766 matches
-
localitate potrivit Legii nr. 2/1968 de organizare administrativ - teritorială a României, cuprinde, de fapt, 3 sate, fiecare cu vechimea și specificul sau: Chircești - Moldoveni, așezați pe fundul și pe versanții Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
făcute din lemn, din piatră, din os, din fier. Dar cea mai uimitoare dovadă a harului artistic uman o reprezintă neîntrecutele picturi rupestre. Ei bine, și în grotele de la Rocamadour au fost descoperite asemenea opere de artă, datând din îndepărtatul Neolitic: cai, cerbi, ba chiar și o palmă de om. Istoria și legenda unui nume Pe una din buzele văii create prin prăbușirea străvechii grote de la începuturile lumii, chiar sub și deasupra scutului unei stânci impresionante, s-a închegat una din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII p.Chr.) și o bazilică cimiterială. Cetatea, menționată în diferite itinerarii antice, este menționată între sediile episcopale ale creștinismului timpuriu. Promontoriul acesteia a mai fost locuit în vechime (neolitic, bronz, prima epocă a fierului și în perioada bizantină). A fost sediul unității auxiliare de cavalerie Cuneus Equitatum Stablesianorum între secolele IV-VII p.Chr., iar între secole V-VI p.Chr. a fost și sediu episcopal. În anul 1958, în urma
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fragmentele ceramice de tip Dridu, de la Șerbănești și Drăgănești. Ulterior, în 1950, un colectiv, ce-i includea pe C. Cihodaru, R. Vulpe, R. Petre și Șt. Kiss, a desfășurat săpături la Șuletea și Bârlălești, unde s-au descoperit vestigii din Neolitic și până în Evul Mediu. Exceptând siturile, putem menționa pentru această etapă a cercetărilor și descoperirile numismatice de la Dolhești (Iași) și Obârșeni-Voinești (jud. Vaslui). În primul caz, au fost descoperite două tezaure, în etape: în 1881-1882, s-au găsit 50-60 de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
semnalate de cetățeanul Gh. Chiscop, însă găsite de T. Bolohan) făcute la roata înceată și decorate cu striuri orizontale și în val, caracteristice secolelor VIII-IX. Sondajul din 1981 a indicat prezența în amestec a ceramicii medievale timpurii cu cea din neolitic și bronz. În 2007, săpătura preventivă a descoperit câte trei locuințe, vetre, gropi și un cuptor, specifice epocii bronzului și secolelor IV-V. Totodată, pe lângă complexele închise, s-au descoperit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu linii incizate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
altă parte. Autoarea INTRODUCERE Autor al unei opere de excepție, M. Eliade a devenit punct de referință În „umanistica” zilelor noastre, pentru capacitatea sa de a recompune structura În adâncime a umanului pe baza Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-a lungul a șase decenii, opera sa cuprinde: studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate viticolă pe teritoriul României datează din Neolitic. Populațiile tracice s-au ocupat intens de cultura viței de vie înainte chiar de colonizările grecești din secolele VII-VI î.e.n. Se poate considera că în unele părți ale Transilvaniei și în cele din Oltenia și Muntenia aceasta era și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
trăit prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A.P-ului din estul satului, densitatea maximă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu producția pentru vânzare-cumpărare, de un interes aparte s-ar fi bucurat îndeletnicirea creșterii animalelor, ca ramură mai lesne realizabilă economic. Cultura plantelor se reducea doar la îndestularea consumului din obște. Și totuși, numărul mare al râșnițelor de mână din neolitic, ca și acelea asemănătoare, folosite în epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de procurare a hranei (bâte, apoi sulițe, arcul cu săgeata), instrumente de producere a acestora (pietre culese și selectate după forma lor pentru a curăța mai ușor lemnul, blana animalelor etc., apoi producerea de pietre șlefuite, ceea ce a generat „revoluția neoliticului”), sau unele arme primitive. Evident, nu se putea vorbi de o „economie”, ci doar de o activitate „productivă” ca mod de viață a Întregului grup uman (nu exista nicio diviziune stabilă a muncii). Când apare așa-zisa horticultură” (și „societățile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
largă întrebuințare în industria casnică, în alimentație și în medicina populară. Se presupune că cea mai veche țesătură de pe teritoriul României a fost descoperită la Sucidava. Este vorba despre un așternut de pat, care aparținea perioadei de trecere de la neolitic la epoca bronzului și care era lucrat din in, în două ițe. În Epoca bronzului, țesutul cânepii și al inului câștigă în importanță. De pildă, referindu-se la traci, Herodot afirmă: „în țara lor crește cânepa, care seamănă nespus cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la epoca medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea central - estică a Carpaților Orientali și din zona de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despre viața satelor, deoarece face parte din cultura noastră și ea mer eu în tranziție. Revenim la inadvertențe. E hazardant să înlocuiești denumirea de locuință cu casă, să susții că ʺcea mai veche formă de locuință stabilă datând încă din neolitic a fost bordeiulʺ (pag.226), când într o ,,pagină despre Româniaʺ dintro geografie imprimată la Paris în 1543 se spune că a fost o vreme când locuitorii din Transilvania și Val ahia , ca să se apere de ploaie sau frig, se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
căzând din pod prin 1981, cât și ei. Din galeria oamenilor din satul meu despre care vreau să scriu, aceste personaje nu aveau cum să lipsească. Suta Kili Era în sat la noi un om care parcă venea direct din neolitic, dacă ai fi făcut abstracție de țigara groasă răsucită din foaia ziarului Scânteia care-i fumega mereu în gura-i știrbă pierdută printre smocuri de păr nebărbierite de multă vreme. Puțini oameni din sat știau că-l cheamă Stamate și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. »Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altulî spune Costache Buraga Î, iar acesta cred că e cel mai complet de pe glob: aproape întregul schelet«. Neoliticul este și el din belșug reprezentat. Numai numărul uneltelor de piatră cioplită pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Sânt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi atribuie o vechime de multe milioane de ani
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
istoria melegurilor mele natale, cuprinsă în planul mare al istoriei poporului, am fost aproape sigur că săpînd aici voi descoperi așezări de vechi sate românești. Rezultatele muncii mele n-au fost zădarnice. “ Valorificate în timp, descoperirile arheologice se întind între Neolitic și perioada feudală tîrzie, mai toate relatînd, prin conținutul lor, lucruri legate de obiceiurile și modul de viață ale strămoșilor noștri. Atenția arheologului fiind îndreptată îndeosebi către stabilirea legăturilor etnice între contemporani și înaintași, problemă ce a făcut și obiectul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu, precum și din perioada finală a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă grosieră cenușie aparținînd neoliticului timpuriu, precum și din perioada finală a neoliticului și începutul epocii bronzului; Curtea C.A.P. Cu ocazia săpării unei gropi de însolizare în curtea C.A.P. Dănești, a fost descoperit un mormînt de înhumație, cîteva resturi dintr-un schelet și o căniță lucrată la roată din pastă brun-cenușie
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
locuitorului Petrache Stamate, la locul numit între Dealuri, au fost descoperite căteva fragmente lamelare de silex patinat și două gratoare din paleoliticul superior. Iazul Buragăi. în sectorul Iazului Buragăi la 200m. nord-vest de sat a fost descoperită o așezare din neoliticul timpuriu, resturi ceramice aparținînd culturii Criș și liniar de la sfărșitul epocii bronzului din fazele Costișa și Noua, precum și din Hallstatt-ul timpuriu. Resturile ceramice aparținînd provinciei Dacia (sec.II - III e.n.) provin de la vase lucrate din pastă fină cenușie sau negriciosă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
toporciocan fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de metri de vatra satului, cu vreo patruzeci de ani în urmă. ,, Pe teritoriul țării noastre, nu știu să se mai fi descoperit altul - spune Costache Buraga -, iar acesta cred că e cel mai complet de pe glob: aproape întregul schelet “. Neoliticul este și el puternic reprezentat. Numai numărul uneltelor de piatră cioplită pe care le-a adunat trece de 50 000, precizează interlocutorul. Majoritatea materialului este ambalat în colete ordonate cu minuție. Sînt prezente eșantioane de lemn fosil, căruia gazda îi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]