546 matches
-
în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru jertfa sa și pentru chinurile sale îngrozitoare și mai presus de fire, el s-a făcut vrednic cu adevărat de o amintire nepieritoare, după cum spune Eusebiu din Cezareea. Dar mucenicii, chiar dacă au ajuns în unire desăvârșită cu Dumnezeu, rămân totuși în Biserică în ajutorul fraților și surorilor lor. De aceea Viețile Sfinți¬lor au fost transmise Bisericii în scris, ca să arate urmașilor modul
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
cu Dumnezeu să stai În poarta sfântă de la Rai; Că ai muncit și ai tot trudit ... Ca versului să-i dai mărire, Iar chipul mamei ai cioplit, Și-n aur fin, cuvântu-ai dăltuit, În inimi... pentru nemurire. Prin armonii nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină; Și ne-ai cântat încetișor ... Cu
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
fin, cuvântu-ai dăltuit, În inimi... pentru nemurire. Prin armonii nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină; Și ne-ai cântat încetișor ... Cu sufletu-ți cuprins de dor - Iubita Doină... cea divină! Cuvinte găsit-ai pe înțeles, Și-n în rime,-mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Le-ai îmbrăcat în dulce
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
a duhului, nu suntem în stare, nu ne e la îndemână, uneori, să luăm seama, tocmai din pricina acestei vecinătăți spațio - temporale, la valoarea și la importanța artistică și cultural-socială a creației sale. Valoarea, însă, spre deosebire de noi, oameni de pământ, este nepieritoare. Se citește acest adevăr în seninătatea neclintită a statuilor, în calmul neliniștit, și întors înspre sine, al creatorului lor. Ars longa... Dincolo de mesajul artistic, social și cultural al operei, decelăm, însă, mesajul ei filozofic (implicat, desigur, în cel estetic), mesaj
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
s modulata în formă obiectului.“ Se spune că vedem așa cum suntem! Brâncuși era un perfecționist și perseverent totodată. Se străduia să desăvârșească lucrarea să până îi dă formă și strălucirea pe care o vedea el. Vedea în miezul lucrurilor frumusețea nepieritoare, fiind convins că energia emanata de ochi, privirea este cea care se ține minte chiar și după vreme îndelungată ( motiv pentru care a gândit și lucrat mult la sublinierea expresivității ochilor domnișoarei Pogany). El era înzestrat nativ cu genă ancestrala
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
apel, o chemare, o atracție permanentă a tuturor lucrurilor către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului.. Despre frumusețea ca realitate pancosmică, caracterizată de armonie, ordine, consonanță, scrie și Sfântul Dionisie Areopagitul precizând că armonia cosmică se vădește în raporturile dintre ființele cerești și cele de sub cer dispuse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
se află în tensiune permanentă spre cucerirea asemănării cu El, a primit la actul creației sale și harul puterii de creație; acest ahr i-a fost dăruit pentru a face ca materia lumii, dată lui spre stăpânire, să rodească valori nepieritoare și, în același timp, că să împlinească sfințenia în trupul său propriu, transformându-l în “templu al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
evul tău cel nou ce-a început, Tărâm prea blând de ape și de lut, Cusut ai fost c-un pod de țara-mamă Spre-a scrie o istorie de seamă. Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care, Preacunoscute și nepieritoare Ți-au desenat destinul potrivit, Bătrân ținut de ape ocrotit! Fratelui meu basarabean Te-a adoptat cândva divinitatea, Ai fost urmașul unui neam de voievozi, Azi îți afirmi cu greu identitatea, Te pierzi printre neoameni și irozi. Te-au obligat
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
dintre celule prin alfabetul Morse etc. Toate acestea alcătuiau o întreagă Pravilă a Claustraților, rânduită pentru realizarea purificării prin suferință, a catharsis-ului creștin, folosind metodele consacrate de veacuri ale marilor asceți și mucenici creștini, spre a se pune temelie nepieritoare Împărăției Cerurilor pe pământ, inclusiv în celulele temnițelor devenite altare de jertfă pentru Hristos.” Părintele Ioan Negruțiu: Despre mucenicie „Scriitorii epocii martirice, în general, au socotit martiriul ca măsură - etalon a tuturor virtuților creștine. Viața duhovnicească, de toate zilele, a
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351492_a_352821]
-
rându-i dragostea și dorul- Tezaurul sporit de piatră rară. Au șlefuit în vorbe calde cântul Și donițe, ciubere și ștergare, Iar Mirecea, Brâncoveanu, Ștefan Sfântul- Vestite luminoasele altare Ce vor slăvi de-a pururea „Pământul” Cu stemă vie și nepieritoare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Altare / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ALTARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351028_a_352357]
-
ulterior în acest domeniu au fost câteva piesete ocazionale, nesemnificative. Din jurul anului 1890 datează și două din nuvelele sale importante: „O făclie de Paști “ și “Păcat “. Între 1890 și 1901, Caragiale a scris în special schițe și nuvele. Este perioada nepieritoarei serii de “Momente “apărute în “Moftul Român “ și în “Universul “. Iar în ultima perioadă a creației sale, scriitorul ne-a dat mai mult povestiri și basme, strânse în 1910 în volumul “Schițe Noi “. O trăsătură principală a întregii opera a
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
un ocean amețitor, Precum un biet nevăzător Într-un oraș amăgitor Silit să fie cerșetor La mila trecătorilor, Precum un inocent odor Abandonat în cărucior La ușa unui ascensor Din bezna unui coridor, Precum un dor sfâșietor De graiul drag, nepieritor, De sat, de țară, de popor, De-al doinei plânset și fior... Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... Referință Bibliografică: De Mărțișor / Romeo Tarhon
DE MĂRŢIŞOR de ROMEO TARHON în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345552_a_346881]
-
sufletului și ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. Când ne desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
care putem să descoperim secrete ale propriei existențe, codificate de către înțelepciunea populară și care se lasă descoperite în complexitatea lor încetul cu încetul, pas cu pas. De aceea spunem că basmele sunt mereu actuale, că ne reprezintă și că sunt nepieritoare.” - Mai apar, câteodată, și „complicații” atunci când traduci/adaptezi? În ce constau și cum le rezolvi? - E pasionant sătraduci, simți pe de o parte plăcerea filologului de a transpune mental gândirea autorului în altă limbădecât a fost scrisă, plecând de la adevărul
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
altul; niciodată ființa lui intimă nu se îmbăiază de două ori în valurile aceluiași râu sufletesc. Filosofia lui Bergson nu construiește o strategie a victoriei omului asupra timpului și nici nu luminează vocația unică a omului de a dura valori nepieritoare, de a căuta, în zborul infinitului minimal(clipa), ,, mirabila sămânță”,cum spunea Blaga, a eternului înțeles ca mașină de făurit zei. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Mașina de făurit zei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 295
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
jucat până s-a încins scena și publicul odată cu ei. Recompensați cu cărți, plăcinte și faimoșii cârnați virșli, participanții la întâlnire și-au promis să repete cât de des manifestările culturale dedicate buciumanilor, astfel încât tradițiile lor să devină cunoscute și nepieritoare. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ȚĂRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
inimilor necredincioase Bucură-te, că veșmintele sufletului tău sunt cu sânge împurpurate Bucură-te, căci cu pecetea mucenicească faptele ți-s încrustate Bucură-te, căci caznele păgânilor le-ai îndurat cu răbdare Bucură-te, că ai râvnit să dobândești cununile nepieritoare Bucură-te, far străluminat ce ne scoți la neclătit liman Bucură-te, cel ce îndepărtezi săgetările celui viclean Bucură-te, că mănăstirii tale îi ești bucurie roditoare Bucură-te, cupă veșnic primitoare a Întreitului Soare Bucură-te, Sfinte Părinte Efrem
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
cuvântu-ai făurit, În inimi răsădit, spre nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare... Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină, Și ne-ai cântat încetișor... Îndrăgostit, cu-atâta dor - Iubita Doină, cea divină! Cuvinte găsit-ai pe înțeles, Și-n în rime 'mperecheate, Simplu le-ai spus pe toate, Strai nou le-ai dat în vers
LUI EMINESCU, OMAGIU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371020_a_372349]
-
ai rămas în mintea mea, regină... Părea că viitorul e pe-aproape Și-ncrederea și dorul se unesc! Cum pribegesc, ades pierdut pe ape, Nu mai visez la raiul pământesc Luceafărul ce prin tăceri clipește Va încălzi umila mea ființă Nepieritor, destinu-mi ocrotește Să stăpânesc și vers și elocință * Abisu-n univers dacă mă cheamă Voi admira tăcute negre găuri Când am s-ajung și-n codrii de aramă N-am să mă tem când rătăcesc prin hăuri Virgil Ciucă București 29
SPRE VIITOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369963_a_371292]
-
făcut să mă conciliez cu supraomenescul. Oracol îmi ești, dacă mă vezi zburând și în vis, Templu te deschizi, pentru închiderea rugăciunii mele... Ca într-un canon, vom zbura cu aceleași aripi. Cum să monumentalizăm, ceea ce va fi , în zbor nepieritor? La sfârșit de intersecție, în care stă al ei început, Preschimba-ne-vom în aripi de suflet, aripi de portocaliu , farmecul... Să le simțim cum se trec, cum se duc, cum se conciliază cu acest paradis, ele- Aripile, ce ne-
GRUPAJ DE POEZII. E DIMINEAȚĂ PUR-CREȘTINĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369423_a_370752]
-
Elena Lupu debut literar 1980 Eminescu nu s-a născut, ci a ieșit de-a dreptul din ape. Ca o fântână de întinerire, lirica lui își păstrează intacte virtuțile, un izvor incoruptibil din care veșnic își potolesc setea de artă nepieritoare, toate generațiile, fără deosebire. Le dau dreptate tuturor și nu uitați românilor că doar în matematică se poate să fie o egalitate! Toate cele bune tuturor celor care scriu cu sufletul, scriu ceea ce simt, adică scriu românește, așa cum vorbesc. Rodica
CLIPA NU ESTE HAR, CI E DRUM SAU HOTAR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370746_a_372075]
-
singurătate îi crease frumuseți îndumnezeite și stranii, dar și trăiri spirituale înalte, ce o separau printr-un zid invizibil de ceilalți,dincolo de care se aflau voințele și patimile de tot felul. Ochii ei visători, ochi de nenoroc trădau lumi imense, nepieritoare, dar și deșerturi.Tot timpul se gândea la iubire, mai ales în nopțile care o dureau de la lacrima ce îngheța în chihlimbar.Și a trecut El prin timpul său de acum, anulându-l pe cel anterior, El, bărbatul din vis
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
fost și ei premiați: Amgela Mariașiu, Reghin, Marele Premiu al Festivalului „Credo” Traian Comșa, Sighișoara, Premiul Special al Juriului La finalul Festivalului „Credo”, nu poți decât să rămâi cu dorința ca astfel de evenimente să cucerească cumva eternitatea, să devină nepieritoare. Mihaela Rașcu Referință Bibliografică: PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” - LĂPUȘNA 2016 / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PREMIILE FESTIVALULUI DE POEZIE RELIGIOASĂ „CREDO” – LĂPUŞNA 2016 de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353410_a_354739]
-
știu că undeva la capăt mă așteaptă Ca să îmi dea cununa Eternul Dumnezeu! Am învățat în viață că totu-i trecător Că totul prinde viață...trăiește apoi moare Dar peste tot și toate va dăinui mereu Iubirea Lui Isus mereu nepieritoare!!! Referință Bibliografică: Am învățat în viață... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
AM ÎNVĂŢAT ÎN VIAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352868_a_354197]