1,823 matches
-
superior. ... 29. În ceea ce privește normele juridice de natură fiscală cuprinse în proiectul Legii învățământului superior, semnalează că prin intermediul acestora se încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, în contextul instituirii unor paralelisme legislative menite să nesocotească imperativele securității juridice a circuitului civil. ... 30. Astfel, referitor la art. 96 alin. (1), ce oferă operatorilor economici care încheie contract de parteneriat cu instituțiile de învățământ superior pentru organizarea și desfășurarea formei de învățământ superior dual anumite facilități la
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
că judecătorii și procurorii alcătuiesc magistratura, pentru că o atare concluzie ar conduce la o uniformitate a salarizării tuturor judecătorilor și procurorilor din cadrul autorității judecătorești, indiferent de nivelul instanței sau parchetului, ceea ce este străin de intenția legiuitorului și nesocotește ansamblul principiilor de salarizare în cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, în acest caz, dar și pe cele ale Legii nr. 303/2004, Legii nr. 304/2004 etc. ... 163. În plus, o scurtă privire în istoricul reglementării drepturilor salariale ale magistraților
DECIZIA nr. 13 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270061]
-
Or, este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ al legii să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență, și nu al celei generale. Desigur, se poate întâmpla ca în cadrul procedurii generale să se nesocotească un termen sau altul, fără ca o asemenea nesocotire punctuală să afecteze ansamblul procesului legislativ. Însă legea de față a fost adoptată cu înlăturarea tuturor termenelor posibile, ceea ce indică o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Rezultă
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
pot pune întro situație de inferioritate față de persoanele cărora li se transmite răspunsul în termenul prevăzut de lege. A considera că o astfel de cerere este prematură sau inadmisibilă și a o respinge, ca atare, ar însemna să se nesocotească, printr-un formalism excesiv, caracterul reparatoriu al Legii nr. 10/2001 și să fie împiedicate persoanele îndreptățite să își redobândească imobilele ce li s-au preluat abuziv. “ ... 111. Raționamentul dezvoltat în considerentele ce precedă a fost completat prin dezlegările cuprinse în
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
să caracterizeze statul de drept (în același sens, Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022). ... 76. Așadar, Curtea constată că, în cazul de față, legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 cu consecința creării unui viciu de neconstituționalitate mai grav generat de aplicarea neunitară a textului de lege „cursul termenului prescripției răspunderii penale
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
să nu poată fi înfrântă de o normă juridică inferioară, derogările instituite trebuind a fi făcute tot prin lege organică, cu cvorumul prevăzut de Constituție pentru adoptarea legilor organice. Astfel, o lege ordinară, chiar invocând un caracter special, nu poate nesocoti o lege organică, superioară ca forță juridică. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Precizează că litigiul se supune Codului de procedură civilă din 1865 (față de data inițierii demersului
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
juridice. Or, argumentele prezentate în susținerea excepției se raportează la dispozițiile speciale privind reprezentarea persoanelor juridice (art. 84) din actualul Cod de procedură civilă. Apreciază, totodată, că nu se poate reține că textele atacate ar încălca principiul legalității și ar nesocoti o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, câtă vreme această decizie a fost dată într-un mecanism procedural inexistent în Codul de procedură civilă din 1865. ... 9. Cât privește fondul
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, de a invoca apărările de fond necesare. O soluție contrară, sub acest aspect, ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Pe de altă parte, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional, legea
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
Secției pentru judecători a C.S.M. și excluderea participării din comisia de concurs a unor membri C.S.M., judecători sau procurori, care nu au funcționat la o/un instanță/parchet de grad de cel puțin curte de apel/parchet de pe lângă curte de apel nesocotește principiul separării carierelor judecătorilor și procurorilor și creează discriminare între magistrați prin faptul că neagă beneficiile gradului profesional obținut în condițiile legii [art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 contravine art. 1 alin. (5), art. 16, art. 133 și
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
baza limitării implicării procurorului ierarhic superior la operațiunea de verificare a rechizitoriului menținându-se neschimbate. Menită a da expresie principiului constituțional al controlului ierarhic în activitatea Ministerului Public, implicarea conducătorului unității de parchet în activitatea procurorilor din subordine nu poate nesocoti garanția independenței celor din urmă în soluțiile dispuse, astfel cum este consacrată de prevederile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În acest context argumentativ se poate concluziona că, în etapa intermediară a soluționării cererilor și
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează (Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 20 noiembrie 2018), iar în reglementarea supusă controlului de constituționalitate s-au nesocotit cerințele de claritate și previzibilitate. De altfel, aceeași cerință referitoare la calitatea legii este impusă și de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, conform cărora actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
2005, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcțiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivității legii, care este normă de nivel constituțional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. În speță, era vorba despre reducerea duratei mandatului în exercitarea unor funcții de conducere de către magistrați. De asemenea, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 292 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260748]
-
penală este chemată să le protejeze. Astfel, în expunerea de motive la proiectul Legii privind Codul penal se arată că soluția de dorit nu este o majorare dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică, motiv pentru care limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a noului Cod penal trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, ce permit o agravare proporțională a regimului sancționator în cazul pluralității de infracțiuni
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
Constituțională a constatat că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu nesocotesc principiul priorității dreptului european, consacrat de art. 148 alin. (2) din Constituție. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotește dreptul la un proces echitabil, părțile exercitându-și drepturile procesuale în funcție de calificarea procesuală a cererilor deduse judecății, exercitarea căilor de atac având loc în condițiile și termenele stabilite de legiuitor. ... 36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
mai sus menționate. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 124 din Constituție. ... 134. În ceea ce privește prevederile art. 21 alin. (6) din lege se susține că acestea ar nesocoti prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 124 din Constituție, deoarece, în situația în care ar fi mai mulți judecători care și-ar exprima acordul pentru această repartizare, nu există niciun criteriu obiectiv, clar, stabilit de lege
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
similare celor din legea criticată în speță) prevăd că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești. ... 161. Nu se poate reține nici susținerea că s-ar nesocoti prevederile art. 126 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică, întrucât schimbarea membrilor unui complet de judecată din cadrul unei secții a instanței
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Parlament, ci doar colaborarea dintre instituțiile menționate în vederea desemnării ofițerilor și agenților de poliție judiciară pentru desfășurarea cercetării penale, în cadrul Ministerului Public, astfel că soluția aleasă de legiuitor, a reglementării prin ordin comun, nu este de natură să nesocotească dispozițiile constituționale invocate de autorii sesizării. ... 175. În acest context, Curtea reține că, în prezent, este în vigoare Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 24 aprilie
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
arată că interdicția de a beneficia de plata orelor suplimentare nu este în concordanță cu principiul proporționalității prevăzut de Constituție, creând un dezechilibru între interesele statului și cele ale autorilor excepției de neconstituționalitate, și că angajatorii își invocă propria culpă, nesocotind drepturile angajaților. ... 14. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.788D/2019, autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile criticate nu stipulează un termen în care se face compensarea, așa cum este stabilit la art. 123 din Codul muncii, care prevede compensarea în
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
legiuitor este nejustificat obiectiv și rațional în condițiile în care obținerea gradului de tribunal și de curte de apel se face în urma unui examen teoretic foarte riguros, organizat de Institutul Național al Magistraturii. ... 91. Prin dispozițiile legale criticate se nesocotesc și actele internaționale care consacră principiile fundamentale privind independența judecătorilor, precum importanța selecției, a pregătirii și a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât și
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
eronat din sistemul gradelor militare și al avansărilor periodice, prin trecerea timpului (față de care nu poate exista comparație sau echivalent cu gradul profesional al magistraților) este nelimitată în timp (spre exemplu, 6 luni sau 1 an), nefiind proporțională, și nesocotește teoria drepturilor câștigate, inclusiv dreptul la reputație profesională. Mutarea la o altă instanță/un alt parchet pe o durată între 1 an și 3 ani constituie o sancțiune care pune în primejdie independența și inamovibilitatea judecătorului/ procurorului, deoarece poate duce la
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
272 alin. (1) și (2) din legea criticată, (1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. (2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual. ... 333. Prin urmare, orice normă juridică este cuprinsă într-un act de reglementare fie primar, fie secundar. Constituția, la rândul său, este o lege, cuprinzând norme
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
consideră că pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 de modificare a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice este nelegal, întrucât încalcă voința legiuitorului concretizată în art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003, nesocotind principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative și încălcând art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, sens în care solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Cu privire
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
primei hotărâri), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
elevilor care nu sunt școlarizați în localitatea de domiciliu, respectiv transportul acestora de la domiciliu la unitatea de învățământ preuniversitar pe durata cursurilor școlare). De asemenea, se susține că nu a fost solicitat avizul Consiliului Concurenței. Ca urmare, au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 141 din Constituție. ... 10. Se susține, de asemenea, încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, prin faptul că nu a existat o situație extraordinară care să justifice adoptarea ordonanței de
DECIZIA nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265509]