256 matches
-
de năpraznic te scoate din răbdări un singur vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? - Nu scapă nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori să zornăie mai nervos decât un șarpe cu clopoței. Era binecunoscut în mediile politice, sub
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după ce tălmăcise un ultim sobor al cărților sarazine, de epuizare, dădea ochii peste cap. Se și înmuiase, ca o perdea scăpată de pe vergele, risipindu- se, într-o dungă, pe canapea, cu cârpele și vata de zahăr a coafurii în neorânduială. - Pune mâna să i-l reînvigorăm pe destin! puse suflet, în aducerea în simțiri a cucoanei, coțcarul, deznodîndu-i, mai mult decât era necesar, cordonul. Azvîrlindu-i de-a dreptul în lături pulpanele și împroșcîndu-i, cu apă îndulcită, luată în gură, gâtul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Pentru păcatul de a fi perceput această unitate, și anume legătura dintre "psihologia religioasă" și psihologia mulțimilor (veți vedea imediat despre ce este vorba), totul se întunecă, devine neliniștitor. Freud nu se mai regăsește în Freud. Și pentru a disimula neorînduiala, oamenii fac apel la explicații numai bune de adormit copiii. Inițial, s-a spus că lucrări de bătrînețe fiind, sînt lipsite de orice valoare științifică. Așa cum multă vreme scrierile de tinerețe ale lui Marx au fost excluse din corpus-ul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putem face despre Prea-Înalta Ființă, despre a sa vecinicie și atotputernicie, Într-un cuvînt, toate ființele ce sînt mai presus de noi sau de care noi sîntem despărțiți printr-o depărtare foarte mare sau a vremii sau a Întinderii; oarecare neorînduială Însemnătoare fără proporție, precum o grămadă nemărginită de stînci, aruncate după Întîmplare de mîna naturii, sau o peșteră fără nici o urzire regulată de arhitectură, ale căria colțuroase afundări pare c-ar cuprinde oricare comori sau curse tainice, o Înșiruire de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
își lăsă haina și geanta pe scaun și dădu perdelele la o parte. Lumina învioră mobilierul frumos încrustat, catifelele moi de pe scaunele cu speteze primitoare. Aruncă, din obișnuință, o privire în oglindă, dar nu-și netezi părul care cădea în neorânduială. Se uitase în vitrină și nu-i venise să creadă : buza de jos spartă, ochiul stâng pe jumătate închis, obrajii descărnați de nesomn. Își pipăise fața, încă neconvinsă că reintrase în realitate, carnea era amorțită și senzațiile nu corespundeau cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fu mulțumit. Oricât de îngăduitor ai fi fost, nu era acolo nimic care să-ți facă plăcere. Suspină împăcat în fața ambianței deloc primitoare, își trase cotierele bleumarin și, cu grija de a nu deranja de la locul lor obiectele lăsate în neorânduială, se cocoță pe taburet, lăsându-și călcâiele să se bălăngăne. Așteptarea fără rost, ușa întredeschisă fără speranța ca cineva s-o împingă, agitând, astfel, clopoțelul de la intrare, lumea care tânjea, lipsită de noroc, îi dădeau o amară voluptate. Luminile toamnei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-l dau pe-al meu. N-am decât unul în cameră. La baie și la bucătărie, dacă țin ușile deschise, se vede. De mare garsonieră ce e... Râse din nou și îi ciufuli părul. Sau, mai bine zis, îi schimbă neorânduiala, căci părul lui Maca nu se pieptăna și nu se netezea, ci se țesăla cu un fel de furculiță de lemn, aceeași cu care răscolea salata ori își răsucea spaghetele într-o gamelă păstrată ca amintire din armată. În ușa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se afla în cadrul ușii de la odaia alăturată, opusă sufrageriei, într-o ținută ce s-ar fi numit dezordonată dacă faptul de a fi tuns rusește în cap și energia trăsăturilor de cvincvagenar spiritual n-ar fi înlăturat orice idee de neorânduială. Pe umerii arhitectului se încolăceau două mâini puternice, deși lustruite ca sideful, iar pe un obraz se apăsau buzele cărnoase ale unei femei tinere, oacheșe, în care Hagienuș crezu a recunoaște pe Sultana, fata lui Manigomian. Fata dispăru precipitat. Prefăcîndu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de a o păzi numai de atacuri care i-ar veni de dinafară. [9 iunie 1876] {EminescuOpIX 126} BELGIA ["ÎN URMA ÎNVINGEREI ÎN ALEGERI... "] În urma învingerei în alegeri a clericalilor, în mai multe orașe mari ale Belgiei s-au ivit grave neorânduieli, dar mai cu samă în Anvers. Mase de popor au avut serioase ciocniri cu garzii orășenești, iar acești din urmă au dat foc. Mulți din tumultuanți au fost împușcați, mulți arestați. Astfel se anunță din 15 iunie c. că o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
privesc așa numitul "corp turcesc" sunt cuprinse garanțiile de autonomie și suveranitate ale României. Așadar șanțurile de pe Siret capătă acuma o deosebită însămnătate. [27 februarie 1877] DE LA ȘCOALA TEHNICĂ În unul din numerii acestei foi spusesem că se 'ntîmplase oarecari neorânduieli la școala tehnică, a cărora încheiere nu se putea prevedea la moment, din care cauză n-am găsit de cuviință de-a ne întinde în detalii asupra cestiunii. Acuma însă, când tot incidentul e închis odată pentru totdeauna, vom da
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se pomeni c-o suplică din partea câtorva elevi, prin care ei declarau că n-au lucru și cer să li se deie. Față cu această suplică maistrii au declarat contrariul, că aceste ar fi numai un pretest de-a face neorânduieli, că fiecare din ei are de lucru, dar că nu voiesc să lucreze. În fine consiliul de disciplină s-a văzut silit să ceară concursul consiliului superior de supraveghere, compus după lege din d. prefect al districtului, d. primar al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
334} avea să sufere urmările". Totuși acești cincisprezece au dat un fel de suplică, iscălită de toți, prin care declară că părăsesc școala. Consiliul de disciplină a încheiat la moment un proces verbal, prin care s-a relatat și aceste neorânduieli ministeriului. În urma acestora ministeriul a dat direcției putere discreționară de-a esclude pe câți va voi și a reprimi asemenea pe câți va voi, desigur procedura cea mai umană și mai corectă din toate. Puțin trecu și cei cincisprezece A
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Sant. Petersburg. Iar opinia Rusiei despre dezarmare e următoarea: Rusia se declară gata a dezarma când pacea cu Muntenegru va fi încheiată și Turcia va fi-nceput să dezarmeze. Rusia se teme că redifii congediați ar putea să provoace neorânduieli și să atace pe creștinii ce i-ar găsi în cale, deci ea va dezarma atunci când Turcia va fi dovedit că poate dezarma fără turburări. "Norddeutsche Allgemeine Ztg ", organ care stă în oarecari relații cu Ministerul de esterne ale imperiului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Stradele erau pline de public și de băieți din gimnazie, școale primare și alte institute. Acești din urmă, nefiind poliție care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, țipând, șuerînd și spărgând geamurile neiluminate. Mai toți pricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 și 15 ani. [27 mai 1877] ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA... De pe câmpul de război din Asia știrile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turcești. Biuroul de corespondență Reuter din Londra vestește din partea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Stradele erau pline de public și de băieți din gimnazie, școale primare și alte institute. Acești din urmă, nefiind poliție care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, țipând, șuerînd și spărgând geamurile neiluminate. Mai toți pricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 și 15 ani. [27 mai 1877] ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA... De pe câmpul de război din Asia știrile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turcești. Biuroul de corespondență Reuter din Londra vestește din partea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
d-na directriță a institutului Gregorian (de maternitate ) din cauze necunoscute ar fi fost maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte de turburările din școala tecnică), ci sunt câteodată produse în mod artificial de înrîuriri străine cercului elevilor, pentru a da un caracter
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însă nu ne permitem a bănui nimic, mai ales că atât parchetul cât și onor. epitropie a spitalelor St. Spiridon au primit știință despre acest incident regretabil și aceste autorități sperăm că vor fi în stare, una a descoperi cauzele neorânduielii, cealaltă a opri repetarea ei. [10 august 1877] " GLOBUL " La 6 august curent au apărut în București cel dendîi număr al foii ilustrate Globul, care făgăduiește a fi o foaie de literatură populară, ilustrată. O literatură ilustrată ne este pân
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce cuprindea enciclica episcopală adresată protopopilor de la județe: „aflăm că în câteva județe unii săteni purced cu duhul răzvrătirii și să înfăptuiască grave neorânduieli care turbură ordinea și siguranța publică. Ca să nu înceapă duhul acesta și în eparhia noastră, puneți preoților în vedere să îndeplinească datoriile de împăciuitori pentru buna orânduială și când vor vedea că este neapărată nevoie să declare turbulenților din partea noastră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plante atâta putere creatoare? Căci tot ceea ce vine automat e fără rânduială, pe când ordinea și buna orânduială se face numai cu artă. Dar spune-mi, oare în lucrurile de pe lângă noi, care se fac așa zicând automatic, nu vedem noi multă neorânduială, mult vuiet și tulburare? Și nu zic de acel fapt întâmplat automat, ci de un lucru făcut de cineva, însă fără vreo artă. De exemplu: fie bunăoară lemne și pietre, fie și var grămădite toate la un loc; apoi apucându
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
persecutată. În sfârșit, tot ei călătoresc pe la mitropolitul lipovan K. (din Brăila) pentru ca, împreună cu acesta, să facă o „federație a stiliștilor” din RPR. 3. Analizați fiecare în parte, toți acești agitatori stiliști sunt, din punct de vedere religios, în completă neorânduială: poartă uniforme călugărești, fără să aibă drept; totală ignoranță chiar și din punct de vedere religios; neechilibrați sufletește; dispuși la certuri și scandaluri și în continuu vagabondaj prin țară pentru cerșit și prozelitism; unii dintre ei sunt și vicioși (homosexuali
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
se întreba istoricul, reluând antica formulă, "ce este vârsta omului, dacă memoria faptelor noastre nu s-ar uni cu veacurile cele mai dinainte?" Infantilism continuu, încremenire în limitele propriei experiențe. Incapacitatea de a-ți asuma trecutul e un semn de neorânduială a minții, cu atât mai gravă cu cât se cunosc urmările ei în istorie. Cui dolet, meminit: cine a îndurat își amintește, s-a spus demult, lucru pe care înțelepciunea colectivă știe să-l repete mereu. Ni-l aduce aminte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
raccourci (adică short cut în limba română de azi) la tendința eseistului de a amesteca limbile, de a trece de la una la alta. Mai mult, condiția de "anarh" (autoproclamată în Defensio auctoris dialogica) ar fi explicabilă prin atmosfera plină de neorânduială specifică a adunărilor acelor "sectanți". Toate bune și frumoase (pentru cei care doresc doar explicații) numai că pornografia (asumată chiar de LP) precum și alte spuse și face "horrifiques" nu se încadrează aici. 3.3. Ar trebui deci ca jonglând la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
întocmai ca un copil și numai în cerul gurii: că-hî! că-hî-hî! Din cauza asta i se mai spunea și Popa Câcat" (1962, 57). Despre părintele Visarion, alt monah bătrân, pe jumătate senil, călugărul Damian Stănoiu consemnează: "...pe lângă mulțimea icoanelor așezate în neorânduială pe peretele dinspre răsărit și a câtorva dulapuri turcești, toată camera, cât era de mare, era ocupată de... izmenele preacuvioșiei sale. Le-am numărat, ca un fiu duhovnicesc fără rușine: șaisprezece perechi, expuse pe spatele a șaisprezece scaune!" (1962, 60
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lanț cu zalele destul de groase, intrând pe mâneca caftanului de lustrin a evreului celui bătrân, ca să se prindă undeva de trupul lui. Fețele lor erau aproape negre, arse de soare și vânt, de sub tichiile largi, ca niște fesuri, ieșea în neorânduială părul aspru și creț terminându-se în perciuni lungi, învârtiți, deopotrivă de negri la bătrân ca și la tânăr. Nu priveau înainte, căutarea lor era piezișă, ca și cum ceva știut doar de ei i-ar fi amenințat mereu. Au spus, schimonosindu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Peste câteva clipe preotul sta la căpătâiul femeii, alături de Ștefan Voievod. — Să trimitem după doftor, propuse starețul de la Hurezi. Nu este de doftor, răspunse o monahie. Mai curând trebuie să ne rugăm. Doamna Păuna, în capul oaselor, cu părul în neorânduială, cu ochii având pupilele dilatate până la conturul irisului, privea înainte fără să vadă pe nimeni; deodată sări drept în picioare și arătă cu o mână înaintea ei: — E capul beizadelei Constantin și al finului Ștefan... Doamne, cât sânge! De unde atâta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]