1,496 matches
-
o lume dornică de înnoire se datorau maestrului Dan Ardelean, dirijorul formației „ROMANTICII” Sfinte, ce mi-a fost dat să văd!... Abia mă trezisem din starea de beatitudine când pe scena Teatrului Tony Bulandra, în acordurile fermecătoare care izvorau cu nestins dor și patimă din struna prim-violonistului CORNEL PANȚIRU, am trăit o fantastică revelație: pe un ecran imens al memoriei o vedeam trecând prin grădina Crizantemei pe marea doamnă a cântecului popular, MARIA TĂNASE care era însoțită de buna ei
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
au fost la înălțime, iar sala i-a răsplătit cu aplauze și rechemări la scenă. Pot să-i aduc elogii la scenă deschisă frumoasei sopranIe din Republica Moldova - Silvia Goncear care, în semn de profund omagiu, a cântat MELODIA „UN DOR NESTINS” A regretatului compozitor de geniu, Titel Popovici (fost inima și sufletul „Crizantemei de Aur” mulți ani, omul de înaltă omenie ce și-a pus amprenta ca o pecete domnească pe romanța enmuritoare, care-i atât ed apreciată și iubită aici
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
-n generații ... XV. MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI Năframa dumitale-ți este ninsă De anii ce-au trecut doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
cărări au făcut în ochi-mi răniți de trecut, și ploaia, gemând, ne spăla cu tălpi din șerpoaice de stea arzând în strânsori de venin tăcerea-mbrăcată în chin! Goi...amăgindu-ne-n ploi furam dintr-un mic calendar, o urmă nestinsă, într-un capăt de jar, când ploaia căde-va, ruginită și grea să-i pună căpăstru și s-o lege de-o șea, urlând către ceruri, s-adie un vânt cu ropot de crivăț, să se-nfoaie, suflând, s-aprindă din
GOI...AMĂGINDU-NE-N PLOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383608_a_384937]
-
un auriu molatic Prăbușindu-se mai apoi peste noi Peste mine și foaia de plânset ca o târzie binecuvântare Cu sfiiciune afișez un zâmbet înlăcrimat de-o amintire Mângâiere, strecurată tiptil până în creștetul peniței, venită din adâncuri ca o candelă nestinsă Din ce în ce mai luminoasă, mai vioaie Să-mi vindece rănile cu o altă lumină Lumina dimprejur ! Citește mai mult DIMPREJUR...Lumina lunii cade blajinăîmpânzindu-se tăcută în odaieîntr-un auriu molaticPrăbușindu-se mai apoipeste noiPeste mine și foaia de plânsetca o târzie binecuvântareCu sfiiciune
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
pentru tot. Poate că nu a știut să se facă înțeleasă. Poate că nu a găsit cuvintele care să exprime ceea ce sufletul ei blând îi dicta. Acum simțea un gol imens. Acolo unde ar fi trebuit să fie o flacără nestinsă. Acolo unde sălășluiesc, deopotrivă, dragostea și tristețea. Poate că golul era de fapt un semn că a dăruit prea mult? Poate că are nevoie de mai mult din partea celorlalți? Deprimare... Trecuse încă o sărbătoare. Paștele se consumase cu aceeași dorință
SINGURĂTATE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382873_a_384202]
-
băgat în seamă niște jurii obiective și competente. Anul acesta, de pildă, am fost cam răsfățat: am luat premiul U,S.R., Filiala Bacău, pentru poezie, am luat marele premiu ,,Fănuș Neagu” la Râmnicu Sărat pentru volumul de poezie ,,Un dor nestins de nemurire” (Editura ,,Rafet”) și Premiul Întâi pentru critică literară (vol. ,,Lecturi empatice” Editura ,,Sfera” Bârlad, 2015) la Festivalul Național de Creație ,,Vrancea literară” (Panciu), președintele juriului fiind scriitorul și editorul Ioan Culiță Ușurelu, redactor-șef al revistei ,,Salonul literar
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
zi ca Domnul în Scriptură. Și-a mai găsit în duhul său putere Ca Golgota durerilor s-o urce Și este semn ca marea Înviere Nu-l va găsi încovoiat sub cruce. Că sub povara vremilor opacă Se rezvrătește-un vis nestins cu anii Și sângele nu poate să mai tacă Vândut din nou în codrii Gesetmani. Că va renaște neamul ca un soare Sub boltă, ca la început de leat Peste pământ și’n inimi iar tresare Eternul imn: Hristos a
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
de fiecare datăA treia zi ca Domnul în Scriptură.Și-a mai găsit în duhul său putereCa Golgota durerilor s-o urceși este semn ca marea ÎnviereNu-l va găsi încovoiat sub cruce.Că sub povara vremilor opacăSe rezvrătește-un vis nestins cu aniiși sângele nu poate să mai tacăVândut din nou în codrii Gesetmani.Că va renaște neamul ca un soareSub boltă, ca la început de leatPeste pământ și’n inimi iar tresareEternul imn: Hristos a înviat !... XI. SFÂNTUL PAȘTE, de
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
ochii. O pace divină i se citea pe chip. Episodul 204 SÂNGELE APĂ NU SE FACE în această stare îl găsi cardinalul Damiani, un om mărunțel, nu tocmai slab, foarte vioi, cunoscut pentru deosebitul său fler diplomatic și pentru pasiunea nestinsă, aproape inexplicabilă, ce-o avea pentru mierea de stupi. Nu o dată, răsfoind sau numai aducând la semnat și pecetluit documente, bule papale, scrisori sosinde întru sau plecânde dintru Vatican, foile i se agățau de buricele degetelor, veșnic lipicioase și dulci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și altele, scrise În același ton. Asta i-a gâdilat orgoliul, fără să-l Îndemne la vreun efort suplimentar. Citea enorm. A fost contrariat și deprimat de Portretul artistului În tinerețe, interesat peste măsură de Joan și Peter și Focul nestins și destul de surprins de descoperirea - prin intermediul unui critic pe nume Mencken - a câtorva romane americane excelente: Vandover și bruta, Damnațiunea lui Theron Ware și Jennie Gerhardt. Pe lista sa de valori, Mackenzie, Chesterton, Galsworthy Bennett coborâseră de la poziția de genii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
apunerii egale Supt văile respinse, ce nu sunt. Ți-e inima la vârste viitoare Ca șarpele pe muzici înnodat, Rotit de două ori la mărul-soare, În minutare-aprins - și încrestat. IZBĂVITĂ ARDERE Curcanii au mutat pe soare șirul De gâturi cu, nestinși, cartofii roșii. La cerul lăcrămat și sfânt ca mirul Rotunzi se fac și joacă pîntecoșii! Șuvița stelei noi întinge-n ape, Un stăpânit pământ ascultă ani, Pământul s-a lipit de steaua-aproape. Nuntesc, la curtea galbenă, curcani. POARTĂ Suflete-n
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te destramă; Redă nemărginirii fugarul tău mister... Mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă, Prin sure
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în melc de abur, pe când dezgrădinată Se lămurea din noapte o inimă de foc. Statornic gâde, Umbra, mâner masiv și dâre, Căzu peste jeratec cu grelele satâre Și luminosul bulgăr îl despică, felii. Pământul ațipise. Răzleț, nici un centaur, Dar de nestinsul ropot al clarei herghelii În zăcăminte sună filoanele-i de aur. MĂCEL Înghemuiți sub brâul acestui dâmb de cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și cea senzuală) reunite într-o cunoaștere de ordin superior, afectiv- intelectuală, pusă sub semnul Soarelui. Acest proces de solificație, rubedo (opera la roșu) e figurat plastic în poezia Izbăvită ardere ("Curcanii au mutat pe soare șirul/ De gâturi cu nestinși, cartofii roșii"). În general, poeziile din ciclul Joc secund sunt descripții sintetice, definiții, precum aceea din poezia Increat. Pentru Valéry, universul e un defect în puritatea neființei, pentru Ion Barbu increatul e sinonim cu moartea, înțeleasă ca virtualitate a creației
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unui afet de tun piramida de fildeș a altui dictator în vogă al momentului, Iosif Visarionovici Stalin - devenise dintr-o dată umbra închisă la culoare a unei istorii extrem de furtunoase a lumii, ce se ridica fumegândă acum la ceruri din cenușa nestinsă încă a nenumăratelor destine zăvorâte pe veci în spațiul îngust al unei secunde cu chip de ghilotină ucigașă, iar Europa răsăriteană șervețelul de hârtie, unde, încă din octombrie 1944, Winston Churchill mâzgălise din foarte mult plictis în fața conducătorului moscovit așa-
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
Pe aripi o poartă. Georgeta RESTEMAN FEMEIE 8 Martie 2011, Limassol Femeie născută din muguri de floare Cu zâmbet candid și ochi stralucind Ivită din stâncă sau spumă de mare Ețti pâinea iubirii de dor aburind. Tu dărui iubirea-ți nestinsă în veci Și poduri de suflet zidești ne’ncetat Alese miresme presari pe poteci Pe care ți-e pasul mereu frământat. Tu mângâi cu dragoste totul în jur Iertarea o porți smerită pe umeri Ți-e sufletul tandru și-atata
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
asculte Niciodată n-o să moară. Ghiocel BRUMĂREL (Zaharia BONTE) ODĂ FEMEII 11 martie 2011, Bruxelles Ființă născută din dulci sărutări Spumă de mare din zbateri de stâncă Ochi strălucind printre-mbrățișări Rumenă pâine fierbinte, ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești peste tot Ne-ncetat izvorăști hărnicia „pretinsă” Și pasu-ți zorește când eu nu mai pot. Iubire, mângăiere, iertare oferi, Sarcini pe umeri, smerită, tot porți, Puritate, tandrețe ; nimica nu ceri... Tribut vieții plătești, cum cade la sorți
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
zori, Noi alergam visând printre ele Văzându-ne viața-n dulci culori. - Acum, visez tăcut despre tine Călcând cu sfială pe pământ Ochii te văd aproape, lângă mine. Într-un trandafiriu veșmânt. - Simt urma mâinilor tale lin, Buzele ard, cratere nestinse, De ce ești crud strașnic destin Nu-mi spui secretul iubirii ascunse? - Mai așteptăm trandafiri să-nflorească Mai dă-ne Doamne timp să trăim, Ca-n viața asta omenească Să fim fericiți, să ne iubim. - Buzele-mi sunt mai însetate De
PLIMBARE PRINTRE STELE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361353_a_362682]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SĂ-ȚI RĂPESC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului SĂ-ȚI RĂPESC... Din buzele tale, trandafir, Să-ți răpesc roșul aprins, Spre bucuria albului crin, Alimentându-i dorul nestins. Vreau să simt aceeași înfiorare, Precum te uiți la un tablou, Care emană nuanțe de culoare, Răsfrânte de a luminii ecou. Te port în suflet tăcută icoană, Să reînvii nostalgii în amurg, Să păstrăm veșnic a iubirii taină, Să înceteze
SĂ-ŢI RĂPESC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361372_a_362701]
-
și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga-n colind părinții mei albi, nestinși fără glas vă văd câteodată venind și tresar- e-un vuiet surd pe la porți ca o rugă ciuta gonind vânătoru-și alungă... Referință Bibliografică: Vânătoare inversă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
cu patos, El sărutul vrea să-i fure. Iar cănd noaptea lin coboară Și se sprijină pe luna, Floarea albastră nu mai moare, Eminescu o încunună. Chiar de-n zbor trecut-au anii, Poezia lui e vie Ca o flacără nestinsă, Ce se scrie-n veșnicie. foto: sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Eminescu nemuritor / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1107, Anul IV, 11 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
EMINESCU NEMURITOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363805_a_365134]
-
printre îndemnuri: Voi iar țărani și-n bani să fiți! DESTUL ! Destul ne-am chinuit și-am plâns când cizmele la uși băteau, iar groaza nefiind de-ajuns, ai nopții oameni scotoceau pe sub podele și saltele, cu-n animalic zel nestins. Și-apoi în dube azvârleau de-a valma trupuri și boccele și prea puțin se sinchiseau c-acei baloți sunt ei sau ele, când îi băteau și-i suduiau, căci ei cei tari destinu-ntruchipau. Destul mai plângem și acum, când
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
cu atât este mai universal...). Cuvinte despre revista „Contraatac“, cu sinceritate, caligrafiază Eugen Evu - din Dacia, Ioan Miclău - din Australia, Ioana Stuparu - din Bucurestes > București, Constantin Stancu - din Dacia Țării Zimbrilor (zimbri privind cu furie, ori cu jarul de sub spuza, nestins, până-n cizma Italic-Imperială a Romei, cam așa cum ni-i arată și astăzi Columna Decebalo-Traiană, inaugurată în anul 113 d. H.), Mircea Ștefan - din Statele Unite ale Americii, I. Necula - din Dacia provinciei Moldadava > Moldova, Liviu Ioan Stoiciu - de București, Theodor Codreanu
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
și ajunge oriunde, chiar în mijlocul naturii pentru a scăpa de efectul nociv al depersonalizării. Iubirea este un chin necesar, o tortură de bună voie, pentru a înțelege resorturile adânci ale sinelui, abisurile nebănuite, forța iluminării, picătura cât un ocean, flacăra nestinsă. Cântă iubirea în ureche/ spărgându-mi timpanul/ acompaniată de chitara zâmbăreață/ lustruită de soare”/(Flacăra iubirii). Taie ramurile/ decojește-mă/ să poți da/ de petrolul iubirii din mine/” (Petrolul iubirii). Înlăuntrul acestui creuzet greu cuantificabil ”anii vieții sunt muncitorii/ care beau
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]