1,077 matches
-
să fie predată în "limba acei nații la care civilizația se vede în moral și în fapte, iar nu în spulberul ideilor", adică - mai specifica el - "în limba unui neam pacinic și netulburător, care mi se pare a fi limba nemțească", în timp ce, limba franceză - tot după el - trebuia "să se învețe musai prin instituturi particulamice". Până 1a urmă, însă, victoria a fost de partea francilor - o victorie ușurată de solidarizarea celei mai mari părți a societății românești cu orientările sociale și
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Care este, de fapt, cartea ce vă reprezintă? - Bibliografia generală! Cartea își are începutul în 1944 - 1945, când am redactat vreo zece pagini scrise cu cerneală neagră, alcătuind Istoria literaturii organice. Cuprindea scriitori inventați - asociam, în cele mai multe cazuri, un nume nemțesc cu un prenume italienesc, pentru o anumită simetrie - și titluri de cărți fictive. Nu doar Bibliografia generală, ci toată lumea pe care mi-am imaginat-o este o confecție de carton. E ca și cum un Dumnezeu farsor s-ar fi jucat cu
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
să-și schimbe des cămașa, să se radă zilnic și să-și lustruiască ghetele. Oroare! Ei se spală pe dinți cu niște alifii cu mentol. Infamie! Subsoara lor nu pute a nădușeală. Abjecție! Ei se stropesc și cu o apă nemțească. Într-o viitoare epocă de îndreptare socială ei vor fi dați jos din birji, cu bîta, și siliți să lingă scuipatul de pe trotuar." Cînd toate astea s-au întîmplat, apărarea Capșei a căzut. Și, odată cu ea, alternativa. De-asta, pamfletul
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
responsabil de proiectul Luxembourg și Marea Regiune, Capitală europeană a culturii, 2007, un Babel "fericit" (după expresia, fericită la rîndu-i, a lui Heim, unde solidaritatea face profitul. O solidaritate chiar la distanță, de vreme ce Heemecht, un fel de adaptare a ideii nemțești de patrie, se extinde asupra Sibiului, un chez soi mai estic. Despre idei și drumuri, despre a-ți face opera - precum odinioară Heidegger, din a croi drumuri, vorbește Mario Hirsch, directorul institutului Pierre Werner care, în parteneriat cu Fundația Culturală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
a fost și nici nu se putea, în acele timpuri, să fie altfel. Domn blând?... Să ne gândim doar la acest episod relatat sec de Neculce. Ginerele lui Șerban vodă, Bălăceanu, inamic a lui Brâncoveanu, moare în luptă în tabăra nemțească pe care o alesese, ucis de cazaci, aliații voievodului muntean. Acesta, văzându-l mort pe rival, în ura lui, îi taie capul de l-au pus într-un prepeleac în mijlocul ogrăzii lui, de-au ședzut vrun an cu capul în
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
boscorodind ariditatea instrumentelor de lucru, am încercat, de altfel, să facem acolo) aș vorbi despre privitul la televizor și despre ieșiri cu prietenii, despre voluntariat, despre familie, toate măsurate în ore-viață. Dar nu acum, aici. Așadar, vorbesc despre un orășel nemțesc, în care scrie, la tot pasul, Café de Paris, pe-ale cărui străzi se vorbește franțuzește și se cîntă Strauss, despre liniște, despre savoir vivre sa vie. Despre un stil, în care singurul lucru anecdotic-supărător era obiceiul programului nostru de
Frumoasa viață liniștită by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9281_a_10606]
-
Simona Vasilache Sunt locuri care știu să scoată, din moștenirea Romei, un bun profit. Și nu neapărat unde te-ai aștepta. Trier, sau Tréier, sau Treves, în fine, pe numele foarte vechi, Augusta Treverorum, e un orășel nemțesc de graniță, obișnuit, spre ciuda localnicilor, cu turismul și agitația. De ce? (nu vom scrie, într-un articol de cultură, despre mersul la cumpărături, deși e cel mai la îndemînă dintre motive...). Fiindcă muzeul orașului, pus chiar la intrarea dinspre gară
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
stare să-ți producă, în Trier, un atac de dizolvare a identității, și a timpului, și a conștiinței lucrurilor pe care le ai de făcut și pentru care ai venit acolo, atît au de multă culoare, energie, spațiu, larghețe, ordine nemțească a vieții luate a la legere. O pană veche, din acelea cu care vor fi semnat romanii edictele de întemeiere, într-o cutie transparentă, cu un set de cerneluri colorate, în librăria din centru, dă cea mai bună emblemă a
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
muncitorii fabricii... Un obicei al lui Costinescu era să trimită în Germania să învețe acolo cei mai tineri și mai buni strungari, tehnicieni, să facă meserie. Era înainte de război. Și tinerii se întorceau, excelenți meseriași, curați, bine îmbrăcați, cu purtări nemțești, civilizate. Așa era și Jean Popa, cumnatul meu, cel pe care avea să-l ia de bărbat, sora mea, Marica, având acum 91 de ani împliniți. După șederea în Germania, Jean, cu tatăl său vitreg, Frantz Skalca, un ceh, își
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
vorbește în cronica sa despre asediul Vienei: „Armata otomană începu să înainteze spre Viena, unde se afla Ferdinand. Împăratul, după ce întărise bine fortificațiile de apărare a Vienei, lăsase aici o armată de 16.000 de ostași și plecase în țările nemțești pentru a strânge noi forțe”. Ibrahim pașa Dintre personalitățile europene, care s-au pronunțat împotriva acestei ofensive otomane asupra Vienei, se numără și Martin Luther, care va pronunța un discurs antiotoman. După înfrângerea ungurilor la Mohács, Soliman va păstra la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
unui patriotism tîmp născut în mintea unui fanatic retardat, ci condiția firească a supraviețuirii sale ca gînditor. Heidegger nu se putea păstra în formă decît acolo, printre brazii și cătunurile din Herzogenhorn și Hebelhof, și printre etimologiile și sunetele cuvintelor nemțești. Un "țărănoi" în sensul nobil al cuvîntului, adică un om legat prin fire vitale și nesubstituibile de țara în a cărei limbă trăia. În corespondența cu Blochmann, Heidegger vorbește despre Pădurea Neagră mai mult decît despre orice și, lucru și
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
Europa Liberă, cu vocile și figurile de prim-plan ale instituției (se detașează cea a lui Vlad Georgescu) merită o atenție aparte. E una dintre puținele descrieri din interior, fără colportaj ieftin, senzaționalist, fără bârfă dâmbovițeană. Gelu Ionescu are ceva nemțesc în modul riguros de a aborda un subiect, oricât de personal ar fi acesta. Evocările nu sunt amprentate și distorsionate de afectivitate, nici măcar de fireasca nostalgie a exilatului ce devine septuagenar. Reflecția nu e niciodată suspendată, amânată, ci inclusă în
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
care ieșea la plimbare magistratul voia să arate că nu se teme de nimic și că alții ar fi trebuit să se teamă de el. Dar de ce să-și cumpere judecătorul o mașină americană tocmai cînd la modă erau automobilele nemțești și cele italiene? De cînd își luase Buick-ul, judecătorul putea fi cronometrat cît și pe la cine se duce în oraș. Cel puțin de două ori pe zi automobilul său era parcat la gară. La prînz, judecătorul se ducea la restaurantul
Buick de holtei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7723_a_9048]
-
în care schimbarea portului e simbolizată în special de adoptarea pantalonilor. În textul de un umor apreciabil, autorul afirmă peremptoriu că "ideea nouă a năvălit în țară o dată cu pantalonii"; descriind asaltul noii mode vestimentare, arată că, în comparație cu costumul oriental, hainele "nemțești" au efecte multiple și chiar contradictorii: stîrnesc rîsul, creează confuzie, egalizînd pe boier și pe slujitor, lasă să pătrundă mai ușor căldura și lumina, permit mișcări mai vioaie, dar impun, în același timp, o anume rigiditate a corpului și a
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
chestiunea limbii, văzînd în inovațiile lexicale ale epocii lor mai curînd îngreunare și "schimonosire". În pasajul deja evocat din Russo există chiar un moment de scurtcircuit, în care, indiferent de îmbrăcăminte, reflexul regăsește nivelul elementar al comunicării: boierul în haine nemțești confundat cu un surugiu se întoarce "cu o vorbă lată și curată moldovinească...". Schimbarea hainelor și cea a limbii sînt cu deosebire spectaculoase atunci cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în genere și al
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
o jumătate de metru până când a descoperit capacul Încuiat al unei lăzi foarte mari. S-a gândit preț de câteva secunde, a analizat riscurile și un gând trimis de undeva a Încolțit În mintea sa. După mai multe Încercări, toporașul nemțesc și-a făcut datoria, Încuietoarea a cedat iar Victor a luminat Înăuntru, a ridicat capacul, a privit și imediat l-a lăsat să cadă la loc fără să-i mai pese de zgomot. Trecuse prin multe situații de genul acesta
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
incorecte pe care chiar el însuși le furnizase, printre care și numele Charlot. În acest moment, în Franța, un asemenea document era mai valoros decât orice act oficial, căci nici un colaboraționist nu poseda un dosar de deținut într-un lagăr nemțesc, autentificat prin fotografii din față și din profil. Văzut din față, Charlot era puțin schimbat, căci își lăsase barbă, dar, privit cu atenție, era totuși același chip. Nemții erau la curent cu tot ceea ce era nou în arhivistică și știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
timp au luat și un Nobel. I-am ignorat cât am putut în țară sau i-am confiscat ipocrit, intonând imnul național. La sfârșitul interviului acordat TVR, Herta Müller își expune în cuvinte simple un fel de crez scriitoricesc tipic nemțesc: „Trebuie să facem treabă. ăsta este motto-ul meu: Trebuie să facem treabă, în toate locurile unde este cazul, trebuie să facem treabă. și atunci se schimbă multe. și nici nu e greu.“ Ei, și Herta Müller, și Eginald Schlattner
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mai departe. Am înghețat tot într-o seară de decembrie în Piața Mare din Sibiu ca să ne bucurăm că scăpaserăm de Iliescu. Credeam atunci că România se va topi mai repede în miresmele din copilăria mea imaginară, în parfumul pachetelor nemțești. Iliescu s-a întors patru ani mai târziu. Lumea s-a decolorat, a căzut iarăși în trecutul alb-negru, fără sclipici și fără visuri, iar lumea mea arăta iarăși ca o dezolantă pungă de la sindicat. Acum, la sfârșit de 2009, pe
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Ce mai fac legionarii lui Bounegru, domnule inginer? a întrebat Costăchel într-un moment de pauză. Din câte îmi dau eu seama, până în prezent studiază terenul - cum s-ar spune - și așteaptă evoluția evenimentelor. Toată ideologia lor e de inspirație nemțească. Își vor arăta colții când vor primi dezlegare de la stăpâni... Oricând pot deveni foarte agresivi, pentru că - după cum spun ei - vor să ajungă la putere în țara asta. De aceea nu se vor da în lături de la nici o mișelie... Vor acționa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
speriat. Despre război îi vorba, nașule. Nemții au declarat război Poloniei și au intrat deja în ea, în dimineața zilei de 1 septembrie 1939. Adică alaltăieri. Cum, așa, tam-nisam? Care-i motivul? Cică Polonia a atacat un post de radio nemțesc de la graniță. Are și un nume locul acela. Uite, scrie aici în jurnal. Glenwitz, așa îi spune. Nu se poate așa ceva. Cum să atace o țărișoară ca Polonia un post de radio nemțesc? Uite că se poate. Așa scriu gazetele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Polonia a atacat un post de radio nemțesc de la graniță. Are și un nume locul acela. Uite, scrie aici în jurnal. Glenwitz, așa îi spune. Nu se poate așa ceva. Cum să atace o țărișoară ca Polonia un post de radio nemțesc? Uite că se poate. Așa scriu gazetele... Iaca, focul a fost aprins și cine știe când se va stinge... Bătrânul a rămas fără cuvinte. Și-a împreunat brațele la piept. Privirea lui rătăcea undeva în zare. A vorbit îngândurat. Uite
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
amețeli, leșinuri?... Sunt bine, domnule doctor. Dumneata ești bine, dar eu abia mă țin pe picioare. Responsabili, sau mai bine zis iresponsabili, de fapte sunt niște troglodiți care își zic legionari. Iată unde duc extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Țara asta se duce de râpă repede, dacă se va continua așa. Nu era suficientă o dictatură. Cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și analfabetismului politic... Aici i-am numit pe legionari. Costăchel a rămas în mijlocul încăperii
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
n am apucat să citresc prea multe. Știi ce cred eu despre doctor? Ce crezi? Eu cred că îi oleacă de politician. Tu ce ai crede dacă l-ai auzi spunând: „Iată unde duce extremismul și doctrina nazistă de sorginte nemțească. Nu era suficientă o dictatură - cea militară. Aceasta mai trebuia dublată de dictatura bâtei și a analfabetismului politic”. Știu și eu? Nu prea am înțeles eu toate vorbele pe care mi leai spus și nici nu mă pricep la politică
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
robi în propria țară. Dacă ar fi numai asta încă ne-am putea socoti norocoși. Dar tare mi-i teamă că vom fi târâți în război... neutralitatea noastră s-a spulberat de cum a fost proclamată, din moment ce în țară avem trupe nemțești. Concluzia este evidentă: unde sunt armate germane, acolo-i sămânță de război. Și împotriva cui ne-ar târî în război nemții? Împotriva ungurilor sigur nu, pentru că sunt aliații lor. Contra bulgarilor cred că nu, pentru că și ei au devenit aliații
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]