263 matches
-
3); depășire (3); pe lîngă (3); a merge (3); reuși (3); supărare (3); uita (3); ușor (3); apa trece (2); bacul (2); depăși (2); dispare (2); dispărea (2); drumeț (2); examen (2); malul (2); mașină (2); mișca (2); mîncare (2); nestatornicie (2); nevăzut (2); oraș (2); pasager (2); pași (2); păși (2); pierde (2); plecare (2); plimbare (2); plimbă (2); primejdie (2); printre (2); rapid (2); răceală (2); rece (2); rîul (2); a scăpa (2); schimbare (2); stradă (2); suferință (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
să se angajeze nemijlocit de o parte sau de alta, consumându-și în afara operei energia politică. Aproape nu contează dacă unii sunt considerați simpatizanți ai puterii iar alții, ai opoziției"41. Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
afectivă în interpretările literare ale textelor pe care le găsește potrivite propriului gust estetic. Conceptele de cititor și scriitor sunt adesea dezbătute în cadrul cronicilor pentru a marca rezistența intelectualității în fața regimului, ori pentru a-i evidenția oportunismul, cultul personalității, servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste. Autoarea
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
te fac să rîzi./ Iată-mă-s girafa ta. Majusculă/ În textul zilei, citește-mă A/ Iată-mă-s vulturul din asfințit/ Cu inima mea în cioc aprinsă ca un lampion." (Menajerie). Metamorfoze fără magie, dînd seama doar de-o nestatornicie supusă, vag, unei iubiri. Corp transparent ar putea fi un volum, subțire și vădind subțieri, de poezii de dragoste. Sau, mai curînd, mărturisirea jindului după o ancoră, ceva care să acopere, să întregească, să îngroape la rădăcina biblicului pom acest
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
împlinești la virtuți." (Epistole, I, 20). Totuși, într-o lume a norocului schimbător, a strînge pînzele prea umflate din calea vîntului e un tribut adus prudenței pe care, într-un tipar de ceară, l-a păstrat, undeva, cultura noastră minoră. Nestatornicia, nebuniile de tot felul sînt sarea vieții și vrăjmașii ei. Asemenea idei, răspîndite, așa-zicînd, pe-a lumii scară-ntreagă, dau prilejul unor largi ocoluri, în care Călinescu se prinde cu bucurie, ajungînd să pomenească nu doar de alți latini, bunăoară
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
și Casa amintirii (1906-1910) așezate la începutul ediției definitive a operelor lui Ion Pillat (1944), si care fuseseră publicate în Eternități de o clipă și Amăgiri îi oglindesc copilăria și adolescență. Volumele cuprinse în primă grupa de mai sus evocă nestatornicia și căutările tinereții. Din poemele volumelor ce alcătuiesc grupele ÎI, III și IV se străvede stăpânirea și regasirea de sine însuși, împlinirea vieții sale înfruntând trecerea timpului și odată cu acestea făurirea originalității operei sale. Volumele: Împlinire, Umbră timpului și Cumpănă
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
ceea ce și este de altfel), și anume aflat în, spune dl. Liviu Grăsoiu, "imposibilitatea structurală de a se fixa, în infidelitatea față de ceea ce aborda: poezie, critică literară, gazetărie". În această descoperire constă, în primul rând, demersul original al autorului cărții. Nestatornicia este, din punctul domniei-sale de vedere, defectul esențial al operei lui G. Topârceanu, defect care l-a făcut să nu-și exploateze până la final talentul și inteligența artistică. De aceea îl numește "chiriașul grăbit al literaturii noastre". Tema de bază
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
meșteșugar virtuoz într-ale versificației, îi deducem locul într-o suită lirică pornită din Eminescu, trecută prin Anghel spre a ajunge la Arghezi". Demersul critic al d-lui Liviu Grăsoiu abordează cu subtilitate, în iluzia unui prim plan, graba și nestatornicia creatoare, pentru a scoate de fapt în evidență notele grave și dotarea literară autentică ale unui autor mai interesant decât pare: George Topârceanu. Liviu Grăsoiu, G. Topârceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române, București, Ed. Crater, 1999.
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
înlocuită și aceea în scurt timp. Nu cumva violență pamfletelor, acel "complex al agresiunii", care-l făcea a proclama: " Totul este permis" sau: "Stilizata, violența se prezintă, în arta și literatura, ca piatra construcției", încearcă a masca tocmai incapacitatea fixării, nestatornicia precum o secretă infirmitate? Nu cumva temperamentul coleric pus în scenă, frecvent cu asupra de măsură, încearcă, prin iconoclasm, să "dreagă" un defect constituțional, funcționînd aidoma unei proteze morale? Virgil Ierunca scria în acest sens: " Există nu numai la omul
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
șade fiecare. Lipsește fitecui cîte ceva" și, de bună seamă, nu acea parte pe care încercăm, în marginile miopiei noastre, să o tragem, cu spuza, la loc. Și ceea ce, pesemne, lipsește cel mai tare, e locul. Sau neschimbarea lui. O nestatornicie care vine nu din superficialitate, ci din știința amară că nici o vatră nu te primește, că fiecare loc te îngăduie un număr măsurat de clipe, este, rîvnind cunoașterea, pedeapsa îndoielii cu care ne-am ales. În Dalila, scurt fragment dramatic
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
corozivă, licențioasă, impudică din Decameronul (scris între 1348-1353), dar și spre melancolia rememorării; este primul modern care l-a citit pe Homer în original și a încercat o traducere a Iliadei în limba latină, dar și primul care scrie despre nestatornicia omenească și nenorocirile bărbaților iluștri 8, povestiri batjocoritoare, violente în limbaj, vesele, glumețe. Grotescul este identificat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga încă din prima poveste publicată de Creangă, Soacra cu trei nurori (1875), unde feciorii babei „nalți ca niște brazi și tari
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
în fața lui Dumnezeu, de a nu striga, de a nu mă prăbuși în genunchi. O, ce supliciu, Doamne, și nervii de-ncordare îmi plesnesc! Poate c-aceasta-mi fu pedeapsa c-altminteri decît în viața mea trupescă, atîta slăbiciune și nestatornicie au zăcut în inima mea? Eu cred că aceste întrebări ar trebui să rămînă așa, doar simple întrebări. Adică fără nici un răspuns, pentru că nimeni în lumea asta nu are dreptul să dea răspunsuri la frămîntările altora. Cu atît mai mult
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
unei identități a fiecărui popor prezintă gradul cel mai ridicat de risc, ci abordarea scrierilor lui Cioran: "în fond, a vorbi despre Cioran înseamnă a vorbi despre convingeri, doctrine, stări de spirit, comunități - toate cu dozajul lor de contradicții și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire va fi scala de valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
fuga de sine. De ce se întâmplă această risipire sau această migrațiune febrilă de la eu la altul sau de la un stil la altul? Cel mai simplu răspuns ar fi: dintr-o energie inepuizabilă, ce se cere investită estetic. Sau: dintr-o nestatornicie funciară, izvor de creație și inventivitate. Sau: dintr-o continuă nemulțumire de sine, ce se transformă în inventivitate ludică. Sau: dintr-un instinct al migrației dintr-o formă în alta. Sau: dintr-o neliniște a experimentului ca formă de cunoaștere
Proteu în labirint by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10846_a_12171]
-
de a crea forme, de a acționa, de-a te exterioriza, altfel zis "o voluptate să zburzi printre propriile-ți manifestări", concomitent "există însă și o scîrbă de forme", atitudinea celor "care se îmbată sorbind cu ochii pitorescul acestei vieți, nestatornicia formelor, incertitudinea liniilor, diversitatea tonurilor, succesiunea încîlcită de armonii și dizarmonii". Care ar fi ieșirea din dilemă? Omul trebuie trecut printr-un purgatoriu, ca să se lecuiască de poftele sale contradictorii, de năzuințele sale confuze, de voluptățile sale mărunte", notează pedagogic
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
orașul, o știm bine, dă pe dinafară de daraveri, redevine aglomerat și mizer: „și trec cotiugare/ Cu saci de făină/ și plouă mai tare/ Pe crâșme murdare/ Pe-un târg sărăcit." (Proză). Prin el, în mantale subțirele, fojgăie funcționarii. Aducînd nestatornicie, dări, complicații. De care toată lumea se ferește, și nimeni nu scapă. Toamna lui Bacovia e consemnarea acestei fatalități. Și mai e ceva. Un mecanism de protecție, pe care modernismul dintîi l-a conceput, iar cel de-al doilea (vedeți-l
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
China prevala judecata negativă, în ultimii ani din deceniul al nouălea calificativul oficial era jumătate bun și jumătate rău, iar acum, un gazetar occidental relata după vizitarea Chinei că raportul s-a schimbat spre trei sferturi bun și unul rău. Nestatornicia capricioasă, imprevizibilă a istoriei! Dar ca să revenim, cu timpul, dușmanul aproape își pierduse fața, cu greu mai putea fi identificat convingător în prototipuri reale (mai ales în epoca acelei cordialități politice româno-occidentale, când cei mai proeminenți șefi de stat ne
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
succesele, aș fi strigat în gura mare ori de cîte ori îl auzeam citind piese slabe cu rîs mult, ori masacrîndu-mă cu nedreptate pe mine sau pe alții. Dar mai tîrziu, cunoscînd pe om și văzînd marea lui inteligență, infinita nestatornicie a simțurilor sale, slăbiciunile acestei inteligențe, fondul fără nici un punct de reazim, nu numai sentimentele mele pentru el s-au îndulcit, dar am sfîrșit prin a-mi fi drag și a avea un fel de compasiune pentru o fire atît
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
constitutive ale mîțului, invariantele. Ele sînt în număr de trei: mortul, statuia Comandorului, care, așa cum am spus, este ingredientul mitic esențial al poveștii, grupul feminin, adică seria fără număr a victimelor seducătorului, al căror rol este de a-i dovedi nestatornicia, precum și de a acționa că acuzator principal, si eroul, Don Juan însuși, cel care își va primi pedeapsă pentru faptele sale. Acest dispozitiv triunghiular minimal, ca să rămînem în limitele vocabularului structuralist, determină un triplu raport de reciprocități. Cu alte cuvinte
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
Juan iertarea păcatelor, pentru că ea întruchipează ipostază femeii virtuoase, care prin iubirea ei îl mîntuiește pe bărbat. Chiar și numărul de femei incluse în grupul feminin joacă un rol important în gramatică mîțului. Ele alcătuiesc un document al multiplicității și nestatorniciei, "discursul retrospectiv al unei existente uitate" pe care Don Juan o reprimă că "memorie subalterna". E o mare diferență între a enumeră sute de nume de foste iubite, sau a reduce lista la trei. Apoi, felul în care sînt construite
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
care răul cel mai mare e să nu poți stăvili năzbâtiile unor șotioși care se împung și tot ei se vindecă unul pe altul. Crescând, copiii de altădată vor avea, și ei, toate metehnele de care adulții încearcă să fugă: nestatornicia, slăbiciunea, ipocrizia. Pe măsură ce spiritul Medelenilor se diluează, viața-și cere partea. Și foștii copii ajung să jinduiască după vacanță altfel decât atunci când nu prea știau ce să facă cu ea. Dorul acesta, de viață foarte puțin complicată, spuneam, revine. Și
Dulceața traiului patriarhal by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4475_a_5800]
-
Elena Badea Adrian Năstase, fost premier al României, comentează nestatornicia argumentelor prezentate în timp de către președintele Traian Băsescu față de importanța relațiilor personale în politica externă și remarcă cu tristețe că ultimele reuniuni ale Consiliului European au evidențiat cum "Băsescu discută mai ales cu el însuși". În cea mai recentă postare
Adrian Năstase, atac la Băsescu, din cauza relațiilor "personale" în politică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/28730_a_30055]
-
traiectoria de la punctul de inserție în vechea literatură religioasă până la hotarele romantismului. Una dintre cele mai caracteristice manifestări preromantice de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea o constituie meditația pe tema coruptibilității materiei și a nestatorniciei soartei, înscrisă literar în aria motivului "fortuna labilis" sau a uneia dintre variantele sale: "ruinele", "triumful morții", "ubi sunt?" etc. Motivul "fortuna labilis" nu are o identitate de școală literară: el concretizează, sub o formă expresivă, eterna confruntare a eului
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
de superioritate (megalomanie) și o dorință de afirmare cu orice preț, poate firească în condițiile exilului, în care ai pierdut totul (interviu cu C. Nistea). D. }epeneag a fost reticent totodată față de extremismul primilor exilați, preponderent de dreapta, și față de nestatornicia sau chiar lichelismul noilor veniți, mai labili din punct de vedere moral (U, 383). El observa de la început pericolele diferite care amenințau cele două generații, uzura celor dintâi, respectiv dorința de agonisire a celor din urmă (așa cum recunoaște și Monica
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
mai ales, în blazarea care însoțește de obicei ruminația acelorași stări. Ciprian Măceșaru pare să nu atingă platoul stării afective, alunecînd mereu spre fluctuațiile ei extreme, de aici graba cu care trece de la o tentă afectivă la alta, în virtutea unei nestatornicii pe care el însuși și-o resimte ca labilitate. În realitate e vorba de lipsa rutinei de sentiment, expresie care, cu toată bizara ei alcătuire, surprinde gradul de continuitate pe care o capătă o emoție atunci cînd devine obișnuință. A
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]