488 matches
-
lui. Prin relatarea cuprinzătoare a experiențelor sale multiple, de trăitor în Varvara, făcută ziaristului, cu a cărui viață a lui are multe similitudini, cu semnificații, de asemenea numeroase, personajul Dimitrie Cristea își demonstrează încercările de a construi pe un teren nestatornic, între visuri utopice un nou Big-Bang, crearea Omului Deplin, "rețeta" salutară pentru omenire a lui Lamparia (el însuși ipostază a Omului Deplin) și conștiința zădărniciei, dar optând, în cele din urmă, să dispară, gest care susține finalul deschis al romanului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pregătește să golească o cutie de carton cu casete video. Le aliniază pe podea. Nici un film porno, de aventură, de acțiune sau de război, nici măcar desene animate. Singurele filme ce Îl pot interesa pe un tată. Viața inaccesibilă a copiilor. Nestatornica lor schimbare. Filmele de familie ale vacanțelor, etichetate toate - vara 1996, 1997, 1998... În ultimii trei ani nu au mai filmat nimic. Ultimul va fi cel din noaptea asta. Iar acum, sângele Își continuă reacția chimică și se Încheagă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și fizic!). Ca să nu pomenesc de faptul că de familia noastră Îl leagă nu puține lucruri. De pildă, străbunicii mei - oameni cu o oarecare stare - i-au fost nași părinților lui, tușa Tinca și moș Florea, poreclit Cucu (pasăre zbanghie, nestatornică și pusă numai pe iubiri vinovate). Eu pe moș Florea Cucu nu l-am prins În viață, dar poveștile despre veselia lui sunt vii Încă, iar de pe urma sămânței pe care el a răspândit-o nu numai pe ogorul său se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe străini, biete ființe care s-au realizat” 22 februarie 1991 Ă 582). Vorbind despre „sărmanii ardeleni”, despre care spune că nu-i poate, totuși, disprețui și despre regățenii caracterizați de un englez de la BBC ca fiind „popor înșelător Ă nestatornic, viclean, plin de fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește, căci „datul
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la Tainele iubirii (1988), versurile lui Z. configurează un fel de jurnal liric al bucuriilor, tristeților și melancoliilor cotidiene, exprimate direct, cu sfială și modestie, în pasteluri discrete, abia schițate, sau în notații laconice, mici balade și cântece. Un „statornic nestatornic” se definește poetul, intuind structura propriei sensibilități în continuă vibrare, ca „o cutie de rezonanță” sau „ca unda dintr-un izvor,” invocând deseori instrumente muzicale (fluierul, vioara, lira). El adoptă atitudinea unui cântăreț spontan („Eu cânt așa cum cântă vântul/... Eu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl slujesc, și mai ales pe femei. Zeița Alceste, metamorfozată în poem sub înfățișarea unei margarete 678, floare preferată a poetului, ia apărarea creatorului, promițând că el se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
luată (vede că Piram, iubitul ei, s-a omorât din dragoste pentru ea, crezând-o ucisă de un leu), nu alege decât moartea. Tăria de caracter a tinerei este remarcabilă (nu era ușor ca o femeie, percepută ca slabă și nestatornică, cauzatoare a toate relele, să ia o decizie atât de „virilă” ca cea a întreruperii firului vieții), dar toată tragedia ar fi putut fi evitată dacă cei doi îndrăgostiți ar fi fost mai experimentați, dacă societatea din care făceau parte
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Troiolo, manifestând un regret real în legătură cu plecarea din tabăra troienilor. În același timp însă, devine calculată în decizia de a se dărui bărbatului care o râvnea cu înfocare, realistă în momentul în care conștientizează nevoia plecării spre tatăl ei și nestatornică, acceptând atenția lui Diomede, dând uitării iubirea pentru fiul lui Priam. I se reproșează nestatornicia și orgoliul: „Femeia tânără schimbătoare și capricioasă e/ Cu-ai ei mulți iubiți, și frumusețea ei/ Mai mult decât oglinda-i spune, o prețuiește, și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
frumoasă,/ Cuminte foc și cu purtare aleasă./ Așa setos e, arză-l, hoitul nost’/ De noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează, indiferent de rangul purtat: „nicio osebire nu-i/ Între o soață din slăvită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Își găsesc un adăpost vremelnic la Constantinopol, pe lîngă Ioan Chrysostomul, altă victimă a intrigilor. CÎt despre Evagrie, murise Între timp, tocmai cu puțin Înainte de Bobotează („Epifania”...) anului 399. Protagonistul intelectual al bătăliei Împotriva adepților lui Origen este necruțătorul și nestatornicul Ieronim, stabilit din 386 la Bethleem, Într-o mănăstire Întemeiată de Paula. Origenist convins la Început, Ieronim trecuse de partea lui Epifaniu În 393, rupînd relațiile cu distinsul său prieten de o viață, Rufin din Aquileia, și cu mulți alții
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
la perspectiva gnostică, Sufletul - Înțeles drept sufletul irațional platonic, sediu al emoțiilor și pasiunilor - trebuie să provină din Ființă pentru a putea exista și, În același timp, nu poate să provină din Ființă, din moment ce este atît de vădit inferior și nestatornic. Introducînd ipostaza Sophia-Înțelepciune, gnosticii Încearcă să rezolve o problemă metafizică insondabilă: cum este posibil ca nepermanența să izvorască din permanență, iar lipsa și suferința din Plinătate și din neclintire? Mai departe, firește, rămîne de rezolvat Încă o problemă: Sufletul este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sunt mai seducătoare tocmai prin aceea că sunt mai sincere [...] nu sunt deloc falși în manifestările lor; sunt în chip firesc îndatoritori, omenoși, binevoitori, și chiar, orice s-ar zice, mai deschiși decât orice alt popor; dar sunt flușturatici și nestatornici. Au, într-adevăr simțământul pe care ți-l mărturisesc, dar acest simțământ se stinge repede așa cum s-a aprins. Când îți vorbesc sunt plini de tine, dar dacă nu te mai au în fața ochilor, te dau uitării. Nimic nu e
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răspunde violării ospitalității ca unui viol asupra persoanei proprii. Povestea e binecunoscută. Concubina, ale cărei dorințe sunt împlinite simte o nostalgie pentru vârsta copilăriei și se întoarce acasă la tatăl ei326. Dar Levitul părăsit nu poate să o uite pe nestatornica și necredincioasa lui soție și merge să o regăsească la Bethleem. Aici el este primit cu o generoasă ospitalitate și rămâne trei zile. Dar tatăl îi impune ospitalitatea și îl reține și a patra zi, apoi îl forțează să stea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm sfârșitul. Marile "mistuiri", tensiuni inerente, au rămas în urmă. Mărturie, în acest sens, spovedania calmă din admirabilul Panteism (cu inflexiuni grave, philippidiene): Numărătoarea inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră sângerând spre zare, în asfințitul care trist se surpă peste-un asfințit de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
capital și după ce au trecut o lună după plecarea lui, i-au și trimis dă cheltuială un galben“. În schimb, ea este înfățișată ca o femeie capricioasă care „au fugit la tată-său ne dân du-i măcar o palmă“, nestatornică, incapabilă să conducă o gospodărie, infidelă. Toate aceste acuzații sunt susținute și semnate și de unul dintre notabilii satului, me del ni ce rul Ioan Boteanu, ceea ce duce la creșterea cre di bi li tă ții mărturiei. Femeia are departea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin lume, Maria din mahalaua Popa Cozma, București, n-a știut că are două copile. Când Chițu zidaru cere separarea, Maria își aduce aminte de copii, de zestre, de casa care ar putea fi a ei în schimbul creșterii acestora. „Fire nestatornică“ și „risipitoare“, cum este descrisă de soț și mahalagii, Maria nu poate avea câștig de cauză, întrucât viitorul și grija copiilor primează. Tribunalul crede că le e mai bine alături de tatăl lor; cât despre zestre rămâne Chițu a fi „nesupărat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la întrecere cu însuși Nechifor Lipan, cel care participase adesea la momente însuflețite de viață ale semenilor. Tocmai în acest sens Mihail Sadoveanu are grijă să-și avertizeze cititorul: „Locuitorii aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea și răbdători în suferinți, ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii ca și-n arșițile lor de cuptor, plăcîndu-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii...”. Nu era în firea Vitoriei să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de inocență. Psihopatul nesincer („disingenous”Ă. Se aseamănă cu TP histrionică. Este aparent sociabil, căutând să atragă atenția altora, având nevoie mereu de excitație, cu comportamente seductive, dar relațiile sunt superficiale și trecătoare, manifestându-se impulsiv și cu resentimente. Este nestatornic, necinstit, incorect, nesincer și calculat. Inventează ușor, încercând să convingă pe alții de lucruri ireale. E indulgent cu sine. Nu admite responsabilitatea personală și îi blamează pe alții. Dincolo de aparența sociabilă și plăcută, pot avea izbucniri de furie dacă ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
laș, exploatator (al firii altoraă, manipulator (autocrată, disprețuitor, lipsit de stimă și respect (față de ceilalțiă, fără scrupule, excroc, profitor, calomniator, brută (brutală, crud, nesimțitor (față de suferința altoraă, nerușinat, egoist, duplicitar, prefăcut, neautentic, incorect, lingușitor, ipocrit, mincinos, trădător (mișelă, inconsecvent, superficial, nestatornic, nechibzuit, parazit, obraznic (neobrăzată, arogant (îngâmfat, infatuată, mojic (necioplită, sadic, pervers, nemilos, nerușinat, fără remușcări, negeneros, răzbunător (vindicativă, cu resentimente, necruțător, om ce terorizează, găunos, parșiv, infidel, slugarnic, nesincer, nedrept, nedemn, nepăsător, șantajist, profitor, fanfaron, oportunist, trufaș, șarlatan, meschin, intrigant
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri ale clipei, să adune cît mai mult nu împreună cu "celălalt", ci în dauna sa, căci "mîine nu se știe", totul fiind perisabil și nestatornic. Iată o atitudine tipic fanariotă, transferată dincolo de secole în moravurile elitei politice, care ne indică o neobișnuită continuitate în orizontul duratei lungi istorice (Braudel, 1958/1996). Sintetizînd, individualismul autarhic presupune punerea în valoare a resurselor individuale în realizarea de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și zbatere într-un gol imens și fără sens. Cauza crizei în cultura modernă trebuie căutată în adânc, în pierderea centrului de gravitate spiritual, cum zice Berdiaev; transpus de dincolo de lume în lume, adică în creatură, el devine fluctuant și nestatornic ca o boabă de argint viu, care fuge pe suprafața lucrurilor fără săși găsească locul. Din moment ce e înzestrat cu spirit înrudit cu Dumnezeu, omul nu-și ajunge sieși și natura materială nu-i ajunge. A fost o fatală iluzie a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
felul lui silențios de a se oferi. Neavând glas propriu, lucrurile pline se pretează la aproape orice glas de împrumut sugerat de imaginație. Numai cuibărirea neființei înlăuntrul lor le-ar permite să se expansioneze în felul vibratil al undei, funciar nestatornic și neidentic cu sine, nevoiaș de un spațiu care să-i garanteze jocul de-a diferitul; dar, pentru acest favor, ea și-ar cere dreptul de a însoți la fiecare pas, ca o prăpastie credincioasă, sensul glăsuit. Puțin contează că
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trying" tradus în olandeză, provenind din și ținut eficace în frâu de sensibilitatea socială a timpului ei. Ea reprezenta la superlativ măsura în care controlul social poate inculca în individ determinări de sine refuzate de destin. Pe harta supărător de nestatornică a emoționalului, Ondine ocupa, în raport cu sentimentul oceanic, poziția Mării Nordului, zăgăzuită în pierdere de vaste amenajări hidrografice, și totuși expusă redutabil insondabilului larg. Împotriva intruziunilor fantomatice, care anunțau scurgerea unui nou interval din timpul de gândire alocat deciziilor majore, își găsise
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
gestuală a proximității, cu-ale ei netrasate răspântii. Scăparea reprezintă în primul rând un efect de derelicție la nivelul atenției, ce ne permite să categorisim obstacolul ca străin. Întâmpinăm labirintic. Tot așa cum kairos, momentul oportun, evoluează pe sfera lui de nestatornică perfecțiune, pe nebăgate-n seamă și inconsecvent, prin frânturi de gesturi răzlețite și disparate, momentul inoportun e-mprejmuit cu un "zid" de către cel ce-l va întâlni, parcă anume spre a nu-l scăpa. În neolitic, astfel de construcții ample și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieții afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare ο Flegmatic: calm, liniștit, se adaptează greu la situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]