377 matches
-
în general, sau de la altcineva decât de la beneficiarul direct. Cu toții suntem angajați în ambele tipuri, mai mult sau mai puțin continuu. La prima dă exemplu vinderea și cumpărarea de lucruri etc. Dar reciprocitatea derivă dintr-o altă practică, și anume nepotismul. "Reciprocitatea socială pură poate fi definită ca interacțiuni care au loc în mod normal între cei ce nu sunt rude, structuri și circumstanțe care indică clar că fiecare parte se poate aștepta (...) sau așteaptă (în cazul oamenilor) să primească mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mod normal între cei ce nu sunt rude, structuri și circumstanțe care indică clar că fiecare parte se poate aștepta (...) sau așteaptă (în cazul oamenilor) să primească mai mult decât a dat" (Alexander, 1980: 52). Deși putem identifica practici asemănătoare nepotismului și la alte specii, el este specific oamenilor. Oricine își ajută un văr sau o rudă mai îndepărtată poate fi satisfăcut chiar dacă nu primește nimic în schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu primește nimic în schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul. Chiar dacă reciprocitatea nu se manifestă, va fi cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primește nimic în schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul. Chiar dacă reciprocitatea nu se manifestă, va fi cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
schimb, deși este foarte posibil să se aștepte că ruda îi va întoarce serviciul. Chiar dacă reciprocitatea nu se manifestă, va fi cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu mai mult decât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cel puțin o șansă a returnării genetice. Richard Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu mai mult decât un singur tip de rude, parțial datorită faptului că nepotismul non-discriminativ reclamă circumstanțe în care altruiștii nu trebuie amenințați de cei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Alexander distinge între două clase majore ale nepotismului: nepotismul discriminativ, respectiv nepotismul non-discriminativ. Cel din urmă implică fie ajutorarea tuturor celor implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu mai mult decât un singur tip de rude, parțial datorită faptului că nepotismul non-discriminativ reclamă circumstanțe în care altruiștii nu trebuie amenințați de cei din afară. Dintre toate organismele discriminative nepotismul este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
implicați, fie neglijarea tuturor celor implicați. "Printre animalele mari cel puțin, nepotismul discriminativ este probabil mult mai răspândit decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu mai mult decât un singur tip de rude, parțial datorită faptului că nepotismul non-discriminativ reclamă circumstanțe în care altruiștii nu trebuie amenințați de cei din afară. Dintre toate organismele discriminative nepotismul este probabil cel mai complex în societățile umane, în care fiecare individ este în contact social cu o mare varietate a rudelor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
decât nepotismul non-discriminativ, parțial deoarece cele mai multe organisme sociale interacționează cu mai mult decât un singur tip de rude, parțial datorită faptului că nepotismul non-discriminativ reclamă circumstanțe în care altruiștii nu trebuie amenințați de cei din afară. Dintre toate organismele discriminative nepotismul este probabil cel mai complex în societățile umane, în care fiecare individ este în contact social cu o mare varietate a rudelor de diferite grade și în care nepotismul poate implica multe alternative ale cursului acțiunilor, cu posibilități variate corespunzătoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu trebuie amenințați de cei din afară. Dintre toate organismele discriminative nepotismul este probabil cel mai complex în societățile umane, în care fiecare individ este în contact social cu o mare varietate a rudelor de diferite grade și în care nepotismul poate implica multe alternative ale cursului acțiunilor, cu posibilități variate corespunzătoare pentru returnarea serviciilor pe cale genetică" (Alexander, 1980: 107). Alexander privește banda ca fiind cea mai simplă formă de organizare socială, forma primară, primitivă. "Cimentul social al societăților bandă este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
implica multe alternative ale cursului acțiunilor, cu posibilități variate corespunzătoare pentru returnarea serviciilor pe cale genetică" (Alexander, 1980: 107). Alexander privește banda ca fiind cea mai simplă formă de organizare socială, forma primară, primitivă. "Cimentul social al societăților bandă este clar nepotismul" (Alexander, 1980: 251). Capitolul VII Dinamică socială 1. Trecerea sat oraș Deasupra porților vechilor orașe care au făcut parte din Liga Hanseatică trona inscripția: Stadt Luft macht frei! "aerul orașului eliberează omul". Procesul istoric de trecere de la sate (bazate pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a unui grup sau unei organizații în alocarea de resurse sau în atribuirea de calificări sau calificative (trafic de influență); - favorizarea unor persoane în procesul de alocare de resurse, calificări sau calificative doar datorită apartenenței la aceeași rețea de rudenie (nepotism). Și, desigur, enumerarea ar putea continua. Educația preuniversitară este, potrivit reglementărilor, un bun public. Ea este asigurată tuturor celor eligibili (adică tinerilor care au vârsta potrivită și depășesc selecțiile formale) gratuit prin bugetul de stat, care trebuie să acopere toate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2002) sau cea a accesului la procesul decizional din instituțiile publice (Legea nr. 52/2003), iar eficiența în aplicarea lor este încă îndoielnică. Mai mult, lipsește o lege clară a conflictului de interese care să oprească, de exemplu, cazurile de nepotism. Inexistența unui sistem de reguli eficace în prevenirea corupției, ca și ineficiența în aplicarea legislației existente își au originea în fragilitatea societății civile, în lipsa de reacție a opiniei publice la cazurile de corupție și în dependența persoanelor din instituțiile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din resursele companiei publice în care lucra. Mica corupție are, aparent, mize restrânse, costurile sunt mai difuze și presupune acte mai degrabă individuale de „privatizare” a resurselor publice. Vorbim de cazurile cotidiene de șpagă, mită, trafic de influență (pile) sau nepotism. Acestea au consecințe instituționale mai subtile, afectând într-un mod mai puțin evident funcționarea instituțiilor, dar grevându-le pe termen lung prin pierderea de resurse și mai ales prin alterarea resurselor umane - în primul rând prin nepotism și prin delegitimarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
influență (pile) sau nepotism. Acestea au consecințe instituționale mai subtile, afectând într-un mod mai puțin evident funcționarea instituțiilor, dar grevându-le pe termen lung prin pierderea de resurse și mai ales prin alterarea resurselor umane - în primul rând prin nepotism și prin delegitimarea regulilor instituționale determinată de încălcarea lor sistematică. Mai mult, instituțiile în care mica corupție este frecventă își pierd credibilitatea publică, ceea ce face ca tranzacțiile cu mediul ale instituțiilor vizate să fie mai costisitoare. Marea majoritatea a studiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
indivizi, pe de o parte, și societatea civilă și stat, pe de altă parte, menținându-i pe cei dintâi în postura de captivi ai grupurilor familiale de apartenență. Multe tipuri de tranzacții corupte au același substrat social și în România. Nepotismul, frecvent și în învățământ, este doar unul dintre acestea, fiind și unul din mecanismele prin care rețelele corupte se produc și se reproduc cel mai sigur. Luana Pop (2003) are pentru cazul României o explicație mai holistă, pe care autoarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
baza unor atenții sau cadouri distribuite profesorilor. Interpretările raportului au limitat corupția la situațiile în care actorul din sectorul public obține beneficii materiale efective prin utilizarea incorectă a poziției sale. Alte tipuri de acte corupte, precum traficul de influență sau nepotismul, lipsesc, în mod bizar, din studiu. Raportul sondajului CURS efectuat în cadrul proiectului „Nu da șpagă” (Fundația Concept, 2004) oferă informații despre incidența mitei în sistemul educațional comparativ cu alte servicii publice: Tabelul 17. Incidența plăților informale pentru accesarea serviciilor publice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aș îndrăzni să afirm. Multe dintre cazurile pe care literatura străină le identifică și analizează în alte țări, mai ales din Lumea a Treia, au corespondentele lor, chiar dacă mai puțin vizibile, în România. Traficul de influență, darea de mită sau nepotismul generalizate nu pot decât să priveze generații întregi de accesul la servicii educaționale de calitate, garantate de către stat. 8. Soluții anticorupțietc "8. Soluții anticorupție" Dezbaterile intense din ultimii ani cu privire la problematica corupției au indicat câteva soluții instituționale pentru limitarea și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
bugetare. Pentru firmele privatizate sau pentru cele particulare nou-create, structurile organizaționale adoptate au fost testate rapid de mediul concurențial în formare. Excentricitățile de toate tipurile au fost eliminate într-o perioadă de câțiva ani de condiționările legate de performanță, iar nepotismul - a nu se confunda conceptul cu cel de firmă de familie, specific structurilor organizațiilor de stat - a fost restrâns drastic. S-au concretizat rapid câteva tendințe, atât la firmele particulare sau privatizate, cât și la cele de stat: • reconsiderarea rolului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că Aristotel, tot delimitându-se de Platon (și nu cred că „despărțirea” lor angajează doar aspectul metafizic; Aristotel se va fi simțit nedreptățit de a nu fi fost ales pentru conducerea Academiei și Speusip nu e preferat din motive de nepotism!), ajunge să-și configureze propria doctrină despre prietenie. E rareori platonician, uneori grec și de cele mai multe ori excesiv de personal, și asta nu pentru a nu fi grec, ci pentru a fi diferit de Platon. E de presupus că și din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar în acest sens pot fi identificați multipli competitori pentru acestea în cadrul unei societăți. Voi trece în revistă doar câteva pentru a ilustra complexitatea mediului de dezvoltare. Un prim factor este reprezentat de instituționalizarea legăturilor personale, construite pe prieteni și nepotism, cunoscute în România atât în perioada comunistă, cât și după. Un al doilea factor este instituția democrației directe, dăunătoare pentru partide prin prisma funcțiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească. Dacă instituționalizarea democrației directe atinge cote semnificative de dezvoltare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Partidului Comunist Român, care a modelat și dominat pentru o bună perioadă spectrul politic, deținând mijloacele și motivațiile menținerii și perpetuării legitimității. Unele dintre aceste instituții competitoare au o durată de existență mai îndelungată decât partidele create după prăbușirea comunismului (nepotismul, grupurile de interes) și există influențe în instituționalizarea partidelor datorită izomorfismului. Toate cele trei tipuri specificate anterior se regăsesc în acest proces: izomorfismul coercitiv prin presiunile formale și informale exercitate asupra partidelor de către alte organizații de care partidul este dependent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În care s-a format și s-a manifestat partidul comunist: Într-un stat care se extinsese după Primul Război Mondial, cu semnificative minorități, o societate agrară, În care țărănimea reprezenta majoritatea zdrobitoare a populației, modernizare/occidentalizare de suprafață, clientelism, nepotism, altfel spus corupție generalizată. Probabil cele mai mari probleme ale României au fost acutizate de guvernele și administrația incapabile de a realiza și aplica strategii viabile pe termen mediu și lung. Cum scrie autorul: „Cea mai mare discrepanță, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de „un regim neofanariot“ în timpul domniei lui Carol I5, ar fi tot atât de greșit să se nege că membrii unor clanuri boierești au continuat să joace, ca profesioniști sau, măcar, ca diletanți, un rol în politica României până în 19456. Endogamia și nepotismul, trăsături ale oricărei societăți aristocratice, deci prezente în secolele XVI-XVII în structura clasei dominante românești, au fost extinse în epoca fanariotă, datorită dezvoltării pe care a cunoscut-o monarhia absolută. Aceasta, de când n-a mai avut proprietăți funciare de distribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
include „microfoiletoane, momente și schițe vesele”, gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca la I. L. Caragiale, luat ca model), cu
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]