697 matches
-
Pentru 5,51% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,09%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În zona Odobeștiului există urmele unor așezări din epoca neolitica, de asemenea mărturii de așezare română. Pe la 1227 pe locul actualei urbi se presupune că a fost cetatea Milcovia - Civitas de Mylco, sediul Episcopiei catolice de Milcov, a cumanilor. După Neagu Djuvara ar fi fost vorba de o adevarată capitala
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
publicate până în prezent, în anul 1424. După alte surse, prima atestare datează din 1418 (Somyafalwa). Denumirea localității în limba germana este Horn, iar în urma cercetărilor arheologice efectuate pe raza localității s-a descoperit o daltă de piatră datând din Epoca neolitică. La recensământul din 2011, populația era de 423 locuitori.
Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/301573_a_302902]
-
4 hectare (pe culme are 7.5 hectare) Țel Lahish a fost identificat ca fiind locul unde s-a aflat orașul antic Lahish de către arheologul britanic William Albright în anul 1926. Zona din jurul colinei a fost așezată încă din epoca neolitica (7500-4000 î.e.n), si de atunci, în permanență, vreme de mulți ani. Colina însăși a fost populată începând din Epoca bronzului timpuriu, apoi a fost abandonată de acești întâi locuitori în favoarea unui deal din împrejurime. La începutul epocii bronzului
Lahish () [Corola-website/Science/327422_a_328751]
-
pe DJ 121 E, la o altitudine de 720-750 m. De această comună aparțin satele Ladauti și Saramas. Vestigii arheologice. Pe teritoriul fostei localități Costanda, cu ocazia unui sondaj din 1960 și 1962 s-a descoperit un nivel de locuire neolitic timpuriu cu microlite geometrice și un loc de prelucrare a acestora. Prima atestare documentara: 1843, Zagoni-Bodza; 1874 Zagonbarkany. Preotul Gheorghe Radu, fiu al satului, în monografia comunei natale, afirmă că de numele localității sunt legate mai multe ipoteze: în vechime
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
vietii), care a fost protector al insulei, s-a întâlnit cu Ariadna și s-a îndrăgostit de ea. Mitul Ariadnei este, de asemenea, amintit în opera lui Richard Strauss "Ariadne auf Naxos" (Ariadna pe Naxos). Peșteră Zâs, locuită în epoca neolitica, conținea obiecte de piatră din Melos și obiecte din cupru, incluzând un pumnal și o folie de aur. Prezenta aurului și a altor obiecte din peșteră indică cercetătorilor statutul locuitorilor acesteia. În secolele VIII-VII î.Hr., Naxos domină comerțul din Ciclade
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut că genovezii
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată de material ceramic format din fragmente de buze ale unor vase de provizii cu benzi de linii incizate și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
o mandibulă, și două fragmente de omoplat, ce aparținuseră unui individ de 50 de ani, ce a murit violent. Numeroase descoperiri de schelete poartă amprente unor săgeți din os sau din silex și cranii ce prezintă traume majore. Arta străveche neolitică este marcată în prima etapă de dezvoltare ce cuprinde un variat inventar ceramic, cu decorațiuni incizate, excizate sau pictate policrom, cu caracter geometric. Figurile feminine sunt frecvente, ca simbol al fertilității, dedicat cultului Zeiței-Mame. Tehnicile de producție și diversificarea activității
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
folosite la tracțiune. Caii nu erau încă domesticiți, în aria culturii Vadastra fiind încă în formă sălbatică și vânat. Sedentarizarea presupune abandonarea peșterilor și apariția așezărilor. Așezările erau poziționate lângă o sursă de apă, râu sau izvor, de regulă, populațiile neolitice locuind pe terasele râurilor, ostroavelor. Există însă și așezări la înălțime, pe deal, că cele de la Starcevo-Cris, Precucuteni, Cucuteni. Așezările erau deschise, aparate natural. Erau fortificate sau împrejmuite, că cele de la Târpesti/Precucuteni, Traian-Dealul Viilor/Cucuteni, Ghindaresti/Gumelnita Așezările erau
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
281 morminte. Apare cenotaful. Cele mai bogate morminte aparțineau bărbaților. Un bărbat de 40-50 de ani avea peste 1000 de piese în inventar: mărgele, aplici de aur, verigi și brățări de aur. Se remarcă ca fiind cea mai veche cultură neolitică din spațiul carpato-danubian. Original din Asia, s-a extins pe teritoriul actual al României, exceptând Dobrogea și estul Munteniei Majoritatea așezărilor erau dispuse în vecinătatea cursurilor de apă, în peșteri că cea de la Climente sau Veterani. Purtători culturii au adus
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
scos la iveală o serie de mărturii semnificative care atestă o locuire neîntreruptă a acestor meleaguri, strâns legate de întreaga arie a civilizațiilor traco-geto-dace. Săpăturile arheologice au pus în evidență unele vestigii mezolitice în zona Ploiești-Vest și a unor așezări neolitice în zona Ploiești-Nord. Deasemeni s-au găsit vestigii din epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane. Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării Românești, într-o poiană spre marginea de miazănoapte
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
În mod tradițional, istoricii au avut tendința să creadă că în Egiptul antic a fost domesticită prima pisică, datorită reprezentărilor clare de pisici de casă în picturile egiptene vechi de aproximativ 3600 ani. Cu toate acestea, în 2004, un mormânt neolitic a fost excavat în Shillourokambos, Cipru, care conținea schelete, situate aproape unul de celălalt, atât de om cât și de pisică. Mormântul are aproximativ 9500 de ani vechime. Specimenul de pisică era mai mare și apropiat de pisica sălbatică din
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
neolitic după publicarea de către John Lubbock a lucrării sale "Prehistoric Times". Alte subdiviziuni au fost adăugate spre a împărți fiecare epoca în trei perioade: timpuriu, mijlociu și târziu. Mai exista de asemenea mezolitic sau epipaleolitic între epoca paleolitica și cea neolitica în anumite regiuni, perioade intrate în literatura de specialitate începând cu 1930. În unele regiuni descoperirile arheologice au făcut necesară introducerea unor alți termeni că epoca cuprului sau calcolitic între neolitic și epoca bronzului. Termenul megalitic nu se referă la
Sistemul celor trei epoci () [Corola-website/Science/303718_a_305047]
-
meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț aventurin de la Gorgota. O sabie și câteva topoare celtice descoperite la Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
biserica Sf. Pantelimon din satul Ciobănoaia, construită din lemn în secolul al XVIII-lea de către căpitanul Constantin Bencescu și soția sa, Stana. Cea mai veche vatră de istorie este Sărata-Monteoru. Pe teritoriul satului s-au identificat vestigii ale unei așezări neolitice, cultura Aldeni II Stoicani, la mică distanță față de urmele unei alte așezări, de data aceasta din epoca bronzului. În același areal, urmele unei așezări fortificate și mai multe cimitire care conțineau obiecte arheologice specifice l-au făcut pe Ion Nestor
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
României. Toporașul se află în prezent la Muzeul județean de istorie din Sibiu. Altă descoperire arheologică este cea din anul 1974 când în pietrișurile extrase din Olt s-a găsit un ciocan confecționat din piatră șlefuită datat la sfârșitul epocii neolitice, a cărui vârstă a fost apreciată de către arheologul sibian prof. Iuliu Paul, la 3600 ani. Vestigii din epoca bronzului au fost descoperite de-a lungul timpului și adunate de către familia de preoți Florianu după 1855, dar s-au pierdut o dată cu
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
uscate la soare sau la foc. Aceste vase erau uneori decorate înaintea uscării / arderii lor cu desene lineare trasate cu un vârf ascuțit ori cu ajutorul altor obiecte care permiteau imprimarea sau incizia. Aceste ceramici rudimentare constituie mărturia tehnicilor din Epoca neolitică. Principala lor activitate economică era agricultura. Oscii foloseau mijloace primitive și cultivau mici parcele, în apropierea colibelor lor. Unitatea de măsură de suprafață era "vorsus", care echivala cu 8640 picioare pătrate romane. Această informație i-a permis lui Heinrich Nissen
Osci () [Corola-website/Science/327339_a_328668]
-
că acestea sunt de o valoare mare, având o importanță deosebită. Am putea afirma existența umană pe acest teritoriu în jurul anului 800 i.e.n., dovedit de obiectele găsite ca un car de bronz în miniatură, datând din prima perioadă a fierului neolitic(Ghidul județului Hunedoara, Octavian Floca) Cuvântul sau numele de Vaidei, nu se poate ști cum s-a născut,deși sinonimul acestuia Vai-de-ei este bine cunoscut din trecutul îndepărtat până în prezent. Un cercetător al istoriei a susținut că Vaideiul, Pischinti, Balomir
Vaidei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300563_a_301892]
-
România și o vastă arhivă documentar-științifică și tehnică (grafică, fotografică, filmografică), despre universul creației tehnice țărănești, preindustriale, din România. Un sistem instrumentar manual, de o varietate tipologică impresionantă (cu numeroase arhetipuri ce trimit spre civilizațiile antice - daco-romană, geto-dacă sau chiar neolitică - urmate de cele medievale și moderne), demonstrând o continuitate de viață și de creație materială, în această parte a Europei, incontestabilă, acoperă practic, cvasitotalitatea ocupațiilor tradiționale: vânătoarea și pescuitul (în Delta Dunării), agricultura (de șes, de deal și de munte
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase alte obiective incluse în lista
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
MTBC) de la oameni cu cele de la animale, s-a demonstrat că această teorie este falsă. Ambele tulpini bacteriene provin de la un strămoș comun, care ar fi putut provoca apariția infecției la oameni încă din perioada cunoscută sub numele de Revoluția neolitică. Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 î.Hr.) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000-2400 î.Hr. „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
la lumină și frumusețile subpămîntene ale florilor de mină, agregate minerale formate prin depunere și cristalizare în cavitățile largi ale rocilor, numite geode. Săpăturile arheologice atestă locuirea în Depresiunea Maramureșului încă din timpuri preistorice. Urme sigure din paleoliticul superior și neolitic au fost găsite în Țara Oașului și la sud de munții Gutâi. Din neolitic au mai fost găsite la Sighet, Câmpulung și pe malul stâng al Izei, între Rozavlea și Strâmtura. Cu aproximativ două mii de ani î.Hr. au pătruns și
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Iași, în cadrul Catedrei de Istorie a Românilor. •din septembrie 1999: profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității “Al.I.Cuza” din Iași, în cadrul Catedrei de Istorie Veche și Arheologie. Titluri •doctor în istorie (din 1983), cu teza "Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei", susținută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]