecară și-și umplură buzunarele cu pietre: nimeni nu putea trece nevătămat dacă nu se lupta cu câinii rudarilor. Mulți, mari, nemâncați, stăteau trântiți În praful din mijlocul drumului și abia așteptau ca vreun străin să le calce locurile. Dacă acela nu s-ar fi apărat cu un băț ori cu pietre, n-ar fi scăpat Întreg din colții potăilor. Ale dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avea‐n cuibu‐ i șase pui și privea la ei, sărmana, ca la chipul soarelui ; De cu zori pornea săgeată, căutând pe deal și v ăi Hrană pentru puii săi. și‐n iubirea‐ i nu o dată s‐a culcat ea nemâncată; Dar destul de fericită că nu s‐a‐ ntâmplat nicicând Dintre pui s‐ adoarmă vreunul ars de sete sau flămând; Nici n‐a fost mai mândră mamă decât ea‐ ntre rândunici, Când văzu‐ntr‐ o zi că puii se făcuseră voinci
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
al bicicletei, când fusese brusc izbit de momâia neagră și bleagă a hazardului. Vinovăția, adolescentul și-o tot sucise și înnodase, până la acel bum năprasnic. Acum două săptămâni...apoi gonise, orbit, pe străzi și pe dealuri, ziua și noaptea, nedormit, nemâncat, neobosit a căuta un martor, un răspuns, o dezlegare pentru tot ce se întâmplase. Tacâm pentru frumoasa soră Sonia, regina barului Levcenco, ținta, în fiecare seară, a unui neîntrerupt șuvoi de bilețele, flori, cărți de vizită, venind de la toate mesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]