225 matches
-
cuvinte ale sinucigașilor limitează, mai ales prin voința formulării, orice Încercare de a le transforma În passe-partout-uri sapiențiale. Ele pun, de obicei, În discuție două domenii care copleșesc prin gravitate: nefericirea și libertatea 32. Viziunea de coșmar Îmblânzit sugerată de Nerval În ultima sa scrisoare („Căci noaptea va fi neagră și albă!”) ori saltul aproape tandru În moarte al lui Romain Gary („La revedere și mulțumesc!”) deschid un arc de cerc În care intră aproape totul, de la semi-sinuciderea lui Socrate, la
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
academice dar cu remarcabilă cultură de bibliotecă. Nu numai că poliglotul survolase prin câteva literaturi dar și tradusese din europeni celebri: Giambattista Marino ("cel mai mare poet din secento zice Attilio Momigliano), din preromanticul german Herder, din himericul Gérard de Nerval, din profundul Lev Nicolaevici Tolstoi, din alții, contemporani. În Jeny și cei patru sergenți, acționează urmuzian un grotesc spumos; cei patru sergenți dezertori instalați într-o "groapă pătrată" conviețuiesc cu "palida fecioară Jeny". Au de toate acolo: Cutii cu afumături
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1973); La capăt (1974); Litanii pentru Horia (1975); Dialectica vârstelor (1977); Tinerețe fără bătrânețe (1978); Spectacol (1979); Texte. Prefață de Mircea Iorgulescu (1980); Veșnica reîntoarcere (1982). Traduceri din Lev N. Tolstoi, Giambattista Marino, Mihail Lermontov, Johann Gottfried Herder, Gérard de Nerval, Andrei Belâi, Pierre Daix, Marcel Raymond, R.M. Albérès. ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ (Ștefan Popa) Născut în comuna Caporal Alexa (Arad) al 26 apr. 1922 -București, iunie 2002. Cartea Mareelor (1964); Omul cu compasul (1966); Seminția lui Laocoon (1967); Ipostaze (1968); Alter
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sau nu gândesc deloc în raport cu exteriorul, cu societatea. Aceste serii de indivizi moderni nu sunt preocupate de problemele social-politice și în acest mod ei pot fi manipulați de șmecherii intelectuali cu discursuri meșteșugite. Experiența nerațiunii coboară în timp prin Hölderlin, Nerval și Nietzsche pentru a deveni "contratimpul lumii"50, adică o lume imaginară, inspirată din mitologie și istorie, dar... a-istorică. Opera unor celebri scriitori și artiști precum Sade, Artaud, Nerval, Hölderlin, Nietzsche, van Gogh a dus experiența poetică, filosofică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu discursuri meșteșugite. Experiența nerațiunii coboară în timp prin Hölderlin, Nerval și Nietzsche pentru a deveni "contratimpul lumii"50, adică o lume imaginară, inspirată din mitologie și istorie, dar... a-istorică. Opera unor celebri scriitori și artiști precum Sade, Artaud, Nerval, Hölderlin, Nietzsche, van Gogh a dus experiența poetică, filosofică și artistică europeană spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care poate exista ca o carte separată, vizează contextualizarea modului eminescian de sensibilitate artistică. În literatura și filosofia universală în general și, în special, în paradigma postromantică reprezentată de Swinburne, D. G. Rosetti, W. H. Pater, Th. Gautier, G. de Nerval, Charles Baudelaire ș.a. Cu alte cuvinte, autoarea operează o dislocare a poetului nostru din paradigma pură a romantismului european, unde a fost plasat de majoritatea cercetătorilor, spre a demonstra apartenența poeziei și a prozei eminesciene la o tendință formalizantă, estetizantă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un bolnav fără boală", "un dement fără infern", spiritul sau este o stafie fără sânge, insomnia lui îl pune în afara celor vii, într-un vis negru al vidului. "Eroii săi, în ultimul lor delir, căci s-au sinucis, sunt Kleist, Nerval, Otto Weininger"42, spune Svetlana Paleologu-Matta. Cioran însă nu s-a sinucis, desi citim în Tratat de descompunere 43: "Cel ce niciodată n-a conceput propria să anulare... e un întemnițat degradat, ori un vierme care luneca pe hoitul cosmic
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
conexez cu alte metode de investigare a textului psihocritica, metoda biografică, cea simbolică și oceanografică. Metoda psihocritică este propusă de psihanalistul Charles Mauron în cartea sa, De la metaforele obsedante la mitul personal, și ilustrată prin analizarea textelor lui Mallarmé, Baudelaire, Nerval, Valéry, Corneille și Molière. Conform autorului, metoda se întemeiază pe ,,prezența constatabilă în mai multe texte ale aceluiași autor a unor rețele fixe de asociații, despre care ne putem îndoi că ar fi voluntare"71. Prin intermediul acestei metode se pot
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vulgar, ca într-un vis de pensionar care a mâncat mult, ci după un potențial superior, care este de esența poetului. Dă-mi un nume de astfel de poet, pe care-l socoți apropiat de dumneata. De ce nu? Gérard de Nerval, Edgar Poe, Baudelaire, Huysmans, în proza lui. Da... pare-se că ne apropiem... Am să-ți citez o strofă din Gérard de Nerval, care e, dacă vrei, semnul sub care stă destinul versurilor mele: "Je suis le ténébreux, le veuf
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
un nume de astfel de poet, pe care-l socoți apropiat de dumneata. De ce nu? Gérard de Nerval, Edgar Poe, Baudelaire, Huysmans, în proza lui. Da... pare-se că ne apropiem... Am să-ți citez o strofă din Gérard de Nerval, care e, dacă vrei, semnul sub care stă destinul versurilor mele: "Je suis le ténébreux, le veuf, l'incosolé, / Le prince d'Aquitaine à la tour abolie. / Ma seule étoile est morte. Et mon luth constélé / Porte le soleil noire
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Mai curând "pământeanul" Ladima se resemnează cu tentativa sa de a-și sublima, prin zbor, personalitatea supradimensionată moral și poetic. Nu reușește să acceadă la lumina solară și resimte dureros eșecul. Ne-o spune voalat prin "vocea" lui Gerard de Nerval ("Ma seule étoile est morte. Et mon luth constélé / Porte le soleil noire de la mélancolie.//"), după cum afirmă și unele din stihurile sale: "Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt / Alăturea din soare să mă-nfrupt.//"). Zborul și prăbușirea imaginară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
teoretice, câteva dintre aceste surse (despre Eminescu, bunăoară, va scrie în mai multe rânduri pagini dense) ori va adăuga, pe lista de referințe obligatorii, cu totul alte nume: Socrate și Platon, Heraclit și Heidegger, Trakl și Rilke, Baudelaire și De Nerval, în fine, Paul Celan. Fără excepție, prin urmare, nume de mari poeți și filosofi, pe care Mihai Ursachi îi consideră niște împătimiți ai actului scriptural care dublează gândirea lumii. În ciuda deselor referințe, nu avem de-a face totuși cu o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de fiecare autor cu romantismul, pentru ca mai departe să fie urmă rită relația dintre autorii în cauză: "un intertext care se arată mai cuprinzător decât pare la prima vedere și care ridică o altă problemă, aceea a procentului în care Nerval îl reprezintă. Desigur, romantismul european are numeroase trăsături comune, de la un capăt la altul al continentului. Dar are și deosebiri (mai numeroase totuși decât pare a susține autoarea, în capitolul "Romantism fidelitate și trădare"), prezente în special în literaturile centralși
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
altă realitate, configurată conform unei retorici onirice. Ne întoarcem la hieroglifă, ca resursă de magie și, în același timp, ca element intertextual: Ideea de descifrare a unei enigme, a unor hieroglife purtătoare de sensuri ascunse este comună lui Eminescu și Nerval și una din căile privilegiate de acces spre esențe este aceea a visului" (Mureșanu-Ionescu: 175). Mai mult, la ambii autori semnele enigmatice sunt arabe. Gérard de Nerval a anticipat teoria eliadiană asupra cunoașterii miturilor este vorba în mod deosebit despre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
enigme, a unor hieroglife purtătoare de sensuri ascunse este comună lui Eminescu și Nerval și una din căile privilegiate de acces spre esențe este aceea a visului" (Mureșanu-Ionescu: 175). Mai mult, la ambii autori semnele enigmatice sunt arabe. Gérard de Nerval a anticipat teoria eliadiană asupra cunoașterii miturilor este vorba în mod deosebit despre miturile de origine și de cele cosmogonice, în contextul a ceea ce istoricul religiilor numește "prestigiul începuturilor" consecința transportării in illo tempore se ascunde în puterea dobândită asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din Aurélia, podoabă gravată cu "trei cuvinte arabe". Onirismul filosofic al celor doi romantici presupune nu doar evadarea din cotidian, ci mai ales o cale de cunoaștere, accesul spre o lume de esențe. Privilegiați să atingă această dimensiune, Eminescu și Nerval au revelația existenței unui tip etern, eliberat de timp și spațiu, care se întrupează în formele tranzitorii ale lumii materiale: "Archaeus" la autorul român, respectiv "o ființă unică, universală, care ține în mâinile sale destinele tuturor ființelor și care să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
spița noastră, și spița noastră trăiește în noi" confirmă memoria identității și conturează ceea ce am numi bloc temporal, dimensiune temporală unică. "Una din principalele funcții ale visului este pentru ambii poeți poate mai pregnant și mai personalizat în cazul lui Nerval de a oferi posibilitatea recuperării unor elemente din "existențe anterioare". În afară de fuziunea trecut-viitor într-o singură realitate fluentă (foarte inspirată formulă ce redă ideea de bloc temporal!), o altă caracteristică a timpului oniric este elasticitatea sa" (Mureșanu-Ionescu:185). Ceasul nebun
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
oferi posibilitatea recuperării unor elemente din "existențe anterioare". În afară de fuziunea trecut-viitor într-o singură realitate fluentă (foarte inspirată formulă ce redă ideea de bloc temporal!), o altă caracteristică a timpului oniric este elasticitatea sa" (Mureșanu-Ionescu:185). Ceasul nebun al lui Nerval este ceas uitat la Eminescu, dar tot rotund, invocând ideea de repetiție, de cerc al vieții, de roată în cadran. 3.6. Eminescu și alte literaturi Eminescu și literatura rusă Structurile generale ale celor două limbi, română și rusă, prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autoarea poetă în așteptarea cuvintelor care o "caută", tinzând mereu către "starea de grație" a poeziei, și având nostalgia idealului romantic al poeziei ca "centru al lumii"244, ea ar părea să aibă vocația "turnului de fildeș", așa cum îl descria Nerval: "Il ne nous restait pour asile que cette tour d'ivoire des poètes, où nous montions toujours plus haut pour nous isoler de la foule. A ces points élevés oů nous guidaient nos maîtres, nous respirions enfin l'air pur des
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blandiana în "Revista Arca", nr. 10 11 12, 2010, p. 53. 244 Ana Blandiana, Spaima de literatură, București, Editura Humanitas, 2004, p. 186, 7, 225, 231, 238, 252-253, 264, 271-272, apud Monica Papazu, art. cit., p. 53. 245 Gérard de Nerval, Les filles du feu, Paris, Michel Lévy Frčres, 1856, p. 113, apud Monica Papazu, art. cit., p. 53. 246 Monica Paparazu, art. cit., p. 53. 247 Ana Blandiana, La cules de îngeri II, București, Editura Humanitas, 2004, p. 59, Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
destinul se pune din nou în mișcare. Sacralizarea trecutului nu este niciodată foarte departe de anunțul profetic al renașterii sale; a deplînge zeii dispăruți nu este decît o modalitate dintre cele mai eficiente de a le dovedi prezența. Versurile lui Nerval îi readuc în memorie în toată măreția lor profetică: Vor reveni mereu acei Zei pe care îi plîngi Timpul va aduce din nou zilele de atunci. Versiunea politică a mitologiei Vîfstei de aur ajunge a se întîlni -pentru a se
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Romanticii au vorbit mereu de rul secolului, de inanitatea vieții, de singurtatea omului. Dup cum se știe, mai spune Ralea, sinuciderea direct de tip Werther, ori aceea indirect prin intoxicație cu alcool, ca la Musset, Edgar Poe sau Gerard de Nerval, a fost oarecum starea fireasc a acestei dezadaptri. Individualismul, susține el, creease o stare de adânc tristețe, angoas cum i-am spune astzi. Încât, individul eliberat de religie, lsat faț în faț cu conștiința sa, s-a paralizat, zice el
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
1, 35-64, 311-61 Platz-Waury, Elke 1978. Drama und Theater. Eine Einführung. Tübingen: Max Niemeyer Verlag Pratt, Mary Louise 1977. Towards a Speech Act Theory of Literary Discourse. Bloomington: Indiana University Press Prendergast, Christopher 1986. The Order of Mimesis: Balzac, Stendhal, Nerval, Flaubert. Cambridge: Cambridge University Press Prince, Gerald 1973. A Grammar of Stories. The Hague: Mouton 1983. Narratology. The Form and Function of Narrative. The Hague: Mouton Propp, Vladimir [1928] 1970. Morfologia basmului, Trad. Radu Nicolau. București: Univers Rimmon [-Kenan], Shlomith
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fel de supercampion al visului. îmi pregăteam fiecare noapte ca pe o gală de box în care-mi puneam în joc centura cu diamante contra tuturor challenger-Hor. îi învinsesem, credeam eu, prin K.O., pe Mandiargues, Jean Paul, Hoffmann, Tieck, Nerval, Novalis, la puncte pe Kafka și prin abandon (în runda a șaisprezecea) pe Dimov. Fiecare carte pe care o citeam pe atunci era o halteră ridicată, fiecare poem era un extensor, orice plimbare - un șir lung de flotări, orice privire
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu alții până la 58 exasperare și avea grijă să-mi dea mereu, sadic, raportul cu cine se mai vedea. Dar, ca visătoare, era la o categorie mai grea decât mine și mă zdrobea în fiecare confruntare. Niciodată, la nimeni (induding Nerval, Jean Paul și toți ceilalți mai sus pomeniți), n-am întîlnit vise mai... puternice, mai arhitecturale, mai așezate cu labe grele de leu pe pământ și totuși construite pe nori și pe cer albastru. Când îmi povestea câte un vis
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]