369 matches
-
mă lămuriți dacă am perspectiva de-a mă întoarce curând în țară. În așteptarea unui răspuns, rămân al D-voastre cu toată supunerea și stima, M. Eminescu 1. Prezintă conținutul de idei al scrisorii. 2. Notează doi termeni din registrul neologic. 3. Menționează modul de formare a cuvintelor: astăzi, binevoitori. 4. Motivează folosirea virgulei după formula de adresare. 5. Transcrie două formule de politețe. 6. Precizează două convenții ale textului epistolar. 7. Ilustrează, prin două argumente, tipul de scrisoare redactat. 8
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
norocos că boala mea a progresat mult mai încet decât este cazul de obicei, ceea ce arată că nu trebuie niciodată să ne pierdem speranța. (Stephen W. Hawking) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Transcrie doi termeni din registrul neologic. 3.Precizează modul de formare a cuvintelor: SLA, niciodată. 4.Explică rolul parantezelor rotunde existente în text. 5.Menționează două elemente specifice discursului. 6.Scrie două motivații ale transmiterii mesajului de către autor. 7.Ilustrează prin două elemente caracterul subiectiv al
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rară: Sunt albi, delicați, subțiratici. În moartele vremi, mă-mbătară, Când fragezi, și primăvărateci, În ei mă sorbiră, extatici, Și pe aripi de rai mă purtară În crini e beția cea rară. (Alexandru Macedonski, Rondelul crinilor) 1.Transcrie doi termeni neologici. 2.Exemplifică, prin două enunțuri, omonimia cuvântului pară. 3.Explică prezența cratimei în structura mă-mbătară. 4.Evidențiază expresivitatea unei enumerații. 5.Notează două particularități ale rondelului. 6.Precizează tipul de lirism prezent în poezie. 7.Prezintă două elemente simboliste
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în limba română actuala. 2.1. Apariția și dispariția unor adjective invariabile Sub aspect cantitativ, DOOM2 reține cea mai mare parte a cuvintelor-intrare adjective invariabile nepronominale. Așadar, ediția a doua a consemnat, pe de o parte, apariția unor adjective invariabile neologice și dispariția altora, ca urmare a înlocuirii lor în limba prin elemente neologice, si, pe de altă parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
aspect cantitativ, DOOM2 reține cea mai mare parte a cuvintelor-intrare adjective invariabile nepronominale. Așadar, ediția a doua a consemnat, pe de o parte, apariția unor adjective invariabile neologice și dispariția altora, ca urmare a înlocuirii lor în limba prin elemente neologice, si, pe de altă parte, a înregistrat adjective invariabile existente în limba, dar care nu fuseseră incluse în ediția precedentă. Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de vorbitorii actuali, următoarele adjective invariabile nu mai apar înregistrate în DOOM2: afif "care
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Simțite că învechite și nemaifiind utilizate de vorbitorii actuali, următoarele adjective invariabile nu mai apar înregistrate în DOOM2: afif "care nu are niciun ban, lefter", biv "fost", izabel "(de) culoarea cafelei cu lapte, galben-murdar", maia (etnic), ultimul înregistrat că maya. Neologice în totalitate, marcate în DOOM2 printr-un semn distinctiv care să indice noutatea lor ("*"), preluate selectiv din surse lexicografice apărute ulterior primei ediții, precum și din mass-media, din texte publicate pe internet sau din limba literară vorbită actuala, sunt următoarele adjective
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
continuă creștere față de cel din limba de la începutul secolului al XX-lea. Principala sursă o constituie împrumuturile, care sunt mai mult sau mai putin adaptate fonetic și morfosintactic. Există și creații interne, mai putin numeroase însă, care apar pe tipare neologice. 3.1. Adjective invariabile mai vechi, dar încă utilizate Funcționează în continuare în limba română actuala o serie de adjective invariabile mai vechi, limitată numeric și foarte eterogena: acătării, anevoie, anume, aparte, asemenea, așa, coșcogea(mite), cumsecade, ditai/ditamai, doldora
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
varianta cu super- atașat, intrând și ele în categoria în continuă lărgire astăzi a adjectivelor evaluative care acceptă adăugarea lui super, uneori, chiar în cascadă - meci super-super-supermișto. 3.2. Adjective nume de culori Unele mai vechi, altele mai recente (formații neologice sau compuse care pot avea structura element străin + element străin, element străin + element românesc, element românesc + element românesc, după model străin sau formate pe teren românesc) continuă să funcționeze în limba clasa adjectivelor invariabile nume de culori. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
apreciativ (Un Crăciun "verde-vis": amintirile de Crăciun sunt decorate, de obicei, cu priveliști romantice - liniște și zapezi), având același efect, de încadrare a adjectivului de bază în clasa invariabilelor. 3.3. Adjectivele invariabile terminate în -ce Aparținând în majoritate fondului neologic, adjectivele terminate în -ce sunt împrumutate din franceză, multe dintre ele având origine îndepărtată latineasca (atrox,-cis, praecox,-cis etc.): atroce, eficace, factice, ferice 7, feroce, ineficace, locvace, motrice, perspicace, precoce, propice, veloce, vivace. Majoritatea acestor adjective sunt apreciative, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
răspuns) imediat dupa factice, ca adjective cu un grad mai mic de invariabilitate. Răspunsurile indică un grad mare de invariabilitate pentru adjectivul eficace (dintre cei 90 de subiecți anchetați, numai 5 l-au folosit cu varianta eficaci). 3.4. Adjective neologice de proveniență franceză și italiană Funcționează în limba română actuala o serie de adjective neologice de proveniență franceză, care au diverse valori (gramaticale) în limba de origine: angro < fr. en gros (vânzare ~), bucle < fr. bouclé (stofă ~), deux-pièces (costum ~), ecosez < fr.
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
un grad mare de invariabilitate pentru adjectivul eficace (dintre cei 90 de subiecți anchetați, numai 5 l-au folosit cu varianta eficaci). 3.4. Adjective neologice de proveniență franceză și italiană Funcționează în limba română actuala o serie de adjective neologice de proveniență franceză, care au diverse valori (gramaticale) în limba de origine: angro < fr. en gros (vânzare ~), bucle < fr. bouclé (stofă ~), deux-pièces (costum ~), ecosez < fr. écossais (cămașă ~), escarpen < fr. escarpin (pantofi ~), farin < fr. farine (zahăr ~), merinos < fr. mérinos (lâna ~), natur
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
bantu, bengali, guarani, pali, papua, quechua, swahili, swazi (în DOOM2), dar și afrikaan(s), arawak, austro-tai, bassa, benue-congo, binandere, chamic, chamorro, charian, chibcha, hindi, kam-tai, kwa, lobi, mande, marathi, munda, newari, tagalog, tai, tamil, thai, urdu, zulu8. 3.6. Compusele neologice savante din latină Marcate cu semn distinctiv în DOOM2, pentru a se accentua faptul că s-au produs modificări față de ediția din 1982, continuă să fie folosite, atât cu valoare adverbiala, cât și ca adjective invariabile, compusele neologice savante din
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
6. Compusele neologice savante din latină Marcate cu semn distinctiv în DOOM2, pentru a se accentua faptul că s-au produs modificări față de ediția din 1982, continuă să fie folosite, atât cu valoare adverbiala, cât și ca adjective invariabile, compusele neologice savante din latină. Au un numar restrâns de regenți, apărând mai ales in limbajele științifice, în cel filosofic, în stilul juridico-administrativ, extinzându-se și în limbajul jurnalistic. Topica este fixă (postpunere), ceea ce înseamnă că sunt inapte să preia articolul de la
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
domeniul economic, social și politic: anticăpușă, anticlonare, anticontrafacere, anticult, antidiscriminare, antifraudă, antiglobalizare, antiimigrație, antiinflație, antiinformare, antimondializare, antiprostituție, antirăzboi, antireferendum, antisărăcie, antișomaj, antispion, antiterorism, antitrafic; ● din domeniul tehnic și științific: antiarmură, antiblocare, antibombă, antidecodare, antiefracție, antipiraterie, antiretur, antiuzură, antivirus; ● anti + substantiv neologic cu forma neadaptata: antibusiness, antidrill, antigay, antifood, antihaker, antilifting, antispasm; ● anti + substantiv propriu: anti-Băsescu, anti-Putin, anti-Saddam, anti-Tăriceanu, anti-Vadim, anti-Antena1, anti-Linux; ● anti + formații abreviate: antiHIV, antiProTV, antiSIDA, antiUE. Același model au urmat și formațiile cu post-, pre- și pro- atașate substantivului
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
2. Adjective care nu cunosc categoria intensității Cea mai mare parte a adjectivelor invariabile nu pot fi gradate. Se înscriu aici: ● adjectivele provenite din adverbe: asemenea, așa, gata; ● o parte dintre adjectivele terminate în -ce; ● adjectivele nume de culori; ● adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană; ● adjectivele invariabile glotonime și etnonime; ● compusele neologice savante din latină; ● majoritatea adjectivelor invariabile rezultate în urmă trunchierii; ● creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; ● adjectivele invariabile din limbajele de specialitate. 5. TENDINȚE ALE
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
adjectivelor invariabile nu pot fi gradate. Se înscriu aici: ● adjectivele provenite din adverbe: asemenea, așa, gata; ● o parte dintre adjectivele terminate în -ce; ● adjectivele nume de culori; ● adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană; ● adjectivele invariabile glotonime și etnonime; ● compusele neologice savante din latină; ● majoritatea adjectivelor invariabile rezultate în urmă trunchierii; ● creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; ● adjectivele invariabile din limbajele de specialitate. 5. TENDINȚE ALE LIMBII ROMÂNE ACTUALE Tendințele pe care le cunoaște română actuala în ceea ce privește adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
încercat realizarea unei tipologii a adjectivelor invariabile. Astfel, clasa invariabilelor a fost împărțită în zece subclase, dintre care: a) adjectivele mai vechi, dar încă utilizate; b) adjective nume de culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
culori (simple și compuse); c) adjectivele terminate în -ce; d) adjectivele neologice de proveniență franceză și italiană, invariabile și în limba de origine, precum și expresii din franceză și din italiană folosite adjectival; e) adjectivele invariabile glotonime și etnonime; f) compusele neologice savante din latină; g) adjectivele invariabile rezultate în urmă trunchierii; h) creațiile invariabile cu anti-, post-, pre-, pro- atașate substantivului; i) adjectivele din limbajele de specialitate; j) adjective invariabile și substantive utilizate adjectival în limbajul argotic și în cel al
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
Klincksieck. Braun, F., 1988, Terms of Address, Berlin, Mouton DeGruyter. Brăescu, R., 2005, "Observații asupra adjectivelor "situaționale"", în: Până Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș, Gr., 1978, "Pluralul neutrelor din română actuala", în SCL, XXIX, 3, p.253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 26-36. Brâncuș, Gr., 1985, "Pluralul femininelor neologice din limba română", în SCL, XXXVI, 3, p. 253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 21-25. Brâncuș, Gr., 2007, Studii de istorie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Breban, V. (coord.), 1973, Limba română corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, București
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
ÎI, p. 185-199. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2004, "Adjectivul invariabil nepronominal în română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 97−109. Dediu, C., R. Dincă, A. Dragomirescu, C. Dragu, I. Geana, 2005, "Adjectivul invariabil neologic în limba română actuala", în SCL, LVI, 1−2, p. 79−90. Densusianu, Ov., 1961, Istoria limbii române, vol. I, București, Editura Științifică. Diez, Fr., 1876, Grammaire des langues romanes, III, Paris, Librairie A. Franck. Dimitrescu, Fl., 1954, "Observații asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
and qualitative constructions", în M. Coene, Y. d'Hulst (eds.), From NP to DP, vol. I. The syntax and semantics of noun phrases, John Benjamins, p. 277-295. Dostie, G., 2004, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs, Bruxelles, Duculot. Dragomirescu, A., 2005, "Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2004, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs, Bruxelles, Duculot. Dragomirescu, A., 2005, "Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în DOOM2", în: Până Dindelegan (coord.), p. 85−90. Dumistrăcel, St., 2006, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Iași, Institutul european. Dussault, L., 1996, Protocolul. Instrument de comunicare, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
reprezentat prin substantive ca arbore-i, câine-i, continuă a se manifesta, în româna actuală, ca un tipar puțin activ Afirmația se susține prin numeroase fapte: - Tiparul manifestă deschidere mică, chiar foarte mică, față de împrumut (a primit doar câteva formații neologice romanice și latino-romanice: abate, (livr.) alca(l)de, (vice)comite, (vice)conte, crevete, custode, diriginte, doge, duce, fante, germene, (rar) grande "nobil spaniol", indice, infante, nasture, novice, pomete (folosit mai des ca plural: pomeți), (rar) pontifice, președinte, principe, rege), dar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut, aproape fără excepție, pe -e, trecând la tiparul prototipic de masculine (administratore 6 - administrator, ascendente - ascendent, comodante - comodant, creditore - creditor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]