618 matches
-
strategia - pentru a evita situația cea mai proastă (celălalt defectează singur, CD) și sperând la cea mai bună (jucătorul defectează singur, DC). Rezultatul va fi DD, inferior lui CC, care s-ar fi obținut în urma cooperării. Urmându-l pe Keohane, neoliberalii tind să problematizeze relațiile internaționale cu ajutorul „dilemei prizonierului”, accentuând faptul că în interacțiunile internaționale există un potențial de cooperare nerealizat, care, dacă s-ar concretiza, ar împinge lucrurile către frontiera lui Pareto (a optimalității). În replică, neorealistul Stephen Krasner arată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
folosesc instituțiile internaționale pentru a-și atinge obiectivele [...] este relativ ușor. Dar explicațiile funcționale sunt incomplete, pentru că există multe seturi diferite de reguli și organizații care le permit statelor să obțină câștiguri comune (Keohane, 1993, pp. 292-293). Așadar în interpretarea neoliberală, bazată pe „dilema prizonierului”, statele se confruntă cu probleme de „colaborare”: cum să-și transforme comportamentul propriu și pe cel al partenerilor pentru a atinge frontiera Pareto; neorealiștii, acceptând relevanța problemei colaborării, pun accentul pe faptul că statele trebuie să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea „neo-neo” este oferită de neorealistul Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură, neorealiștii și neoliberalii studiază ceea ce neorealistul defensiv Robert Jervis numește „lumi diferite”: primii sunt preocupați mai ales de război și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către aria economică sau cea ecologică. Totuși, diferența majoră între cele două programe de cercetare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către aria economică sau cea ecologică. Totuși, diferența majoră între cele două programe de cercetare, apreciază Jervis, nu rezidă în faptul că neoliberalismul „vede” mai multă cooperare, ci în aceea că neoliberalii sesizează existența unui grad mai mare de conflict care nu este necesar și evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflict care nu este necesar și evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune (Ibidem, p. 49). Instituțiile internaționale Rolul instituțiilor și regimurilor internaționale este, probabil, tema cea mai importantă în contextul dezbaterii „neo-neo”. Într-o secțiune anterioară au fost definite instituțiile internaționale și regimurile internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
căutat o concepție mai simplă, precum și o nouă etichetă. Cuvântul instituție a înlocuit de acum, în bună măsură, termenul regim în literatura academică din domeniul relațiilor internaționale (Simmons și Martin, 2002, p. 194). Urmând tendința noului instituționalism în știința politică, neoliberalii analizează instituțiile nu doar ca variabile dependente (spre exemplu, explicându-le formarea sau declinul), ci le privesc și ca variabile independente, preocupându-se de efectele lor în raporturile internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale. Teza lor centrală este aceea că instituțiile atenuează anarhia internațională și facilitează cooperarea, făcând posibilă funcționarea mai eficientă a principiului reciprocității, prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prin asigurarea unei cantități mai mari de informații despre preferințele, intențiile și comportamentul altor state. Instituțiile internaționale, afirmă neoliberalii, pot schimba preferințele actorilor asupra strategiilor, facilitând astfel cooperarea între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile” - reale sau false - ale instituțiilor internaționale, (re)declanșată de neorealistul John Mearsheimer, care reafirmă tranșant concluzia realistă potrivit căreia instituțiile internaționale nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
7). Keohane și Martin răspund că efectul instituțiilor este „independent”, în sensul că ele controlează efectele puterii și ale intereselor; această condiționare „independentă” este posibilă chiar dacă instituțiile în sine sunt produse ale unor considerații de putere și interese. De altfel, neoliberalii nici măcar nu anticipează apariția unor instituții internaționale în arii tematice în care statele nu percep existența unor potențiale interese comune. Acolo unde această percepție există însă, instituțiile le permit statelor să se deplaseze către frontiera Pareto (Griffiths, 2003, p. 304
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt valide propozițiile realiste (Keohane și Martin, 1995, p. 42). Însă Keohane a susținut în mod constant ideea complementarității celor două programe de cercetare, iar același lucru reiese și din observația lui Powell potrivit căreia multe aspecte importante ale instituționalismului neoliberal și ale realismului structural pot fi văzute drept cazuri speciale ale unui model mai general de sistem internațional (Powell, 1993, pp. 210-211). Referitor la metafora privind cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fi văzute drept cazuri speciale ale unui model mai general de sistem internațional (Powell, 1993, pp. 210-211). Referitor la metafora privind cele două lumi diferite pe care le studiază neorealismul și neoliberalismul, ea este valabilă doar într-un sens „cantitativ”: neoliberalii se orientează cu predilecție înspre alte fenomene internaționale decât cele care țin de securitate. Însă aceasta nu înseamnă că ei neglijează sau recunosc vreo supremație incontestabilă a realismului în domeniul studiilor de securitate: teoria instituționalistă ar urma să „invadeze” gradual
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistemul internațional construiește actorii este influențarea decisivă a proceselor prin care actorii își definesc interesele. Într-un sistem internațional ghidat de principii (neo)realiste, un stat superputere își va defini interesul în anumite coordonate. Un sistem internațional ghidat de principii neoliberale va determina o definire diferită a interesului național. În procesele de atribuire a identităților și definire a intereselor, actorii internaționali sunt ghidați de anumite reguli. În sens larg, ele sunt depozitarele succinte ale așteptărilor unei colectivități date (comunități intersubiective) referitoare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare colectivă coezivă, ci și singurele capabile să asigure simultan securitate și bunăstare. Prin opoziție, hiperglobaliștii animați de valori neoliberale consideră statul un construct anacronic, inadaptat și ineficient în epoca globalizării și salută triumful autonomiei individuale și al principiilor economiei de piață asupra stat-centrismului. Dincolo de aceste evaluări mai mult sau mai puțin ireconciliabile, înrădăcinate în tradiții filosofice și abordări teoretice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Oxford University Press, Oxford. Grieco, Joseph M. (1988), „Anarchy and the Limits of Cooperation: A Realist Critique of the Newest Liberal Institutionalism”, International Organization, 42 (3), vara. Grieco, Joseph M. (1993), „Understanding the Problem of International Cooperation: The Limits of Neoliberal Institutionalism and the Future of Realist Theory”, în David A. Baldwin (ed.), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate, Columbia University Press, New York. Griffiths, Martin (2003), Relații internaționale: școli, curente, gânditori, Ziua, București. Guzzini, Stefano (2001), Realism și relații internaționale, Institutul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
investiții străine sunt concentrate între statele capitaliste avansate și că cele mai multe corporații multinaționale rămân creații ale statelor sau regiunilor unde au luat ființă. Există și ideea că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea nepopularelor strategii economice ortodoxe neoliberale. Școala transformativiștilor pornește de la ideea că la începutul unui nou mileniu globalizarea este o forță motrice centrală a rapidelor schimbări sociale, politice și economice care reconfigurează societățile moderne și ordinea mondială. În consecință, guvernele și societățile de pe glob trebuie să
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
externe: și acum avem nevoie de capital străin”.<footnote Idem. footnote> Privatizarea - aport de capital străin pentru dezvoltarea economiei. Privatizarea se înscrie în ofensiva globalizării, efectul principal urmărit fiind scoaterea statului din economie. Ideea este originară în ideologia liberală și neoliberală asupra economiei, care este tradusă și în sloganul impus mediatic că „statul este un prost gospodar” și, în consecință, pentru a se ajunge la eficiență, progres și management performant, unitățile economice trebuie privatizate. În accepția oficială, pentru un guvern, privatizarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
diviziune internațională a muncii, noul mediu competitiv care generează aceste procese, poate fi înțeleasă ca rezultatul a două motoare: inovația tehnologică - cu precădere tehnologiile de informare și comunicare, cu un impact covârșitor asupra vieții economice și sociale, și hegemonia ideologiei neoliberale - legată direct de triumful ideologiei economice de piață și a societății de consum (Marin, apud. Bari, 2001, pag. 10). Procesul rapid de globalizare a economiei la nivel mondial, va conduce inevitabil și la modificarea structurii forței de muncă. Din ce în ce mai multe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Dacă în Europa celor 15 membri inițiali câștig de cauză va avea „modelul social european”, atunci reflexele acestui câștig vor genera consecințe în modul de construire a relațiilor de muncă din România. Dacă, invers, va avea câștig de cauză „modelul neoliberal european” - care încearcă să facă din România un caz de succes -, atunci acest succes politic al dreptei europene asupra socialiștilor europeni va influența, la rândul său, modul în care se va desfășura tranziția spontană în constituirea pieței forței de muncă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au urmat ceea ce a fost denumit „modelul social european”. Față de un nivel inițial, în 1992, de peste 5% din venitul național alocat celor mai săraci 20% din populație în majoritatea țărilor europene, Marea Britanie și SUA, vârfurile de lance ale „revoluției neoliberale”, se află la valori de 4,6% în Marea Britanie și de 4,7% în SUA. Guvernările de tipul „celei de a treia căi” care urmează au ca rezultat creșterea, în ritm inegal, a acestor ponderi. În 2000, în Marea Britanie, cei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decât la o parte minoritară din resursele societății, ele încep să ocupe un loc din ce în ce mai important în ocuparea forței de muncă, proces evident în ocuparea unui personal tot mai numeros în ceea ce poartă numele de „servicii comunale”. De altfel, ofensiva neoliberală ce caracterizează ideologia economică și politică a ultimelor decenii în societățile capitaliste dezvoltate, precum și actualele dezbateri care au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic ce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin câteva trăsături definitorii. Prima și cea mai importantă se referea la sursa problemelor economiei românești socialiste și la direcția rezolvării acestora. Problema consta în subordonarea politică a tehnocrației industriale, iar soluția consta în autonomizarea acesteia în raport cu puterea politică. Lozinca neoliberală cu privire la „retragerea statului din economie” era înlocuită cu lozinca postcomunistă a „retragerii politicii din economie”. Aceasta trebuia să fie totală, în vreme ce retragerea statului din economie, echivalentă cu alocarea resurselor prin intermediul pieței, în opoziție cu alocarea resurselor prin intermediul statului, urma să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte din puterea pe care o pierduseră după 1990. Orientarea corporatistă și sindicală a Uniunii a discreditat-o În noua conjunctură, dominată de asociații ale «societății civile» politizate. Constituirea unei asociații concurente a «scriitorilor profesioniști» (ASPRO), de orientare mai explicit neoliberala, adusese un prejudiciu de imagine Uniunii și amenință să conducă la diminuarea resurselor sale: ASPRO reușea să deturneze În beneficiul sau o parte a taxei de «timbru literar», impozit perceput pe vânzarea cărților, destinat să protejeze producția națională. Membrii ASPRO
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de recunoaștere internațională (că, de altfel, În câmpul politici, căutarea adeziunii la marile organizații internaționale, NATO, UE etc.) Noile ideologii și spectrul revoluției conservatoare Luptele de diferențiere socială care Însoțesc apariția noilor elite supradetermină În același timp discursul de tip neoliberal, cât și opusul sau «extremist» și «conspiraționist», În noul câmp de productie ideologică. Cele două sunt de altfel uneori dificil de separat. După polemicile anilor ’90, studiile recente au analizat extinderea și diversitatea versiunii românești a discursului conspiraționist și antisemit
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]