296 matches
-
subliteratură, fără valoare și prestigiu. Despre aceasta vorbe(te Rousseau în 1755: "Ce este un periodic? O lucrare fără merit și fără utilitate, a cărei lectură neglijată și disprețuită a știutorilor de carte nu face decît să ofere femeilor și nerozilor vanitate fără instruc(ie". Și mai tîrziu, despre acela(i lucru scrie (i Diderot în Enciclopedie: "Toate aceste hîrtii sînt hrana ignoranților, resursă a celor care vor să vorbească și să judece fără să citească, flagelul și dezgustul celor care
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
-ndreptați spre luminosul astru, Cercați să depistați greșitul unghi Pentru cerul meu și apa mării. Asemeni vouă, știu a iubi pământul. Iar voi goniți spre stâncile fatale, Încât ar fi posibil să mor făr'de folos. Dar să nu hohotiți nerod, crezând Că eu i-aș lumina prostiei mortuare Mai slab ca farul ce abia de se mai vede De pe puntea joasă-a chivotului vostru. Sunt slab și sunt obscur, dar sunt și neclintit În vreme ce un altul pe urme vă trasează
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
de salvare, pilotul Orza s-a stins din viață, ca să le redea altora viața. Clipa nefericită a vrut ca aparatul său cu care salvase atâtea suflete, să-și frângă pala și să rămână într-o rână. L-au mistuit flăcările neroade. Așa a plecat spre ceruri el, cel care zi de zi scruta văzduhul pentru viața altora, neprecupețind-o pe a sa... A rămas atunci singură, Carolina cu micuțul Adrian, dar cu puterea de a răzbi într-o viață care a
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
de-au făcut harzuri de la țară la Poartă... Pârghiile puterii se pun în mișcare. Se anunță că urmaș la tron va fi feciorul răposatului, tânărul Dimitrie Cantemir... Atunce au spus a tot nărodul c-au murit Cantemir-vodă... Norodul, prost. De unde, nerod. Bun de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase... Să-i înțelegem pe hatmani, pe vătavi, vistiernici
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
fi avut curajul în acei ani să "pomenească - în mod obiectiv", într-o Istorie a literaturii franceze pe Céline, Béraud ori Maurras, iată, G. Călinescu, la noi, o face, prezentînd "senin, științific din avion - cum spune el însuși", pe "bătrînul nerod și venal Brătescu-Voinești", pe "ardeleanul care și-a vîndut pielea celor care i-au amputat Ardealul natal, Liviu Rebreanu", pe "celălalt instigator la pogromuri în numele crucii, Nichifor Crainic", pe "părtașul direct la fără-de-legi Radu Gyr" și, în fine, pe "mentorul
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
depreciativ destul de transparent: retard (substantivul este definit în Concise Oxford Dictionary ca termen peiorativ, cu sensul „persoană handicapată mental"). Cuvântul a intrat în seria foarte bogată a insultelor bazate pe deprecierea calităților intelectuale, în care termenilor mai vechi (prost, tâmpit, nerod, netot, neghiob) li se adăugaseră deja împrumuturi din franceză (idiot, cretin, imbecil). În ultimii 20 de ani, chiar handicapat (inițial termen medical, utilizat și ca eufemism) a căpătat conotații familiar-depreciative. Ca și originalul său englez, retarde în primul rând un
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
întreabă aparent serios pamfletarul. Răspunsul vine imediat, agravat de ironie: "Păcat împotriva sfântului duh, fără îndoială. Căci sfântul duh dacă sălășluiește undeva, atunci el sălășluiește în inima și în creierul creatorilor predestinați. Popa Grama însă, care, împintenat de un vis nerod își depășește zelos rolul normal de profesionist și salariat al unui pretins adevăr cu A mare, era cel din urmă în stare să-și dea seama în chip dezinteresat de înalta calitate și misiune a creatorilor, în a căror inimă
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
dormi într-un pat cald. Ce gânduri ai de fapt? - Vreau să scap pentru totdeauna din infecția asta uriașă. - Doamne-Dumnezeule, pe vaporul cu care am venit în Europa nu mi-ar fi trecut nici o clipă prin minte că ambițiile mele neroade vor aduce pe cineva într-o asemenea stare. - Betty, nu e vina ta. - Dar a cui? - Oh, toate laolaltă sunt de vină. Evreii din Polonia nu mai au scăpare. Când am spus asta la Clubul scriitorilor, m-au contrazis vehement
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
cândva. Și mă privise fix în ochi. Cunosc tineri teologi de astăzi, care mă impresionează prin educație, cultură, bun simț, tact... Nu vei auzi ieșind din gura lor, nesprijinită de bărbi dogmatice, vreo batjocură, vreo luare peste picior, vreo trufie neroadă. Dacă le-ai spune că tu, nu pe ritualuri pui accentul, ca ortodox și ca fiu al naturii, și că te poți închina, la nevoie, și unui plop tremurător, în care palpită tot Cosmosul, nu s-ar încrunta, te-ar
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
O vacă-ntîlni Și astfel vorbi (Căci boul vorbește Ca orice pește!): O,vaco,ce mugeri Ai tu și ce ugeri Prin roura deasă Ce ochi de mătasă Ce-ntr-înșii îndeasă Tristețea verzuie De vacă-duduie Și ce bîz la coadă De muscă neroadă Cînd baligi grămadă Trîntești drept dovadă Că ești delicată Și bei ceai de mentă Ci vaca deodată Răspunse dementă: Eu nu'ș' ce vrei spune Cu astfel de glume Cînd viața mi-e-n spume Și mațul mi-l arde Pasiuni miliarde
Boul și vaca by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10469_a_11794]
-
o impietate. Iar ce scriu eu aici, mi se pare de un adevăr atât de evident, încât aproape că mi-e rușine să-l formulez. * ...,,Despre marele pericol (constant) de a face (de a-ți imagina) că adversarul este mai nerod (și în general mai slab) decât este; sau, pur și simplu, mai nerod decât tine. Biserica a înțeles - dacă nu a presimțit - dușmanul de moarte ce ar putea fi pentru ea (devenind din ce în ce mai puternic) știința și, îndeosebi, doctrinele, oricât de
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
atât de evident, încât aproape că mi-e rușine să-l formulez. * ...,,Despre marele pericol (constant) de a face (de a-ți imagina) că adversarul este mai nerod (și în general mai slab) decât este; sau, pur și simplu, mai nerod decât tine. Biserica a înțeles - dacă nu a presimțit - dușmanul de moarte ce ar putea fi pentru ea (devenind din ce în ce mai puternic) știința și, îndeosebi, doctrinele, oricât de mult ar bâjbâi încă, ale transformismului și evoluției. Științele acestea nu se adresează
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
îi repugnă comparațiile cu instituțiile de învățămînt străine, comparații pe care le găsește găunoase și ilogice din pornire. Îi repugnă și ceea ce el numește "orice pierde-vară care a stat cîteva luni într-un laborator sau seminar german ori nord-american, orice nerod care a făcut o neînsemnată descoperire științifică (și) se întoarce în patrie transformat într-un proaspăt îmbogățit al științei, într-un parvenu al cercetării", gata să propună universității "reformele cele mai ridicole și pedante". Numai că în graba sa de
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
resemnat. După ce anunțase ritos că nu va accepta miniștri urmăriți penal, s-a lăsat păgubaș. Ponta nu s-a sfiit să siluiască limba latină pentru a-și marca victoria: exclamația sa “habemus guvernus” e deocamdată emblematică pentru amestecul de improvizație neroadă și entuziasm puber care domină instalarea actualului guvern, obez și cu portofolii neclare. PS Sunt trist să văd că Adriana Săftoiu e exclusă dintr-un partid pentru delict de opinie. Deși nu suntem pe aceeași baricadă politică, îmi declar public
Traian Băsescu s-a resemnat, afirmă Cristian Preda () [Corola-journal/Journalistic/40096_a_41421]
-
arhitect ar umple multe pagini, descriind stilurile medievale cele mai curate. A fost o blasfemie. A fost, fie-mi iertat c-o spun, o nerușinare. A fost, la urma urmei, o imensă prostie, că-n ultimii cincizeci de ani, politica neroadă, totalitaristă, egalitaristă, băgă aici, în Sibiu, cu miile, țigani, în casele și-n gospodăriile sașilor români ce preferaseră să plece... Este Sibiul Europa, într-adevăr, el o reprezintă cu cinste. Dar să nu uităm ce ticăloșie s-a făcut aici
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
raționament ca un sacrificiu la șah: înțeleptul e condus de rațiune, prostul de patimi; dar, fără patimă nu ajungi pe culmi. Deci ... „...vedeți azi, ici și colo, oameni bătrâni ca Nestor, care de abia mai au înfățișare de oameni: bâlbâiți, nerozi, știrbi, cărunți, pleșuvi (și surzi, nota mea) sau, ca să-i zugrăvesc mai bine cu vorbele lui Aristofan: «îngălați, gârboviți, pustiiți, zbârciți, pleșuvi, fără dinți și neputincioși». Și totuși se bucură de viață atât de mult...” Vorbește, cum știm, Prostia, acum
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
citat din autorul său preferat, Paul Valéry. Prin 1942, când apare volumul Mélange, în timpul unei ocupații militare ce a durat în Franța patru ani - iar la noi patruzeci și patru -, poetul și filosoful P.V. scria: "Curățați pământul de vanitoși, de nerozi, de slabi de inimă și de cuget, exterminați-i pe creduli, pe timizi, sufletele de gloată, suprimați-i pe ipocriți, nimiciți-i pe cei brutali și orice societate devine imposibilă." Mai precizează autorul după-amiezelor dlui Teste: "Pentru ca să domnească ordinea trebuie
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
morbidă, să se perinde pentru a săruta mâna ,reginei" inimii sale. Episodul nu este un exces al imaginației autorului nostru, ci o parte (neautentificată, dar îndelung povestită și mitizată) a unei istorii nu mai puțin macabre. O istorie ,plină de nerozi, scelerați și cretini", cu ramificații în Portugalia și Castilia, și mișunând de uzurpatori, iscoade, trădători. Alături de spaniolii ,umbroși și prefăcuți", lusitanii au contribuția lor în viesparul de uneltiri și răzbunări. Fiecare tabără își cunoaște adversarii; nu și oamenii fideli, care
Smintitul și nebunul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7868_a_9193]
-
ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv al Cotidianului, când îl cita pe celebrul critic italian, în legătură cu mitocănimea urât mirositoare și cu personajul în pelerina neagră lungă până la pământ, - latrina ambulantă - care striga în gura mare
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
s-a arătat, s-a prosternat/ și s-a spart, țing-zding, zding-țing" (Minunea a cîntat). Poetul își propune să practice simplitatea (fără a reuși, căci discursul d-sale exprimă un barochism senzual) cu o neliniște jucată, prostindu-se: "ca bătrînul nerod, vreau să văd / cum godăcel, se trezește, se ițește el, Soarele" (Încă ard pe pămînt). Sau, renunțînd încă o dată la viitor, în aceeași cheie ludică, de personaj de snoavă fabuloasă: Pînă în ziua de azi / și nu trag nădejde în
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
dat s-a auzit ceva mai clar o voce disonantă: „Nici aici nu scăpăm de voi, mă?” Se consideră că Alina Mungiu-Pippidi a fluierat în biserică tocmai când pesediștii se prezentau cu mare cucernicie spre lăcașurile sfinte pentru a înfățișa nerod..., pardon, norodului atașamentul și credința în mărirea, puterea și eternitatea pesedeului și ale președintelui său, acum și pururea. Prim-solistă a ansamblului de muzică nouă, CURS, doamna Mungiu a prezentat în premieră absolută după anul 2000, Oratoriul „Scăderea-n sondaj
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]
-
cuvânt, existând și șansa (cuvântul risc a ieșit din uz!) ca mâini criminale să procedeze pe invers. Prin urmare și așadar, ca să spunem astfel, deocamdată se nasc plozi ce vor fi, în proporții variabile, adulți inteligenți sau chiar geniali, alții nerozi, neisprăviți, netrebnici, plagă a societății ce va trebui să-i întrețină dacă nu chiar să ia împotrivă-le măsuri de apărare, în triste și nu rare cazuri când aceștia se dovedesc antisociali. Teoretic, ar fi de crezut că numărul de
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
Gâdea televizoarele. Gâdea ăla lingău pe o căruță de bani cu împrumut de la cool mogul, de ăla vorbesc, știi tu mai bine cine ți-e șef.", susținea Prisăcariu în articolul "ciutác adj. m. și s.m. (reg.) 1. (adj.) prost, stângaci, nerod, nătăfleață *". Kamikaze are o rubrică specială pentru limbaj colorat. La rubrica "+18" poți să îți îmbunătățești colecția de înjurături fără niciun fel de probleme. Problema cu cei care postează în această secțiune este că nu se semnează, toți fiind trecuți
Reperul moral al RTv-ului îşi dă în petec la Kamikaze () [Corola-journal/Journalistic/23516_a_24841]
-
din pricina încordării și apăsării. Pe tablă sta scris, cu mîna mea, după un lung efort: NARROWMINDED... FULL... CAW... LIER... TALKTIFF... și altele de care nu-mi mai aduc aminte. Erau vorbele pe care ni le aruncam în cap unul altuia... nerod... prost... mincinos... palavragiu... * * * Mult mai tîrziu, după întoarcerea în țară, îmi adusesem aminte de un român fugit în S.U.A. și care, nemaiavînd cu cine vorbi românește, se blocase. Se țicnise de tot. Toată ziua împușca vrăbii cu o armă cu
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
sîntem de părere că pînă și persiflarea unui om inteligent e mai interesantă decît lauda unui condei anost, evident pînă-n pragul etichetării contondente, sub pragul onorabilității, ce s-ar cădea a avea o mai precisă suspensie analitică, de tipul "glume neroade" (?) sau "aberațiile d-lui Grigurcu despre mine" (care sînt, mă rog?). Truculența nu-l prinde pe Alexandru George, care s-ar cuveni a-și întoarce impulsul arogant spre distilări demonstrative, spre probe mereu impunătoare prin logică și civilitate. Uneori, e
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]