227 matches
-
confuzie [...] Mandala sanscrită înseamnă cerc sau cerc magic. Simbolistica sa cuprinde toate figurile dispuse concentric, rotiri în jurul unui centru, în cerc sau pătrat, și toate dispunerile radiare sau sferice păzesc asupra muritorilor prin însăși apariția lor misterioasă. Sufletul, în filosofia neoplatonică, este pus în relație cu figura sferei Substanța sufletului se află în jurul sferelor concentrice ale celor patru elemente, deasupra cerului de foc. Globul e ca și o planetă purtând imaginea străveche a atmei ce se roagă la soare, ceea ce demonstrează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
modul său de a gândi, despre sine și despre lume, mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
modul său de a gândi, despre sine și despre lume, mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al formei narativ literare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Lafcadio Hearn, Stephen Crane, Hutchins Hapgood și Lincoln Steffens, printre alții, au evitat abstracția platonică și ceea ce devenea idealul jurnalistic în favoarea detaliilor concrete. Hapgood și Stephens au respins formal idealul neoplatonic. Steffens și Hapgood au plecat în Germania pentru a studia platonismul modern sub forma eticii și esteticii hegeliene, Steffens în 1880 și Hapgood în 1890. Însă au descoperit senzualismul unui stil de viață boem. Pericolul pentru viitorii jurnaliști ai stilului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru dumneavoastră și ce stare de spirit domina în mediile intelectuale ale acelor timpuri ?” « A fost mai mult o tristețe dureroasă decât un șoc, pentru că eram cumva pregătit. În cele câteva întâlniri din parcurile Cotrocenilor, unde purtam discuții asupra filozofilor neoplatonici italieni, Marsilio Ficino, Cristoforo Landino etc., deoarece el lucra pe atunci la sonetele shaekespeariene iar eu la traducerea sonetelor platonice ale lui Michelangelo, mi-a împărtășit unele aprehensiuni legate de faptul că era urmărit. Mi-a sugerat că ar fi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lui Alexander Baumgarten, Anselm folosește această idee a construcției ierarhiei din atribute, existența fiind un suport pentru această construcție; iar aceasta primește la rândul său sens prin intermediul atributelor. Conceptul de "existență" a lui Anselm este un concept construit în manieră neoplatonică și pus în relație cu conceptul ierarhiei lumii. Existența privită astfel ne apare nu ca un predicat real, ci ca un predicat transcendental și doar printr-o folosire logică poate lăsa impresia folosirii unui predicat real63. Iată care este prima
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
2000. Asmus, V.F., Descartes, Editura Științifică, București, 1958. Asmus, V.F., Filosofia lui Immanuel Kant, Editura Politică, București, 1958. Barnes, J., The Ontological argument, MacMillan, Londra, 1972. Baumgarten, Alexander, Sfântul Anselm și conceptul ierarhiei, Editura Polirom, Iași, 2003. Baumgarten, Alexander, "Sursele neoplatonice ale argumentului anselmian", în Ion Tănăsescu (editor), Argumentul ontologic. Aspecte tradiționale și interpretări moderne, Editura Pelican, Giurgiu, 2004. Bălan, Marin, "De ce a respins Thoma D'Aquino argumentul lui Anselm?", în Ion Tănăsescu (editor), Argumentul ontologic. Aspecte tradiționale și interpretări moderne
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
răspunsurilor lui Anselm vezi N. Geisler, op. cit., pp. 148-149; pentru o discuție specializată a polemicii dintre cei doi din perspectiva tradiției gândirii medievale și a surselor acesteia vezi A. Baumgarten, op. cit., cap. "Gaunilon, singur cu modernitatea", precum și A. Baumgarten, "Sursele neoplatonice ale argumentului anselmian", în Ion Tănăsescu (editor), Argumentul ontologic. Aspecte tradiționale și interpretări moderne, Editura Pelican, Giurgiu, pp. 7-26. 82 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 129. 83 Idem, p.148. 84 Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion sau Discurs despre existența lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de autoorganizare a ortodoxiei se realizează importul cultural care se face din zona orientală. O mare parte dintre elementele culturale bizantine ajung în zona occidentală și aici se declanșează o nouă revoluție. Acest import determină și reinterpretarea operei platonice și neoplatonice. Renașterea are o nouă sursă culturală care amplifică imaginarul. 1.2.3. Marile descoperiri geografice și ne-limitarea noilor imagini Călătoriile au reprezentat una dintre modalitățile fundamentale de amplificare a imaginarului. Aceasta are două surse: în primul rând sunt părțile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană începând cu mileniul întâi, dar ulterior au fost cenzurate majoritatea direcțiilor filosofice. Dar, o parte dintre acestea făceau parte integrantă din imaginarul epocii și chiar dacă acesta a fost cenzurat, multe dintre concepțiile platonice, neoplatonice stoice sau epicureice s-au strecurat în opera apologetică și cea patristică. Mari gânditori, cum ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
84. Această identitate dintre cele două universuri face din cearta universaliilor una dintre cele mai cunoscute controverse specifice Evului Mediu. Punctul de pornire a acesteia nu este doar textul lui Porfir cu privire la interpretarea universalului ci și semnificația acestora. Textul filosofului neoplatonic lasă deschisă problema universalului în general 85. Așa, de pildă, în ce privește genurile și speciile, fie că subzistă, fie că sunt doar simple gânduri, fie că, subzistente fiind, sunt corpuri, sau sunt lipsite de corp, și, în sfârșit dacă sunt separate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a ajuns la o imagine complexă asupra realității plină de personaje și imagini fantastice. Dincolo de acestea, perspectivele magice a căror origine se află în concepțiile aristotelice și interpretările adiacente acestora, la care s-au mai adăugat idei platonice și neoplatonice, s-a dezvoltat și o direcție imaginară avânt în mod direct sau indirect originea în filosofia pitagoreică. Acestea aveau drept simbol o imagine abstractă sau un număr astfel încât să se folosească de componentele cele mai abstracte ale sistemului gnostic al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
descopere alte dimensiuni ale creștinismului originar apostolic și patristic, aducând în lumină o serie de aspecte precum persoana, comuniunea dintre oameni (în teze hristocentrice), lumea ca plasticizare a rațiunilor divine, raportul unicmultiplu în contrast cu o altă dezvoltare decât cea din filosofia neoplatonică și platonism, spre exemplu. „Chipul Nemuritor Al Lui Dumnezeu”(Craiova, 1987) e considerată drept cea mai valoroasă contribuție de antropologie a ultimelor decenii, omul fiind privit din unghiul celui mai profund umanism, cel care aclamă ascendența sa divină și scopul
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse monarhia mixtă. Ideea unei guvernări mixte, guvernare în "proporție armonică", a fost pentru prima dată susținută în mediul renascentist, fiind inspirată de filosofii neoplatonici. Se consideră că republica Veneției a fost singura realizare a ideii de constituție mixtă, fiind lăudată pe parcursul secolului al XV-lea de mulți autori italieni (mai puțin de Machiavelli). Analogia cu armonia muzicală se întâlnește și la Jean Bodin, însă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial sau ontologic, "marca sa distinctivă, adică esența sa antinomică, determinând apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
14 Clepsidra (1949); CLXXI (17) (1955), în op. cit., pp. 211, 269. 15 În zori, vol. Urcuș; Rugăciunea, vol. Întrezăriri; Se roagă iubita, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 17, 94, 31. 16 CCXXXIII (79) (1957), în op. cit., p. 331. 17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai ales în pictură. După Fra Angelico și operele sale, dominate de mărturisirea credinței sale interioare, sfîrșitul secolului al XV-lea este marcat de operele lui Botticelli (Primăvara, Nașterea Vene-rei) și de Leonardo da Vinci, doi pictori influențați de filosofia neoplatonică și apropiați ai familiei Medici. Prototip al noului artist, produs al Renașterii, Leonardo da Vinci, născut la Floren ța, aflat în serviciul ducelui de Milano și foarte legat de Franța, apare ca un geniu universal. El pune bazele legilor mecanicii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care se găsește, condensată, splendoarea barocă a tablourilor descries. Prozatoarea pare a fi un renascentist ce calcă pe urmele lui Nicolae Milescu Spătaru, cu voluptăți pentru tratate rare și pline de miez, un erudit în domeniul vieții niponilor, cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al călătoriilor spre Soare Răsare. Gustul pentru cunoașterea vieții și istoriei celor care locuiesc de milenii pe insulele Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, o face pe autoare să trăiască
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
partener persan al vechilor greci și romani 3, Europa Occidentală a reținut mai ales și pentrumulte secole numele îmbălsămat de mister Zoroastru, pecete nominală imemorială, care a împărțit cu Pitagora, Platon sau Hermes paternitatea acelei prisca theologia căutată de școala neoplatonică a lui Marsilio Ficino, mag, alchimist, filosof și înțelept, un alt nume pentru Atlandida înțelepciunii primordiale și a răspunsurilor ultime 4. Prin alambicurile metafizice ale lui Pico della Mirandola, Augustinus Steucheus, Francesco Patrizi da Cherso sau chiar Hugues de Saint
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pentru dumneavoastră și ce stare de spirit domina în mediile intelectuale ale acelor timpuri ?” « A fost mai mult o tristețe dureroasă decât un șoc, pentru că eram cumva pregătit. În cele câteva întâlniri din parcurile Cotrocenilor, unde purtam discuții asupra filozofilor neoplatonici italieni, Marsilio Ficino, Cristoforo Landino etc., deoarece el lucra pe atunci la sonetele shaekespeariene iar eu la traducerea sonetelor platonice ale lui Michelangelo, mi-a împărtășit unele aprehensiuni legate de faptul că era urmărit. Mi-a sugerat că ar fi
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
de aici și de acum. Text publicat în Curentul, 28 decembrie 1997 Îți trimit un ficat! Statistic vorbind, opțiunile noastre electorale au fost majoritar pentru schimbarea în liniște și pentru schimbarea în bine. Mai să bănuim că suntem o populație neoplatonică, iubitoare de liniște în sine și bine în sine, odată ce nu ne-am întrebat asupra câtorva lucruri elementare: A cui liniște o votăm? Al cui bine îl urmărește un program politic (dacă el există!)? În ce constau liniștea și binele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
prin intermediul imaginii (Mondzain 13). Iconodulii, reprezentați dogmatic de către Ioan Damaschinul, apărau o teologie "vizuală", inteligibilă prin medierea limbajului figural, care poate traduce divinitatea inaccesibilă altcumva simțurilor. Tradiția la care s-a făcut apel a fost din nou cea a idealismului neoplatonic; icoana, al cărei prototip a fost imaginea lui Dumnezeu întrupată și astfel vizibilă, este de fapt o imagine vie, proiectată și reprodusă pe vălul cu care Sfânta Veronica i-a șters fața lui Iisus. Pornindu-se de la venerarea figurii christice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Aquino păstrează pentru practica interpretativă curentă distincția simplă între sensul literal și cel spiritual și afirmă că sensul spiritual poate fi adâncit în direcția anagogică, morală și alegorică. Filosofii de tradiție greacă au protestat împotriva acestei proliferări a sensurilor. Filosoful neoplatonic Porfiro le reproșează Sfinților Părinți faptul că creștinii au transformat cuvintele simple ale lui Moise în enigme. La rândul ei, școala din Antiohia, creștină și ea - cel mai cunoscut reprezentant este Ioan Hrisostomul -, a refuzat tendința excesiv alegorizantă a școlii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
altă carte de filosofie nu e mai nefilosofică în aparență; nici o viziune morală n-a fost atât de vie, până la scandal. În realitate, ceea ce înfățișează Platon, sub aparențe atât de libere, este o ordine: "ordo amoris". Așa cum mai târziu, un neoplatonic, Augustin, va arunca vorba "Iubește și fă ce vrei", Platon arată aici că orice dragoste adevărată este dragoste de "cele" adevărate: năzuința către un bine permanent, așadar "procreație întru frumusețe spirituală". O asemenea dragoste - "platonică", s-a spus - nu exclude
Banchetul (Platon) () [Corola-website/Science/301420_a_302749]
-
proiectată de Michelangelo, situată în partea de nord de Biserică Sân Lorenzo. Lorenzo Magnificul nu a fost numai protector al artelor, ci și poet. A scris o operă lirica variată, poeme idilice, elegiace, mitologice, poezii erotice în stil petrarchist și neoplatonic, în care străbate o senzualitate robustă, pe motivul horațian „cârpe diem”. Lorenzo s-a căsătorit, prin procura, cu Clarice Orsini la 7 februarie 1469. Căsătoria propriu-zisă a avut loc la Florența în data de 4 iunie 1469. Clarice a fost
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]